SC CLAY WORK AŞTERNEREA STRATULUI DE UZURĂ DOINA COSTAS

BUCHAREST SRL
DIRECTOR GENERAL
ETTORE COZZANI

APROBAT:
Director:

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUTIE

AŞTERNEREA STRATULUI DE UZURĂ

1.SCOP
Prezenta procedură prezintă activităţile de execuţie si de laborator la aşternerea stratului
de uzură la drumurio, în scopul prevenirii apariţiei de neconformitati care influenţează negativ
calitatea rezultatelor.

2.DOMENIUL DE APLICARE
Prezenta procedura se aplică la execuţia lucrărilor de drumuri de către societate.

3.DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
●Documentaţia de execuţie.
●Caiet de sarcini aferent documentaţiei.
●Documentele sistemului calităţii
●Plan control verificări si încercări pe parcursul execuţiei lucrării.

4.DEFINIŢII ŞI PRESCURTĂRI
Definiţii şi prescurtări specifice nu sunt.

5.DESCRIEREA PROCEDURII
5.1.Lucrări pregătitoare
●respectarea elementelor geometrice în plan si profil transversal;
●realizarea sistemului rutier cu materiale corespunzătoare prevăzute în proiect;
●asigurarea sistemelor de scurgere a apelor pe parcursul execuiei;
●semnalizarea punctului de lucru.
●pregătirea stratului suport.
●înainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport trebuie verificat si adus la cotele
prevăzute în proiect (orice denivelări sau defecţiuni se vor remedia).
●curăţirea stratului suport cu peria mecanică si prin suflare cu motocompresor.
●suprafaţa stratului suport care se aşterne stratul de mixtură asfaticâ trebuie să fie uscată.

5.2.Trasarea
●Se vor efectua ridicări topo iar rezultatul măsurătorilor va fi prezentat inspectorului de
şantier.
●La ridicările topo se va tine cont de o recalculare a liniei roşii, caiculând amenajările în
profil.
●Ridicările topo se vor face în profile la distante de 10 m.
●Măsurătorile obţinute si avizate de inspectorul de şantier, vor fi materializate pe teren
prin repre pe ax transmise la margine bandă.
●La recalcularea liniei roşii se va tine cont de faptul că grosimea minimă a stratului de
binder trebuie să fie de 4,00 cm.
5.3.Transportul mixturii asfaltice
●Transportul pe şantier a mixturii asfaltice preparată în staţia de preparare
mixturi asfaltice, se efectuează cu autocamioane cu bene metalice care trebuie să fie curăţate de
orice corp străin înainte de încărcare si presărate cu nisip sau nisip filerizat.
●Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta
(motorină, păcură, etc.) este interzisă.
●Autobasculantele sunt în mod obligatoriu echipate cu o prelată cere va fi întinsă la
terminarea incercârii, oricare ar fi distanta de transport si condiţiile atmosferice st mentinându-se
pe toată durata transportului.

5.4.Amorsarea
5.4.1.Stratul suport se va amorsa obligatoriu:
 ●înainte de punerea în operă a stratului de uzură:
●când stratul de uzură se executa la un interval mai mare de 3 zile de la executarea
stratului de binder.
5.4.2.Se mai amorsează rosturile de lucru longitudinale si transversale.
5.4.3.Pupă amorsare se aşteaptă timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice. în
funcţie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj conform cerintelor din caietul de
sarcini.
5.4.4.Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura încât ruperea sa fie efectivă
înaintea asternerii mixturii asfaltice MAS 16
5.4.5.Liantul trebuie să fie compatibil cu cel utilizat la prepararea mixturii asfaltice.
5.4.6.Amorsarea se face în fata finisorului la o distantă maximală de 100.
5.4.7.Amorsarea se execută cu autogudronatorul.

5.5.Punerea în opera a mixturii asfaltice

5.5.1.Punerea în operă a mixturii asfaltice se va face cu un finisor capabil a repartiza
mixtura asfaltică fara a produce segregarea materialului, respectând profilele si grosimile fixate
prin documentaţia de execuţie.
5.5.2.Astemerea mixturii asfaltice se face la temperaturi ale mediului ambiant de peste
+10° C în perioada martie - noiembrie.
5.5.3.Pentru bitum tip D 80/100 astemerea este admisa până la 15 octombrie (doar dacă
timpul este uscat si suprafaţa de asemenea uscată).
5.5.4.Execuţia trebuie întreruptă pe timp de ploaie.
5.5.5.Mixtura asfaltică fiind uşor mai lipicioasă, trebuie verificata obligatoriu activitatea
de curăţire a benei basculantelor si grinzii repartizatoare a repartizatorului de asfalt si a
încălzitorului grinzii repartizatorului la începerea lucrului, obligatorie fiind încălzirea grinzii pe
tot timpul execuţiei.
5.5.6.Mixturile asfaltice trebuie să aibă la asternere si compactare, următoarele tempe-
raturi:
●la asternere min. 140° C;
●Ia compactare
►la început min. 130° C
►la sfârşit min. 100° C.
5.5.7.Mixturile asfaltice MAS16 a căror temperaturi sunt sub cea prevazutp, vor fi
refuzate si evacuate imediat din şantier.
5.5.8.În acelaşi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice ce se răcesc; în buncărul finisor
ca urmare a unei pene.
5.5.9.Punerea în operă a mixturilor asfaltice MAS16 se face pentru stratul de uzura într-o
singură astemere.
5.5.10.La asternerea propriu-zisâ se va tine seama de:
●Mixtura asfalticâ trebuie aşternută continuu în mod uniform.
●Viteza de asternere cu finisorul trebuie să fie adaptată cadenţei de sosire a mix-
turilor de la staţie si cât se poate de constantă ca să se evite toate opririle.
●Denivelările flagrante observate după astemere vor fi corectate imdeiat, înainte
de compactare, de către un lucrator calificat, cu ajutorul aportului de material proaspăt
depus cu grijă si prin nivelare cu teul. Pentru oricare strat vor fi permise intervenţii
manuale de corectare a denivelărilor numai cu acordui Consultantei.
●în buncărul utilajului de asternere trebuie să existe în permanenta, suficientă mix-
tură pentru a se evita o răspândire neuniformâ a materialului.
5.5.11.Rosturile longitudinale si transversale trebuie să fie foarte regulate si etanşe,
tăindu-se mecanizat, înainte de a trece la următoarea operaţiune.
5.5.12.Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodată să se găsească suprapus
celuilalt strat imediat inferior. Decalajul între rosturile longitudinale ale straturilor vor fi de
minim 20 cm.
5.5.13.Rosturile, separând mixturile asfaltice răspândite de la o zi la alta, trebuie să fie
realizate în asa fel încât să asigure o tranziţie perfectă si continua între suprafeţele vechi si noi. La
sfârşitul zilei de lucru se va îndepărta tot materialuj rămas sub finisor, iar la începutul zilei
următoare de lucru se vor îndepărta ultimii 50 cm din covorul terminat corect.
5.5.14.Marginile benzii vechi vor fi decupate pe întreaga lăţime si pe o lungime de bandă
de cea. 50 cm.
5.5.15.Suprafeţele proaspăt create prin decupare vor fi badijonate cu emulsie de bitum
exact înaintea realizării benzii noi.
5.5.16Suprafaţa roţilor de la cilindrul pe pneuri trebuie să fie periată pentru a împiedica
lipirea amestecului asfaltic la începutul astemerii.
5.5.17.Trebuie verificat sistemul sprinkler pulverizator cu roti de otel.
5.5.18.Înainte de a începe asternerea, utilajele de asternere si compactare trebuie verificate
atent pentru a ne asigura că sunt în stare de funcţionare. Imediat după distribuirea primei
încărcaturi de mixtura asfalticâ, trebuie verificată structura suprafeţei neparcursâ pentru
verificarea uniformităţii acesteia.
5.5.19În timpul astemerii trebuie prevenita ciocnirea camioanelor de repartizator.
Repartizatorul trebuie să avanseze într-o mişcare egală (constantă).

5.6.Compactarea
5.6.1.Compactarea are loc în lungul drumului, de la o margine spre ax în aliniament. Pe
sectoarele în pantă sau cu panta transversală unică, se efectuează de la marginea mai joasa spre
ceâ mai ridicată.
5.6.2.Compactoarele trebuie sâ lucreze fără şocuri, pentru a evita vâlurirea îmbrâcâmintii.
5.6.3.Suprafaţa stratului se va controla în permanenta, micile denivelări care apar pe
suprafaţa corectându-se după prima trecere a rulourilor compactoare pe toată lăţimea.
5.6.4.Numărul atelierelor de compactare se va stabili în funcţie de numărul puncteor de
asternere.
5.6.5.Numărul de treceri pentru asigurarea compactării optime va fi stabilit prin experi-
mentări preliminare, pentru a se asigura un minim de 98% a gradului de compactare, conform
metodei Marshall.
5.6.6.Atelierul de compactare este alcătuit din: compactor pe pneuri de 160 KN si com-
pactor cu rulouri netede de 120 KN.
5.6.7.Numărul minim de treceri pentru a obţine gradul de compactare orescris de caietul
de sarcini, este:

Tipul stratului Atelier de compactare

Compactor cu pneuri 196,0 KN Compactor cu rulouri netede 97,4 KN
Stratul de uzură Număr de treceri
16 8

5.6.8.Numărul de treceri specificat mai sus nu include obligativitatea constructorului de

efectuare a încercărilor de etalonare.
5.6.9.Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu sorturi de protecţie. Ele nu trebuie
niciodată să se îndepărteze mai mult de 50 m în spatele finisorului.
5.6.10.Trebuie reţinute următoarele:
●Cilindrul compactor trebuie sâ urmeze imediat repartizatorul.
●Cilindrul compactor trebuie sâ avanseze întotdeauna având roata de tracţiune
îndreptată înainte, în direcţia de asternere, excepţie făcând pantele abrupte.
●Direcţia de cilindrare nu trebuie schimbată brusc, de asemenea, nu trebuie mo-
dificat brusc sensul de cilindrare.
●La compactarea cu cilindri vibratori, vibraţia trebuie oprită înaintea opririi si
pornită după începerea deplasării în cealaltă direcţie.
●Nu se va întoarce niciodată cilindrul compactor pe asfalt fierbinte, ci numai pe o
suprafaţă răcită.
 ●Compactarea are loc în lungul drumului, de la margine spre ax pe sectoarele în
pantă, iar pe cele cu pantă transversală unică, se efectuează de !a marginea mai joasă spre
cea mai ridicată.

5.7. Tratarea suprafeţei

După executarea stratului de uzură se efectuează închiderea porilor suprafeţei
prin răspândirea de 2 - 3 kg/mp nisip de concasaj cu 2 - 3% bitum, excepţie făcând betoanele
asfaltice rugoase.

5.8.Tolerante si abateri admise

●Pentru densitatea aparentă din stratul compactat 95% din măsurători sâ corespundă cu
densitatea aparentă din stratul privind compoziţia mixturii. Cele 5% din măsurători care nu
realizează densitatea aparentă din compoziţia mixturii nu va trebui sâ aibă o compactitate
inferioară de 95% din aceasta.
●Suprafaţa sub rigla de 3,00 m - strat de egalizare cu binder - în sensul longitudinal max.
0,5 cm. Abaterile limită la panta profilului transversal + 0,5%.
●Cantitatea medie a materialului pus în operă pe unitatea de sprafată fată de prescripţiile
din documetatia de execuţie: +/-10%.
●Reglarea nivelmentului
●Tolerantele pentru ecarturile constatate în raport cu cotele prescrise, sunt:
+/-1,5 cm pentru straturile de legătură si uzură.
●Dacă tolerantele sunt respectate în 95% din punctele controlate, reglarea este considerată
convenabilă.
●Grosimile straturilor vor fi cele prevăzute în proiect cu abateri limită de -10%.
●Abaterile în plus nu constituie motiv de respingere (STAS 175-84).
●Lăţimea straturilor are următoarele abateri limită:
►pentru lăţimea unei căi de rulare = +/- 5 cm;
►pentru lăţimea unei benzi de staţionare = +/- 2,5 cm.

6.RESPONSABILITĂŢI
Responsabilul AQ
Răspunde de distribuirea înregistrărilor de calitate în cadrul unităţii.

Responsabilul CQ
Informează directorul unităţii despre condiţiile materiale, organizatorice si financiare
necesare aplicării prezentei proceduri si urmăreşte respectarea acesteia.

Şeful de lot
●conduce activităţile de execuţie si răspunde de calitatea realizării acestora.
●urmăreşte temeinc proiectul tehnic de execuţie si cerinţele de calitate impuse de
procedurile de execuţie.
●răspunde de organizarea activităţii de prelevare a probelor materialelor ce sunt puse în
operă si transmiterea lor pentru verificări si încercări de laborator.

Şeful de şantier
●răspunde de aplicarea prezentei proceduri în activităţile de execuţie pe care le
coordonează.
●stabileşte planul de execuţie a lucrărilor pregătitoare, funcţie de respectarea termenului
de predare al lucrărilor si de condiţiile de calitate impuse de caietul de sarcini si normative în
vigoare.
●informează conducerea unităţii despre forţa de muncă, materialele, documentaţia tehnică
si utilajele în dotarea punctelor de lucru în scopul desfăşurării în bune condiţii a lucrărilor de
calitate încredinţate.
 ●convoacă factorii responsabili pentru atestarea execuţiei fazelor determinante conform
prevederilor caietului de sarcini.
●verifică si aprobă documentele referitoare la situaţia producţiei si a calităţii realizate
lunar.

Directorul tehnic
●organizează si supraveghează din punct de vedere tehnic si al calităţii buna desfăşurare a
procesului de producţie.
●impune ritmul de execuţie pentru respectarea permanentă a condiţiilor de calitate,
urmărind îndeaproape aplicarea corectă a prevederilor din proiectul tehnic de execuţie.

Directorul unităţii
●asigură condiţii materiale, organizatorice si financiare aplicării prezentei proceduri
●dispune măsuri imediat corective, când se depistează de către factorii de control o
neconformitate în activitatea prezentată.