Primul Război Mondial

“​În istorie au existat tot atâtea epidemii de ciumă câte războaie; cu toate acestea,
războaiele și epidemiile de ciumă îi iau întotdeauna pe oameni prin surprindere.’’
Albert Camus, ​Ciuma

Context
Începutul secolului XX este o perioadă a satisfacției și a încrederii exagerate în sine.
Pe 14 aprilie 1900, se deschidea Expoziția Universală la Paris, “​o măreață inițiativă
destinată să unească națiunile civilizate ale lumii, în jurul unor eforturi care le sunt
comune”​, unde fiecare națiune își prezenta comorile și activitățile specifice. Momentul era
un simbol al armoniei și al păcii pentru întreaga umanitate. Expoziția era o modalitate
adecvată de a marca sfârșitul unui secol care începuse cu revoluții și războaie, dar care
devenise acum un simbol al progresului, păcii și prosperității. Europa cunoscuse și războaie
pe parcursul secolului al XIX-lea, dar nu se comparau cu confruntările din secolul XVIII.
Războaiele secolului al XIX-lea ​fuseseră în general limitate ca anvergură sau coloniale,
purtate departe de continent. Războiul era în continuare considerat a fi o alegere rezonabilă
pentru națiunile care nu găseau altă modalitate de a-și atinge scopurile. Conflictele se
purtau între armate profesioniste, iar daunele aduse civililor și proprietăților erau minime.
Războiul franco-prusac din 1870-1871, a lăsat să se înțeleagă, asemenea Războiului Civil
American, că modul de luptă se schimba: prin recrutare armatele deveneau mai mari, iar
armele mai eficiente, mai precise, însoțite de o putere de foc sporit.
Europa începea să semene cu cea pe care o cunoaștem astăzi. Orașele se debarasau
de mahalale și de străduțe dosnice și construiau drumuri și spații publice largi. Guvernele
înțelegeau că trebuie să ofere mai mult decât o siguranță minimală a populației. Sistemele de
comunicație eficiente, inclusiv noile oficii poștale ieftine și rapide, telegraful, nu doar i-au
apropiat pe europeni, dar au întărit sentimentul naționalist, i-au făcut conștienți și de ceea
ce se întâmplă în alte state. Transportul a devenit mai ieftin și mai comod; apăreau
tramvaiele electrice, metroul (inaugurat la Paris în 1900), căile ferate și rețelele navigabile
au împânzit Europa, iar navele propulsate de motoare cu aburi traversau oceanele în lung și
în lat. Dacă în 1850, pe continent existau doar 25 500 de kilometri de cale ferată, în 1900, se
ajunsese la peste 180.000. Lua naștere un fenomen nou: turismul de masă. Dacă odinioară
călătoriile de plăcere erau rezervate doar celor bogați și fără griji, acum și clasele de mijloc,
și muncitorii mai cu dare de mână își permiteau acest lucru. Îmbunătățiri banale, precum un
sistem mai bun de canalizare, băi de interior și alimentare cu apă curată, au dus la
eradicarea unor boli odinioară foarte răspândite, precum febra tifoidă sau holera. De
asemenea, europenii mâncau mult mai bine. Eficientizarea agriculturii și alocarea de noi
terenuri pentru exploatarea agricolă pe întreg mapamondul, precum și transportul mai ieftin
și mai rapid au generat o scădere cu 50% a prețului alimentelor în ultima treime a secolului.
Viața era mai bună, mai ales pentru clasa de mijloc.

LICEUL VARLAAM ​ 1
 Perioada de dinaintea Primului Război Mondial, era considerată
ca fiind Epoca de Aur a Siguranței. Economiile oamenilor erau sigure iar proprietățile se
transmiteau fără probleme din tată în fiu. Omenirea, și în special Europa, se îndrepta în mod
evident către un alt nivel de dezvoltare. Societățile erau din ce în ce mai prospere, mai bine
organizate, iar membrii lor erau mai buni și mai raționali. Pentru toți, trecutul trebuia
deplâns, în timp ce viitorul se configura din ce în ce mai surâzător. “​Oamenii nu mai credeau
în posibilitatea unor recidive barbare, precum războaie între națiunile Europei, tot așa cum nu
mai credeau nici în vrăjitoare sau fantome’’. În acel moment, marile puteri care dețineau
bogății, teritorii, infuență și forță militară, erau toate state europene: ​Marea Britanie,
Franța, Germania, Austro-Ungaria și Italia​, iar la extremitatea estică, ​Rusia​, o națiune
întotdeauna considerată a nu fi tocmai europeană, își începuse dramatica ascensiune către
statutul de​ mare putere.

Având în vedere puterea și prosperitatea de care se bucurau , dovezile progresului în

atâtea domenii, ​de ce ar fi renunțat Europa la toate acestea? ​Mulți europeni erau de părere
că o asemenea nechibzuință și nebunie erau pur și simplu imposibile. Statele europene erau
prea interdependente, economiile lor prea interconectate, pentru a le permite izbucnirea
războiului. Războiul ar fi fost un act lipsit de rațiune, iar rațiunea era la mare preț la acea
vreme.

LICEUL VARLAAM ​ 2
 Cauzele conflictului
“​Războiul nu este un accident, este un rezultat.​”
Elisabeth Bowen
Dacă ne raportăm la bilanțul războiului, ne întrebăm cum a putut Europa să-și
provoace singură un asemenea dezastru sieși dar și lumii întregi? Istoricii invocă multe
explicații.

1. Pentru început putem vorbi despre ​cursa înarmărilor (organizarea armatei

și reconsiderarea rolului ei în stat, dotarea ei cu armament)​. Exemplul
unificării Germaniei prin folosirea armatei a creat un sentiment de admirație
pentru ceea ce însemna puterea militară, pentru uniforme, pentru cariera de
ofițer, pentru instrucție și paradă. Cursa înarmărilor a însemnat înzestrarea cu
echipament și tehnică de luptă a acestor armate. mari uzine (Krupp, în
Germania, Schneider în Franța, Vickers în Anglia, și-au îndreptat atenția spre
industria de armament și tehnică de luptă a acestor armate. Se elaborau planuri
militare stricte- planul Schlieffen(plan strategic german avea în vedere
războiul pe două fronturi împotriva Franței și a Rusiei)
http://stiri.tvr.ro/marele-razboi-a-schimbat-armamentul-si-tactica-de-lupta_512
24.html#view
2. Rivalități economice​, războaie comerciale- lupta pentru piețe de desfacere sau
surse de materii prime (Germania, SUA și Rusia)

LICEUL VARLAAM ​ 3
 3. Imperialism​, tradus prin goana după acapararea de noi
colonii sau despre sistemele de alianțe care divizau Europa în tabere
beligerante. Europa domina lumea. Marile Puteri își împărțiseră continentul
african, aveau zone de influență și colonii în Asia, Australia și Oceania,
dețineau puncte strategice în America Latină și controlau mările. Germania și
Italia devin nemulțumite de ceea ce a rămas, aveau pretenții expansioniste.
Doar un conflict putea rezolva această aspirație.
4. Naționalismul militant​, cu detestabilii săi mesageri ai urii și disprețului față
de ceilalți. temerile față de pierderi posibile sau de revoluție, față de teroriști și
anarhiști.
5. Pretențiile de onoare și bărbăție​, ce însemna să nu dai înapoi, să nu pari slab
6. Existența alianțelor politice și militare- Tripla Alianță / Puterile Centrale
(Germania, Imperiul Austro-Ungar, Italia)și Antanta/Tripla Înțelegere (Franța,
Rusia, Marea Britanie)
7. Darwinismul social, care clasifica societățile umane ca pe niște specii și
promova o credință nu atât în evoluție și progres, ci mai degrabă în
inevitabilitatea confruntării.
8. Rolul jucat de națiunile individuale și motivațiile acestora​: ambițiile celor
în ascensiune, precum Germania și Japonia; temerile celor aflate în declin,
precum Marea Britanie; dorința de revanșă a Franței și Rusiei; sau lupta pentru
supraviețuire a Imperiului Austro-Ungar. În cadrul fiecărei națiuni erau și
presiuni interne: o mișcare a clasei muncitoare care căpăta din ce în ce mai
multă amploare, forțe revoluționare care acționau fățiș, cereri de exercitarea a
dreptului de vot al femeilor, sau de independență din partea națiunilor supuse,
sau conflictele dintre clasele sociale, dintre credincioși și laici sau dintre
armată sau civili.
9. La aceste forțe, idei, prejudecăți, instituții, conflicte se adaugă liderii Kaiserul
Germaniei, ​Wilhelm II​, Țarul Rusiei, ​Nicolae II​, Împăratul Austro-Ungariei,
Franz Josef, ​președintele Franței, Raymond Poincare, primul ministru al
Marii Britanii și Italiei, care nu au fost lideri suficienți de puternici, cu
inițiativă, care să fi avut curajul de a se opune presiunilor care împingeau
lumea spre război.

Orice explicație a motivelor care stau la baza declanșării Marelui

Război trebuie să pună în balanță marile curente ale trecutului și oamenii care
au fost antrenați în ele, dar care câteodată au schimbat cursul lucrurilor.

Pretextul
Marele Război a început în Balcani, la Sarajevo, ​15/28 iunie 1914 prin ​asasinarea
arhiducelui Franz Ferdinand, moștenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar

LICEUL VARLAAM ​ 4
 Caracterul războiului- total, mondial și industrial
- război total-​pentru că folosește în totalitate resursele economice și umane de care
dispuneau.
1. mobilizarea întregii populații în vederea menținerii și dezvoltării capacității
economice devenise un factor determinant în obținerea victoriei. Femeile și
adolescenții preiau locul bărbaților plecați pe front, fiind integrați masiv în industrie
și agricultură. Acestora li se adaugă prizonierii de război. Asupra tuturor acționa
propaganda de război, presă, afișe, cărți poștale urmărind creșterea moralului și a
capacității de luptă, iar scriitorii cu acest talent, erau mobilizați să stimuleze, prin
operele lor, sentimentele patriotice. O dată cu reducerea resurselor , populația din
spatele frontului suporta raționalizarea bunurilor de consum și rechizitii.
2. Intervenția statului în economie, sub presiunea necesităților de război, va determina
desfășurarea, în spatele frontului, a unui adevărat război industrial.
3. Război economic este o formă prin care se urmărea slăbirea capacității de luptă a
adversarului. Antanta avea asigurată supremația mărilor și fiind posesoare unor mari
imperii coloniale care-i asigurau resurse materiale și umane necesare, putea duce un
război economic eficient. Ea realizează blocada maritimă a Germaniei
4. Război naval, este o fațetă a războiului economic. Blocada Germaniei era realizată
prin baraje de mine și controale navale în Marea Mânecii și Marea Nordului, inclusiv
asupra țărilor neutre. Armatorii scandinavi, olandezi și americani riscau să-și vadă
încărcătura navelor confiscată de englezi sau scufundată de submarinele germane,
care nu cruțau vieți omenești.
http://stiri.tvr.ro/razboi-si-pe-mare--anglia-si-germania-isi-disputau-suprematia-navala
_48872.html#view
5. Intervenția SUA din 1917, Oceanul Atlantic devine un vast câmp de luptă. Exemplul
SUA este urmat de țări din America latină care pun la dispoziția Antantei forțele
comerciale. Uriașele resurse economice și umane ale Americii ofereau aliaților
certitudinea câștigării războiului. Aportul financiar și naval vor fi imediate, cel
militar, însă nu putea fi efectiv decât după 12- 15 luni, timp necesar mobilizării
instruirii și transportului în Europa a mai mult de un milion de soldați.

Fronturile principale și marile confruntări

Teatrul principal de război a fost Europa. Numărul mare de combatanți și

teritoriul imens au impus constituirea mai multor fronturi, și anume
1. Frontul de Vest​, unde anglo-francezii, cărora li s-au alăturat italienii și
belgienii, luptau cu Germania și Austro-Ungaria
2. Frontul de Est​, în Galiția, unde Rusia, căreia i se alătură în vara anului
1916, România, luptă cu Germania și Austro-Ungaria, iar din 1915 și cu

LICEUL VARLAAM ​ 5
 Bulgaria. De asemenea, Turcia, închisese Strâmtorile
pentru navele Antantei
3. Fronturile secundare din Balcani, ​în Serbia și spre sfârșitul războiului,
în nordul Greciei. Serbia, care rezistase primelor atacuri ale
Austro-Ungariei, a ajuns în dificultate după intrarea în război a Bulgariei

Planurile de război ale ambelor alianțe prevedeau o strategie mobilă și

anticipau victorii rapide. Se avea în vedere un război de mișcare care să
fie scurt și să se încheie cu mari avantaje.
https://www.youtube.com/watch?v=PbwH1ZBnYds​ Anul 1914
Startul a fost dat în balcani, odată cu asasinarea arhiducelui Franz Ferdinand, o lună mai
târziu, ​28 iulie 1914, Austro-Ungaria declara război Serbiei și trei zile mai târziu, ​efectul
de domino a început să afecteze alianțele europene. Rusia s-a mobilizat, Germania i-a cerut să
se răzgândească, Rusia a refuzat.
la ​1 august 1914- Germania a declarat război Rusiei​, ceea ce a adus în centrul atenției
Franța, aliatul Rusiei.
3 august 1914 Germania declară război Franței
4 august 1914 Anglia declară război Germaniei
6 august 1914 Austro-Ungaria declară război Austro-Ungariei
11 august 1914 Franța declară război Austr-Ungariei
12 august 1914 Anglia declară război Austro-Ungariei
23 august 1914 Japonia declară război Germaniei

1914 ​https://www.youtube.com/watch?v=PbwH1ZBnYds

-3 august 1914 invadarea Belgiei de către armata germană, ​Liege prima confruntare de
amploare
http://stiri.tvr.ro/li--ge--prima-confruntare-de-amploare-din-marele-razboi
_48637_video.html#view
- 19-20 august, victoria armatei rusești în Prusia Orientală
- august -septembrie , armata rusă înfrântă de armata germană în bătăliile de la
Tannenberg și Lacurile Mazuriene

-5-12 septembrie ​bătălia de pe Marna= trupele franceze și britanice i-au forțat pe germani să
se retragă din Franța
-decembrie-ianuarie 1915 bătălia de la Champagne
Frontul se stabilizează în est

LICEUL VARLAAM ​ 6
 La cinci luni după declarația de război era clar că marile ofensive de la
care fiecare aștepta o victorie rapidă, au eșuat definitiv.
https://www.youtube.com/watch?v=6KHoVBK2EVE

1915​ ​https://www.youtube.com/watch?v=YSzHDW0IsoE&t=223s
4 februarie Germania declară războiul submarin, zona de război fiind apele care înconjoară
Insulele Britanice
Italia intră în război de partea Antantei
Război de poziții, crearea tranșeelor
1916 ​https://www.youtube.com/watch?v=XqvALkpsfRo
1917

Consecințe

LICEUL VARLAAM ​ 7
LICEUL VARLAAM ​ 8