Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Biografie
Dante a fost un poet italian și filozof cunoscut cel mai bine pentru poemul epic
“Divina Comedie”, care cuprinde capitole reprezentând cele trei niveluri ale
vietii de apoi: purgatoriu, raiul și iadul. Aceasta capodopera a literaturii
medievale este considerata cea mai importanta lucrare literara scrisa in
italiana.
Copilaria si tineretea
Dante Alighieri s-a născut în mai 1265 într-o familie implicata în scena politică
complexa din Florenta, iar acest cadru va deveni o caracteristică în Infernul
său, ani mai târziu. Mama sa a murit la doar cativa ani de la nasterea lui. La 12
ani i-a fost aranjata logodna cu Gemma Donatti si cativa ani mai tarziu s-a
casatorit cu aceasta. Dar Dante a fost indragostit de Beatrice Portinari care l-a
influentat atat de tare pe aceasta incat a folosit-o ca sursa de inspiratie pentru
personajul central al operei sale Divina Comedie.
El a cunoscut-o pe Beatrice pe cand aceasta avea 9 ani si s-a indragostit de ea
pe loc. Cativa ani mai tarziu ea a murit, iar la 5 ani dupa decesul ei Dante a
publicat „Vita nouva” in care detaliaza dragostea lui tragica pentru Beatrice. In
afara faptului ca a fost prima lui carte de poezie, remarcabil era ca limba in
care a fost scrisa era italiana, neobisnuit in acele vremuri in care majoritatea
operelor erau scrise in latina.
In perioada morții Beatricei, Dante a început să se cufunde în studiul filozofiei
și al mașinațiilor scenei politice florentine. Florența era atunci un oraș
zbuciumat, cu facțiuni care reprezentau papalitatea și imperiul, în continuu
conflict, iar Dante a ocupat o serie de posturi publice importante. În 1302, însă,
a căzut în dizgratie și a fost exilat pe viață de către liderii Guelfinilor Negri
(printre aceștia, Corso Donati, o rudă îndepărtată a soției lui Dante), facțiunea
politică aflată la putere la acea vreme și care se aflau în ligă cu Papa Boniface
VIII. (Papa, precum și nenumărate alte figuri din politica florentină, își găsesc
un loc în iadul pe care Dante îl creează în Infern - și unul extrem de neplăcut.)
Chiar daca Dante a fost izgonit din Florența, acesta a constituit începutul
perioadei lui artistice cea mai productivă.
Exil
În exilul său, Dante a călătorit și a scris, concepând Divina Comedie și s-a retras
din toate activitățile politice. În 1304, in tratatul său latin „De Vulgari
Eloquentia” („Eloquentul Vernacular”), a incercat sa conceapa o limba italiana
care sa unifice toate teritoriile italiene. Lucrarea a ramas neterminata dar a
influentat si alti ganditori ai vremii.
In 1308 Dante a scris celebra sa lucrare despre monarhie, De Monarchia, în trei
cărți, în care susține că autoritatea împăratului nu depinde de papă, ci coboară
asupra lui direct de la Dumnezeu.
Divina Comedie
In 1312 se muta la Pisa unde incepe lucrul la Divina Comedie. Denumita initial
simplu “La Commedia”, aceasta ia titlul binecunoscut astazi abia dupa
finalizarea ei.
In 1314, Dante terminase de scris „Infernul”, segmentul Divinei Comedii care se
petrece în iad. In 1317 s-a stabilit la Ravenna și acolo a terminat „Comedia
divină” (cu puțin timp înainte de moartea sa în 1321).
Opera este o alegorie a vieții umane prezentată ca o călătorie vizionară prin
viața creștină, scrisă ca un avertisment către o societate coruptă pentru a se
îndrepta pe calea dreptății: „pentru a-i îndepărta pe cei care trăiesc în această
viață din starea de mizerie, și ai aduce la starea de fericire ". Poezia este scrisă
la persoana I-a (din perspectiva poetului) și urmărește călătoria lui Dante prin
cele trei tărâmuri ale morții: iadul, purgatorul și în final cerul. Poetul roman
Virgilius îl ghidează pe Dante prin iad (Infern) și purgatoriu (Purgatorio), în timp
ce Beatrice îl ghidează prin rai (Paradiso). Călătoria durează din noaptea
dinainte de Vinerea Mare spre Miercurea de după Paște, în primăvara anului
1300 (înainte de exilul faptic al lui Dante din Florența, descris în „Infernul”
periplu care este folosit ca substrat al intregii opere).
Poezia este compusă din 100 de canturi, scrise în măsura cunoscută sub
numele de „terza rima” (astfel numărul divin 3 apare în fiecare parte a
poemului), pe care Dante a modificat-o din forma sa populară, astfel încât să
poată fi considerată propria sa invenție.
Dante moare în noaptea de 23/24 septembrie 1321 la Ravenna.
Concluzii