Dan Perju-Dumbrava Doru Martis Curs de medicina judiciara si legislatie medicala BIBLIOTECA CENTRA! i | ii Ecditura ex Cluj-Napoca 2008Partea I Legislatie sanitar3 I. Malpraxis-ul, IL, Infractiunile contra victii TLL Infractiuni care aduc atingere unor activit public sau altor activitali reglementate de lege. IV. Exercitarea profesiei de asistent medical si a profesiei de moasa. V. Codul de etic& si deontologie profesional’ al asistentului medical si al moagei din Romania, VI. Reglementari care privesc exercitarea profesiei de tehnician dentar in Romania. VIL. Drepturile pacientului. aati persoanelor. ati de interes I. Malpraxis-ul in medicina exista imprejurari in care personalului i se pot aduce, cu drept sau fara drept, anumite invinuiri legate de activitatca sau inactivitatea sa. fn consccinta, putem afirma ci o bund cunoastere a legilor care guverncaza sistemul medical romanesc ar fi spre folosul fiecdreia dintre dvs., ce anume vi se poate imputa si ce anume poate fi considerat eroare profesional a, Pentru a incerca si intelegem de ce ar fi necesar sa studiem malpraxis-ul, att in ceea ce fi privegte pe medici cat si pe asistentii medicali, respectiy activitatea acestora, care ar putea fi la un moment dat sursa generatoare a acestui gen de fapte sanctionabile, vom oferi ca motiv faptul ca, pentru o mai bund colaborare, 0 cunoastere a atributiilor, a raspunderii personale ale fiecdrui practician, precum si granita la care se termina responsabilitatea unuia si incepe s& se contureze asumarca raspunderii alti categorii de practicieni, este in avantajul tuturor ‘si mai ales al celui aflat in suferinta, pacientul. Granita este ins uncori foarte usor de trecut, medicii sunt nevoiti in Practica si desfasoare activitati caracteristice asistentului medical, precum si asistentul, uneori, este in situatia si execute sarcini sauordine, date de superiorul séu ierarhic, coneretizate prin icte sam fapte medicale care, prin natura lor, exced rispumderi acestors sa pregitiri lor profesionale, Rezultatul ins este de foarte rails or! pital decdt cel scontat, producindn-se asifel pagube ireversibile cu lat mai mult in acest dameniu, Nevoia de a stabili crterit ale ‘sponsabilitayii an practica medical’ este, in prin instanls, © ecesitate a practiciaiului, Teoria raspundenit profesionale medicals bazatt pe greseald este una modern, criteiul greselil ezaltand din ulizarea unui ujloc de realizare a actuhui medical neconform stiinfei medi male, raportat la 0 persoand avizati, in situa aseminitosre de muncd, RAspunderca medicalé barats pe milloace obligh in 7ilele xoastre cadrul medical Ta oa da i atente, Constiente si cu rezerya cazusilor excepfionale, conform datelor actuate ale stiintei” (prineipinl Mercier). 4, Definitia gi intelesul termenulul malpraxis Cum putem defini malpraxis-el? Cat ms sintetic, nalpraxis- ul este acea eroare profesional generatoare de pagube in vewimental ambelor parti (de regula), Al paciontului pe 4e 0 parte sisrespectiv, personalului medicel implicat ta pal ce vaurma, Penira a face aceastt distinclic implrfim erorile in erori subiective si erori obiective. Cole subjective consiau in reprezentarea gresia a reali(ifit medicale determinaté de slaba pregatire profesionald, implic punerea defeciuoasi ip practicd a whl manzyeelor de specialitaic, Putem spune ¢& in accleayi cond i de luern, aricare alt Cadru medical era fn misuré s evite prejuciciul datorst nepriceperlt, Suioieli omisive, aprecierii superficiale a cazului sau.e insptitudini 4.1, Erorile sublective (de diagnostic) Acestea se pot datora’ = necunoasteri trecutnlui medieal al pacient paiaisenn veloc 1 Gh. Scrincam, Criterile rlspunderii profesionale medical, Revis Drept peval, nr. 1, 1997, pags 77 8 sb - examinatii gr ~ interpretarii cronate a simpiomelor, ~ neefectuarii uncr tes eee TH pacit a pentru un consult de specialitate sau 5 Miri diagnosticului in ci c1 oe in cazul unui tratament care nu dé Frorile subiceti a icetive angajeard raspunderea (penal), Aceste: . ; estes $e = bese de ert iective Ingale de boali, de te: ‘itatea eit de complexitaica boli, de informatiile false date de av, de siricia bolilor in simptome sau caracterul lor nespecific. 1.2. Erorile obiective Se datoreaza, cel mai frvevent: = unei imperfectiuni a tiimfei medicale 1a un moment dat; - unei reactiviti{i particulare a a Renae bolnavului sau unor fe see i netomat obi orcecadru medial care a acclessi condifii, ar fi procedat la fin acest domeniu trebuic ficuti precizarea privind eroarea de fapl, caw ce 1 raspnndetea penala: ae oe sect $1 Cos pen conte infractune fap prev Beeceverels cand flptuitorul, in momentul seivaryirii aces a ie existenfa unei stiri, situafii sau imprejurdri de care dpe cargteral penal af fate” (ex: pacienal mu sa eel ferind de anumite boli). Nu constituic 5 e Nu cons ico ci nté agravanti a Pe cure infractorul nu a cunoscut-o in see sivirsitii infractiunii. Dispozitiile alin, 1 si 2 eS fs alin, 1 si 2 se aplicd si faptelor Sivirite din eulpd pe care legen gen le pedepses aoe cunoasterea stirii, sitafiei sau imprejurati iv : : Ai feane insiisi rezultatul culpe”; Riplatsrsdnshess) seats wat, 5 - oe zt eae penal alinia( ullim: ,,necunoasterea saw ae ea gresitel a legit penale me inléturd caracterul penal al i" i A (ex.: mu esie fal fe a comisa esa iturat Geracierul penal al feple in azul entanasici prin invoewea ‘clinoasterii de cAtre practician a legislatiei in acest domeniu. Diferenficrea erorii obicctive de cca subiectiva iempune analizaconditilor de Tuer conarets pe eave cadrul medical Te-a avut Te olomnd, Se investigheazd Jack vel in caus a Féculs apeidnd 1a constiinciozitate si rigurovitate ia aplicared © nostintelor sale profssionale, tot ee era posibil in accle condizii, pentru a pure cel rat diagnostic gi ¢alege een mat hun metods de ‘ratament ia egeanl bolsavitui. Dac& cl 2 respectat cerintele wie! sinini profesionale ireproyabile, neconcardanks diagnosticu'si are aaa va fio ervare oprectiv®, avoarece orice alla er and ta, ar fi duns ta aceleas? conciaai ip acelcasi conditii, Dac neeoncordanta diagnostioului apare prin folesizea prejudicial, far diligenya si congtinciozitate a cunostinfelor mn conditiile concrete de imputabilé Pentru o reprezentare cl mai band a nofiunit é rmalpraxis trebuie mai indi a ne interosa pucitia de pe care practicianuil se aportcaza fay de pacieat. Relata dintee medic Si asistent medical fi pacient este una contractual, Obligate mediculni de a4 vindeca pe pacient este 0 obligaye de ulizentd (de ‘mijloace), obligatic cure Pe Py in indajorivea debitarutci (medic) de a depune font straduingd peniry atiagerea unui anumit rezultat, 185 8 5% obliga el insusi la Peltat, Aces tip de rapert comractual 3 protejeaz atat pe medie Ta si pe asistental mcdical, & cazurile tn care & pfectuat Srerentit chirurgicale sau walamentc, corecte din cpunct de vedere profesional ias vindcearea sau ameliorates starii pacientul rey gvenraafets despHgubei materiale solicitale de pact Ex caer emnilor ce pot inferveni in cfeotuarca actoltt ee eal, ron care, in cazul medicinil, spre dcosebire dé thule profesii pot aven implicatii dintre cele mai grave culminand ov schilogirea sau moartea pacieatulst ‘Din. perspectiva juridich ororile profesionse (cxedicale) generatoare de pagube imbracl forme-eupet. Sun, cumoscute in acest fameniu culpa de fehnici mediceld yf culpa de omisiune 4.3. Culpa de tehnica medicala Culpa: de tebnicd medical sim culpe profesional& medicala consti in nerespeciarea regulilor privind exercifarea P ofesieni medicale pria nepricepere sa abatert de a reguli. indenbste w recunoscute si recomandate in practicarea ax 2 invent deen noe rere pean eta espe rein pach demi dpa t fe tehniod medivaata se smparte in: . eulpa profesional prin nepregitire (incompetent) 2, culpa profesional c culpei profesimale: lauds pote este forma simy epulinfa in fata unor riscuri inerente medicinii, . 3. culpa profes fea tut find profesional prin neglijenti; in accesta categorie se nesolicitarea consultulut int ; a consnltulul interdisciplinar; + privarea de ga jaa, xplicdndu-se auméral mare de aetiuni indreptate impotsiva medicibor, impolriva sr medicali sau chiar impotriva institufiei med cale. ‘Astfel apare tendinfa unor membrii ai sorietatii de a cina contemporaud, fici din untichitete Platon. na ca stim’ oft si pe medicl cX trabaza bolnavii, considerati o povard pentru sociclate, impiedicdnd astfel selectia naturals, Unii aulori (ivan Hci) acuza medicina de nedicalizare $i 4 de generarea crizci medi : ea crirel medicals consecutive, do contradic{ia dintre medicina ¢linicd fn care bolnavul este subject al ies medicina tehnicd in care acelasi bolnav devine pe estui acl. Medicina este acuzslé de aparitia unor - Ra a domeniul asiguriirilor de siinitatc, prin faptul ca Progresul. medical st trebui s& scada costarile asistenfei medical cost cae ind srt cia cen ce mai mar, asst aspect weneriad ° alae @ anxictatii bolnavului, cu atét mai mult cu cat cvolutia Bo ict instilufionalizare a degersonaliza\ si deaumar e pues medic $i pacient, indepdrténd prin tehnica medicul oo ' aie de sufletul boinavului, pierzfnduse astlel it bolnavului in wctul medical, consti i aaa wedical, constiinja practicianului Practicarea in prez licinii So ri prezent a medicinii defensive, de acoperire a mai largi plaje a s8spunderii penta eventuale prejudi Siopul de a jusifies activates medial fj de Pee sop ai " ct acuzatin a n eon c& este gi cauza aparitici asigurarilor de nal Raya dre medic sau asistent medical si pacient s-a transformat etelatic exclusiy mercantila’. in anul 1923. Chi ; ampor spunea: "Problema responsabililatii medicale devine in {i a a sume Becarcad mei gs mainelnstome,peocupind, pe bunt dept, pe aca vrom s4 nu descurajam jnitiativ tare c¢ poate vindeca bolnayul, tre A i See a ic si protejim cK cs i constient contra acuzclor injuste”® yg aie. q Evolutia rispunderii medicale prin orientate cditre institut : : 2 stitufile po i, clitre solulionarea litigiilor intervenite intre cele dou’ bint rin agus, independent de culpa sail pe cae jar cinla @ liberalizani_ pr: cl i siturii pe roneence practicii medieale, a’ legitusi Odata inteleas4 latura juridicd a notiunii de malpra ecsnomici se cuntufeaza ca 6 milsurd de prot auaiee, daci nu toati, at profesionale medicale, i edt mai mult posibil di * Gh, Scripeara, Critcrile eixpusdteril pr Drept penal, nr, 1, 1997,pag. 79, © Op. citata, pag. 80.elie de ssigurat poate i obligat printr-o hotardke ter asi san asistertul medi judcoitoreasc’ definitive si izevocabla, persoane (pacientului), pentru un pre Pnamare corporals, afoctarea sfinat@yii sau deces, Sims arii legale a Vrnawe a urmiloarcior acte sivarsite in impul exer obligatiilor sale profesional 5 you ne seop diagnostic sau terapeut - neglijenti, indeplinirea sa gi omisime in le pe baza ev tulni medical Je face pe baze daunelor asignrat, Evaluarca daunelor ei hota judcodtoresti desi 3 ¢ consimpimantul scris din partes leguli prin asumarea raspunderti medicale cu rise in producerea de ‘3 asistentul medical asigurat este acoperit pentrt fe urgent penta situatia in care este ameninjat viafa pac ‘tn conditiile in care acesta este in stare saféiintl 3 malprexi ea protejand erceaval medical asigurat numai din punct de ve (finanviar, fad de pacient. _ Responsubilitatca administrat r angajator, adic’ de institulia sa A, ypresupune respectarea rest fn coz contrat existand diverse sane! iuni de rum 9) desfacerea conractului de munca i sAnatatii persoanclor 1, Protectia vieti erS0' ti anelor ~ legea fundamentala si legea penala special nina unor articole prevazute in legea fandamentala a (aril garanlald prin lege fundamentale, psihica, continadnd cu art. 26 = omorul deosebit - pruncuciderea; - uciderea di4.1. Oblectul juridic Obivetul juridic al acestor infractiuni il constituie & ‘viata al fiinte! umane, logea penal’, ca exprosic « voinjei soci mica un bun individual ci ca un bun social ocrotind viata persoanci fact din momentul concepliei (de la nastere spun uni autor) si pan’ Jn momentul morfii®. Ocrotirea viefii are intindere asupra tuturor petsoanclor indiferent de starea de sdinitate, dac sunt tinitoase. poluave, muribunde, Iegea nepermifand nimanui st ‘cuiva, indiferent de suferingele pe care Ie indurd, indifereat oft mai are de wait chiar cu consimgiméntal celui aflat in suforinti Fotmasia nu estc ined o opfiune in cegkementicile lexii pensle somine Conceptia deontologica ¢ micdicinii nu accep(4 ewianasia considerand ci mediou! sau asistentul medical este dator si fick volul pentru salvarea viet individului indifereat de natu boli, al ‘ical daiorate boli sau in casail unei boli ‘Aceasif conceptie se bazcaz pe posibilitates existentei unei erori de diagnostic (cereetdiorii din domeniul medical considle- and ci mai sunt mulie necunosente in evolutia sau partizuleritajile bolilor sau a manifestirii acestora), incertitudinca consimeainsintului bolnavului (punerca in ie in mule cazuri a prezentel disceriméntului in asemenea situagii), arogarea de cltre practician (acdie) u uncr drepturi in a decide tn ceea ce priveste viala s moaitea pacientulai?, drepturi cu care nimeni nu [-a iuzestat!, 1.2, Obiectul material Obiectul material al acestor infractiuni consti tn corpul unui ‘om in viafS, al unui om viu, corp aparlinind altei porsoane devat 8 Joana Vasiu, Drept penal — Partca special’, Fditura Allesta, 2007, pug. 67. 9 Op. eitnta, pag. 68. wu jenle admit outmusia (Olanda, Columtia) reeunose eutaasie prin inerventia medixiful carci lent arepuul jedi fadministrea7a substanfa leall, precum si dreptul la sinucidere cu ‘medicului‘n conditile stipulate in lege. 18 faptuitorului!! 4.3, Subiect activ Subiecl activ poate fi orice persoand, de segulé, persoand respousabild penal 2 1.4, Latura obiectiva Ini iumod excepti mile de acest tip se savargese de regula prin ectiuni gi al prin inactiuai. 4.5. Latura subiectiva InGiwcliunile conra viefii sunt cu 0 singur exceptie {nfractiunea de ucidere din culp& — infractiuni sivarsitc cu intentie ‘Aceste infractiuni sunt: omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, pruncucitlerea, acideren din culpa, determinarea sau inlesnirea sinuciderii. Dintre acestea, pe noi ne intereseaz’ in Be doar uciderea din culpd, yi crentual determinarea sau inlesnireo sinuciderii. 2. Uciderea din culpa Prevazuta de art. 178 Cod penal se contureaz ca o varianta ‘atenuati a omuciderii, legea penala pedepsind mai blénd acest omer sdydrsit din cup sau din grescala avand in vedere lipsa inten fAptuitorul nu ummireste anume moartea victimei aceasta producindu-se datorit& nedibaiciei, usurinfei, nerespectaii unor reguli etc, Distingem uciderea din culp, forma lip sau simpli; uciderca din culpa profesionala sau speciala si unele agravante ale 11 Obliyayia persoanelor de a mu aduce atingere viepitaltora, nu pe x st, de ai’ atunea neincriminarl sinuciderit sau incere de sinucidere (I ‘Vasiu, Drept penal — Partea specials, Editura Atbastra, 2007. pag, (8). 12 Uncoti, este necesard o enumiti calitate 2 Riptuitorului cao Giroumstanti egrevant — de ex., sof sau radi apropiaté in carul omorului Calificat (louna Vasiu, Drept penal — Pastee specialf, Ftitura Albastra, 2007, ag, 68). 19acestor forme infractionale, rea intre Aceastit omorului din greseala mu se verte (n.a, si nu fie judecat) ca un ucigatoriu™3 2.1, Uciderea din culpa, forma tip sau simpli" 2.11. Obiectul juridic obiectul material 71 constituie c doar in cazul formelor agra- fent medical, conduciitor auto otc.) iva — Uciderea din cup se savargexte Brintro asivitate material (cums of in a oh ca cxempln doud spele ce se regisese in cursul d-nei dr. cont, foana Vasiu, Drept penal ~ parte special. Spera 1. Datorita fapt mod superficial asezarea si legarea unor pies citata, pay. 88, nove de subsel. in. | Cod penal - Uciderea din eulpi a unei persoane se aS ani, uma sa le transporte cu autoremorcherul cu trailer condus de el timpul trecerea peste 0 groapa aflati in caros: una din piese @ cazut pe trowar, lovind 0 persoan’ care cireul regulamentar, zdrobindu-i 0 treime din gamba picio drept jnternat’ in spital, victima ¢ suferit amputarea segmentului lezat, iar dupa trei sfptimini a decedat fn raportal medic-legal infocmit in cauzi, s-au menfionat violenté, datorandu-se posttanfuzionale, survenil® ca 0 complicatie a terapiei necesitate de vat area corporalé accident Ayand in vedere cont rut actului medical desprindem ummitoarea concluzic: inte traumatismul accidental suferit de victims, urmati ce evol determinante ale decesului yi mosrtea persoanei vitimete, exist’ 0 Jegaturd cauzala indirect, instanfa incadrind in mod corect fapta ca als caualitate si in fiptuitorului pe a Speta 2 ntre activitatea medicuh mod corespunzator obligat eare @ fost internat in spital in una lovi splicati de o alta persoand, exist raport de cauzal cazul acesta, activitatca medicului are 24.4. Latura subiectiv, Din denumirea infractiunii se ubinjelege modul in eare se sivarseste aceasta, putind exista forma 15 Tribunalul municipiutui Bucuresti, sectia a II penalti, decizia nr, 311 aculpei simple (neglijen#) gi culpa cu previziune (ca usuringa). in zul inexistenjci uneia din formele culpei rezulta c4 nu ne gisim in a une infiactiuni!6 2.1.5. Subiect pasiv — poate fi doar o singuré perscan’, nu exist forma tentativei, consumandu-se odatd cu moartea victimei ca rezultat al activitafii culpabile a féptuitorului Regimul sancfionator — inchiscare de la 1 la 5 ani, 2.2. Uciderea din culpa profesionala sau special’ Prevazuti de art. 178 alin. | Cod penal, constiind in uciderea din culpi ca urmare a nerespeetirii dispozitillor Legale ori a misurilor de prevedere pentru exercitarea unor profesii sau meserii ori prin efectuarea unei anumite activitai. 2.2.1, Obiectul juridie - are o forma complexs, find ocrotit dreptul la viafa al persoanelor gi al relafiilor privitoare 1a asigurarea securitatii unor ectivitati profesionale sp '6 Joana Vasiu. op. citat’, pag. 90. De ex. infractiimea de ucidere din culpé au poate fi refinut® in sarcina fipruitorului cere, nestiind cd vieuima suferd de o afcofiume cardiact, a fugirit-o cu scopul de a 0 lovi, apoi, end aceasta a intrut into locuinfi, a aruncat cu © piatr In usa acclei locuinte, deoarece nu a putut sf prevadli c8, datorith spaimei provocate, victim va inceta din viafi, ca urmare a unui infaret miocardio. Want, 178. alin. 2 Cod penal - Uciderca din culpi ca umare a ucsespeetarii dispozivilor Jegale ori a masurilor de prevedere pentru exercifiul uneiprofesii sau meserii, oni pentm efectiarea nei anume aclivitifi, se pedepseste cu inchiscare de lt 2 In 7 ani alin. 3 Cod penal - Cand uciderea din culpa a unei persoene este saivaryiii do un conducator de vehicul cu tractiune mecanic’, avénd in singe © Imbibafie alcoolick ce depayeste limiva legalt sau care se aflt jn stare de ebrictalc, pedeapse este inchisoarea de la 5 a 15 ani, alin. 4 Cod penal - Cu aceeasi pedeapsi se sanciioneavzi x ‘din culpa, de orice alté persoznd in exerci! profesiei sau meseriei si care se afldin stare de ebrictate 5 Cod penal - Dacd prin fapta svarsiti s-a canzat noe sau mai multer persoane, In maximul pedepselor previaue 1 precedente se poate udiuge un spor pani la 3 ani. 2 2 douk rele ‘Obiectul material — cste corpul victimei. 2 Latura obieetiva — se savarsesc de regula prin actiuai si in mod exceptional prin inaetiuni. ‘Trdsituri esentiale: : - actiunile prin care se savargeste fapla sunt indeplinite in mod defectuos, Piri a se {ine seama de dispozitiile legale sau de masurile de prevedere pentru exercitarca profesiei sau meserici; k = inactiunile prin care s° sivirseste fapta se manifest prin neindeplinires, neefecluarea sau neexccutarca unui act care era jmpus ca obligatoriu prin masurile de prevedere sau dispozitiile Jegale referitoare la executarea profesiei; : ones - trebuie sé existe un raport de cauzalitate Inu fapta sAvarsit’ (actiune ori inaetiune) ca urmare a norespeciiis dispozifiilor legale referitoare la oxercitares profesiei si rezultatul produs, adic moartea victimei; gh « fapta si fie stvarsiti in excrcifiul profesici. 2.24. Latura subiectivi — fapla se produce din culpa (grescald) profesional sau speciala, adics, feptuitorul are eumostinta de dispoaitiile legit ori prevedcrile ce privere exercitarea profes! iprevede posibilitatea survenirii urmérilor mortate ale faptei sale ca umare a nerespectatii dispozitiilor ori prevederilor, mu doreste si me accepid uccle urmiti, dar sperd, in mod usuratic, ch cle nu se vor produce, desi avea obligatia si posibilitatea de a le prevedea. 2.2.5. Subiect activ — poate {i numai profesionistul sau persoana care indcplinesle 0 anumita activitete - fapta medicului sau a mowsei care procedénd in cazul unei rasteri la extragerea fatului, ‘si dnd dovadd de lipsi de indemGnare, a cauzat moartea mamei $1 Be tas, Subiect pasiv — poate fi orice persoand in afar de se, sanc{ionator ~ pedcepsa cu inchiscare de la 2 la 7 ari. lesnirea sinuciderli 3. Determinarea sat Legea peuali romfn’i nu sanctioneaz’ incercarca sinuci¢erii Obligind ins, pe tofi cetitenii si mu incurajeze ori s® sprijine, se determine alte persoane s8 recurg’ la acest gost ultimativ, pria ins si 23replementarea previcua fn at, 179 Cod penal ee el din Codul penal preved> forma simpla i pe cey porsoeg nits simpli exe urmiloareareglementare: canst fn fapta ee eee detersnat alta persoand sd se sinucidd sau care a dosimeter ea itl Persoane; acd sctderea sau tncerearea 3.1, Oblectul juridic i oblectul material Obicetul juridic $i obiectul 3.2. Subiectul activ Subiect activ poate fi orice persoana cesponsabits penal 3.3. Latura obiectiva mnetttetnea se poste produce ptint-o aejiune do determinare Sav Tlesnire a sinucideri, Fapta trebuie s& aibd o fina dere sau incerearee ii. cI erearea simuciderii. Prezznts legiturii de cauzalitate oste ; inarea sinueiderii se poate rea- 4 $ Dein dete de tortura, chinur, scandaluri repeiate si bith, caro potas Petsoand intro stare de disperate vate sf o detetmine <8 3p cu mentiunea ins cd, daca vietina nu a avut Hibertatea de s Se sinucids, infractiunea va fi cca de omor devarece sa zal prin consuangere si nu prin detenninare'®, Definitii de termeni!9, ‘crerminarea sinuctderti” — orice actiune prin cme o leamnii yi convinge ersoand ( 94 convinge o alla persoana (prin orice mod) si €. citaa, pag. 94. A se vedea decizie pe Ptoans Vasit op ita, ag. 94 ot Milfoasele folosite aot variate: fn eazul augest ‘n faa intracfiunii do omor gi nu determinarea sinusileit 4 native ne glisim winlesnirea sinuciderit” - orice actiune de sprijinire a victimei fn realizarea hot@ricii sale de a so siaucide (spre ex. procurarea de olravéi sau alte substunfe care ar putea provoca moartea)!; va fi determinarea a sinuciderii _ fapta de ase sinucide impreun’ cu 0 alti inculpatul 2 supravie{uit simulind fucadrati ca infactiune de inculpaluluieare a luat deci persoanii, dacd s-2 constelat sinucideres pentru a-l determina pe cel decedat sé se sinucida, 3.4. Latura subiectiva Esle o infravjiune intenfionata, inlenfic direei& sau indirect Daci fiptuitoral nu a cunoscut hotirdrez persoanei de a recurge la sinucidere, mu se poate varbi de vinovétic in sensul art. 179 Cod penal?2 Forma agravanid — dacd acccagi (apla a fost savaryiti asupra fi de © persoand care nu era in stare ‘si-gi dea seama de fapta sa ori nu putea fi st&ipand pe actele sale Regitnul sancfionator ~in eazul focmei tip, iuchisoare de la 2 Ja 7 ani, respecliv de le 3 la 10 ani. si vatdmarea integritatii corporale sau a persoanelor fa aceasta categoric sun| cuprinse unnatoarele infractinni’ rea sau alte violent, -vatimarea corporala, 21 Tnlesnirea nu ar trebui confundaté cu coopererea la sinucidere, de exemplu descireares unmet de foe inir-o persoun care a ineereat si se sinurida, caz In care fapta savérgitt ar Hi de omor. Hotaracea direct de Sinuvidere trebuie sf apartind in intregime sinvcigagului 2 An. 179 - Determiaaree sau inlesnirca sinueidecii Fapta de a determina sav de a inlesni sinuciderea unei persoane, dact sau inesreaiea de sinucidere a avul luc, se pedepseste ct inuciderc Inchisoare de In 2 Ia 7 ani Cand fapta previeut& in alineatul precedent s-a sivirgit fafi de un minor su fat de o pensoand cure nu crs in stare sii dea seema de fapta sa ori nu Pilea fi stapén pe actelo sale, pedenpsa osto iuchisoarea de Ja 3 Ta 10 ami 23- vittimuarea cosporalé grav, - lovirile sau vatimarile cauzatoare de moarte, = vatimarea corporaléi din culpé, ~ provocarea ilegalé a avortalui. Accasta categorie de infractiuni sanctioneaza accle fapte de ericol soeial prin care se eauzcazi persoauclor syferinge fizice (ovirea seu alte violenfe) sau vatimdri_(vattmaea comporali, valimarea corporal grav, vitimarea comporali din culpa) ale integrixagt corporate sau sandidyii (provocarea ilegal&a avortului) $i chiar moariea (lovirile sau vatimarile cauzatoare de mparte). 4.1. Obiectul juridic Este ugor de determinat fiind protejate in esen i, relatii sociale ce cuprind drepturile persoanclor la viat%, integritate cotporali gi studtate, nimanni nefiindw-i permis s& aduc& atingere acestor valori sociale. Consimtémantul victimei la mea excneratoare de Nispundere penala a faptuitorulai poate fi doar prin exceptic udmisit in limita legii. In cazul in care ne gasim in prezenta unei fapte ce Wruneste clementele constitutive al infractiunii prevazute de art. 180 Cod penal - Jovirea sau alte violente, {a aliniatul ultim se Prevede c& impicarea pirfilor inkitur’ rispunderea _penalé, producdndu-si efectele si in cazul in care actiunea penald a fost pusa in migcare din oficiu, 4.2, Obiectul material Consté in compul persoanei, victima a un 1 ind important de asemenea ca aceasta sa fie in viafi, deoaroce in cez contrar ne putem gisi in prezenfa altci infractiuni sau chiar a lipsei acesieia, Compul asupra cliruia se exercita ecliunea trebuie si fie al altel persoane decét faptuitorul existind insa si o exceptic previzuti de art. 348 Cod penal - Sustragerea de la serviciul milita-23, % Acest articol prevede: fapta persoanci care fyi proveaca vatamasi integritifii corporale sau sanataqii, simuleazd 0 bool sar infirmitate, foloseste inscrisuri false sau orice alte mijloace, in scopul dea se sustrage serviciului militar, se pedepscste ou inchisoare de 1a 6 luni 5 ani, iar in 26 4.3, Sublect activ i yenal iar in cazul Subiect actiy - orice persoand responsabila p st 4 aibi o anumitd calitate spec ravante subiectul trebuic 53 ail " Re carciove profesie sau o mescrie (ex.: calitatea de mek si oxercite asistent medical). 4.4, Latura oblectiva persoane: Exist posibilitatea stiviry fnfractiunii si prin inactiune cum er fi ncluarea masurilor eee nu prevenirea loviror sau imbolnéviri} unor persoane, Report fe cauzalitalo este nevesar si existe, acesla.stabilindu-se actiunea (inectiumea) persoanei 51 rezultatul vatimésii yatimare corporal a un 45, Latura subiectiva ; ‘Aceste intracjiuni se produc in general ou inten, det za indirecté, cunoscdndu-se si modalitatea practerintentiei, de exemp! jn cazul vt&mérii corporale grave. i ee aE eT atv este posibild dar tu se pedepseste deat eee fn eazul vatimarii corporale grave in forma agravanta (art. 182. alin. 2. Cod penal) Ne vom opri categorie care, prin continutul pentru domeniul nostru de studi. continvare asupra infractiunilor din aceasta ‘ul gi aplicarea lor, prezinti un interes 5, Vatamarea corporala din culpa Previauti de art, 184 Cod penal, acseett infact, mre deosebire de loviri sau alte violente stivacgite dia cup Siu pedepsesc, faplcle de vatimare corporal sAvarsite din culp pedepsesc, dar mai bland decat cele sivarsite eu inten Exista forma tip (sau simpla) si forma special’. ine a a aa RETR EE SESE ETS timp de r&zboi ou itchisvare de la 3 1a 10 ani. Actiunea penal se pune In migcare numai la sesizarea comandantului. 275.1. Forma simpla Forma simpli a yattmar ti de art, 180% alin. 2 si 2! care a pricinuit o vatémare ce necesit§ pentre Vindecare inyrijin medicale (nu concediu medical) mai mai de 16 ave, Precum gi cea prevaiauta la arl. 181 (vitimerea comorala), savarsite din culpa, se pedepsese cu inckisoure de lao fun’ h 3 lun, Sau cu amenda (culpa simpla si culpa ca previzi i rezultatl provizut de lege trebuie si existe un raport d 5.1.1. Obiectul juridic si obiectul materia sunt Sseminitoare infraciiunilor contra integ-itatii corporale gi sindtitii persoanelor (a se vedea asemaniiile) 5.1.2. Subiect activ — poate fi orice persoard respensabi penal fiz a fl necesara o calitate speciald a acestcia, 5.1.3, Latura obiectiva — corporale din culpii, pre maj mari de 10 zi cauzalitate intre fapta si rezuhiatal produs. 8:14. Latura subiectiva ~ consti in sivérgirea fap din culpa care poate s& fie simpl& sau specisld. Lipsa culpei, respectiv imposibilitatea stabiliii acesteia in sercina f%ptuitoralui, duce fa infractiunil, Nu exist infractiine de imare comorali din culpa in sarcins fptuitorulai, in cazul producerii unai accident de cixculatie ca umare a ruperit barei de directic a autovehiculului nou, aflat in garantia producatorului™ 3 Art, 180 Lovinea s i penta vindcear elepsese cu inchisoare de (2) Maptele previ alte violene Je de vioten care au pricinuit o vasimare ce cle de cal mult 20 de ile se 2 ani sau cu amenda frsie asupra membror fan se pune faptelor prevazuce la oficiu. 1” $12" actiunea penala se pune in miscare 3i d Impicarea_nior init stopundera, penuh: predeeaens ofeotle sin cuz incae etinnea penta fox ot 5 A se vedea G, Antonis ‘ractica judiciara penala”, vol. (11, pag. 3) 28 a 5.2, Forma profesionala (sau speciala)?> Forma, profesioaala este prevazuta de art, 184 Cod penal, 2 fi 3, 4, si 4! continind trei situatii agravanie. Prima se refer8 la ‘ eva de art. 184 alin unmre a nerespt disposition fegale sau a niasirlor de prev excril une profes on fndeplinirea unor activitifi, Cea de a dou, prin ae previzutc la alin, 2, dac& este umarca nerespectiici disp Tegale sau a misurilor de proves wréitate a niga as te refer’ la faptele previzute la alin. 3 si 4, daci sunt savarsi persoani aflatd in stare de ebrietate. ens copa Regimul sancfionator este in raport cu fapta sivérg: ‘proporfional cu fiecare forma agravant32 26 aut, 184- Vavsimarce coxporal? din oulpi. a aoe previ oar. 180 ain, 2512 sae pit ovina: ce neces pen vader tari medae ma mar de 10 il, preci cea pvazutd Wa art. 181, sOvaryite din culpe, se pedepsese to lun Ie 3 Toni seu ev amend : strain, Dace lipta.a aut wean din ui previa laa. 182 sin. a2, leaps este inchisoarca de lu 3 jun) la 2 ani sau amen NC vie Pc ett Tn in st ume snaps Espontior legate sou a misulo: de proved pent exer un ofesii sau meserii or! pentru iadeplinirea unci anume activi, Beil posta it, 2 heh ste wremen sere décor Ie sad miu de pevedre aint ta lied precaes se edeyweste cu inl : ft P(E) Dacd fptle previzte la ain. 3 i 4 sunt sive a site @ essané cares alla i sure de eit, pedeapsa cate inhisares de fe esr ie tetra deca le St heer aict faptele prevazute in alin. 1 si 3, acfiunea pena igerea prelabild a persoanci vette ‘nlaura respunderca penal 2 Peninu forme sitpl8 de Ta lin. 1, inchisoared 3 oi sau Gt antnd. Alin. 2 — pedeapsa eu fnchisaren de Is 3 ni 2 ent sav Amen Alin, 3~pedeapsa cu nchisoarn de [a3 Tun I 2a a amend, Alin 4 pei ahisoare den 6 hn ln 3 ani Alin 4 pedis ste inchisoarea dela wau ls 3 a, inca 29 lao luni luni sau lin, 3, si inchisonnea dePentru faptele prevazate in al pune in miscare la plingerea prealabil Impicarea partilor in | $i 3, actinnea penala se in il a persoanei vatimate. 4 rispunderea penald, 6. Provocarea ilegala a avortului Art, 185-188 au fost abrogate decembrie 1989 iar prin a 185 cu actnala reglementare Deerewl-Lege nr. | din 26 s perioada comunistd, a fost discutatit ji dezbatuta de leguuitorul din a virtutea mod impus aceasta loge fri si practica curenté are democtatice care ar fi p ‘ _ ifluenta intr-un mod sau ln en a. Decretul ‘nr. 770 din 1 octombrie 199628 interz.cei ae femeilor s& intrerup’ sarcinile, cu céteva excel > punea in pericol viata fe: ee boali transmi r sareina acd unul dintre pirinii suferca ée 0 a ee sau Gack mama prezenta inva » daci femeia avea peste 45 de ani sau nascuse atm lact sareina era urmat Tee i sareinil va fi autoriza ,potrivit prevederilor « care: a) sarcina pune viata femei oa patologict gravit care pune in pericol sareinii se poate face pana la sase 30 i. medicii din intreprindere ajungeau sé faci si 60 de exa i, pentru ch fionat de ,indeplinirca cote stabllite de stat". Cao susfine comunist, Ceausescu a interzis si edi reproducerea umand erau clasificate drept doar ca manuale medicalc. A existat ins poate duce la o si sgineco! publice yi pericolul mor{ii asumat de orice femeic care isi prow ilegal un avort. Contraceptive existau, desi oficial nu se fmportau, Acces la cle aveau doar nevesicle membrilor de partic, pentru § fiecare lun’, duct le invirzia menstruajia doar o fneereau orice pentru a nu fi nevoite si ajung’ cunoscuta, cl care aveau apa calda wApoi le apuce sim muncd de biirbat in speranta e4 se vor chinui att de tare incAt vor 1us Daniela Draghici. Nu existau temedii medicale, totul sugoteala peste franghia de intins rufe”, a adiugel ca. iia povestit cf a ficut si ea avorturi ilogale, ca mai loate femeile - primul, pe o masa de bueatirie, ,12 o baba care nu ere nici macar moug8”, ctu un e&lus in gurd in loc de enestezic. Am plecat de acolo convinsd ci nu voi mai face niciodata sex”, a povestit Drighici. Totugi, dupa caicva zile, a fost la un control clandestia $i aflat ca om in continuare insfrcinats. ,Am avut noroc, de date asta am ajuns la un doctor adevirat core a terminal treabs pe alt masa de bucdtaric”, a adiugat ea, Avorturile clandestine au ucis zece mil de fermei. Pouivit datelor preluate de la Central de Documentare Mi |, Draighici fntre anii 1966 si 1989 din cauza avorturilor autoprov. faicute clandest pUin la inceput, Ja 14,3 1a mia de locuitori, in 1966, la 274. Romania cra, in anul 1966, printre firile agrare cel mai putin. 31sociologi ninuat treptat, iar in 1983 s-e ajuns tai cain 1966, Tn acclagi timp, numa za avorturilor a creseut de la 64, in 1966, istda lui Ceaui Teaclia extern, Decretul 770 a fost “edifeat despre populayie din 972 a api aceeasi cifta a lecese materne din ‘una dintre cele mai recoman contmecpfic afer de medica sean von, ema set ensign evitarea contact sexual tn petioada ov mela poate rémane insareinataé, Potr calendar! si coit renupt (intreruper de ejaculate) rau cele mai folasite metede pentu ¢ macii. Tot prin decrote trebuie sa fie * s fu rau ndati” daca nu aveau cel ph de cAtova avortusi in cor mu puteau duc ete, desi aca Pusau duce o sarcing vormata pan latermen, nS Mai grava ins era situ: urologice gi n 7ilele noasire, mii exact dupa revolutic, in epoca Primul guvem de dup’ cdderea _reginmului lat decretul 770 in chiar pri decembrie 1989, dar 2 fn 1990 si o scfidere « populafiei, ca rezuitat, care se resi ccontinuare®, jova exemple care susfin insi parerca uneia se afld in conflict in cea ce privesle aceasts 8 si pireri contrare care problema ‘condamni avortul ca proceden de inlaturare a unei sarcini nedorite special. Daca ar fi si definim exact termeaul de avoxt, am putea enumera céteva exemple date de sp cele cuprinse in di aboriri = a cAdca) este definit in mod diferit de pe toat® pericada acestui sari tavaliului sau pe inares (naturals , climologie: il, aborto, fr. avorter, lat, abortus, aborir®3. Concluzionand, putem spune ci ayortul este clar o intrerupere a sarcinii care se poate realiza in mod Tegal sau ilegal, de catre perso torizate sau neautorizate, intr-un mediu propriu seu impropt existentei sarcinii, dup’ conceptie ( 4 problemé a stabilirii datei concepfiei) si pana la expulzarea ehiar in timpul ci reglementare Suntem de pirere cd viaga, bunul cel mai de pre{ al omenirii ar tebui 29 Sendra Scarl ‘bitn:/wvwny homews.ro/ e2re-inbolnavit-romani 30 Losna Vasiu, op. 31 Dax Peru-Dumbrava, Expertiza medico-legal Argoraut, 2001, pag. 139. 2, Belis, Tratat de medi. 33 ayort ~ popular, faptul de a lepids, lep&dare, pierdere, picrzanie, {reg,) starpeals, é iavut in vedere, Cine s8 poati decide asupra dreptu i Ja viaga sau la mostte ar fi foarte greu de stabi lit. Solutia actali a legii poate si satisfac doar 0 pate a membrilor societdtii insé, aveasta. cate reglementarea actual4, le sé tee raportém la ea si 8H 0 respectim, Fa emand de la forul legiuitor al fisii, for ales tn mod democratic si care reprezint8, cel putin pind azi, vointa majorilatii soviet is Cod penal, intreruperes curs ac tune daca a fost comisa in afara institu Inedicale sau a eabinetlor mediate autorteate in avestseop ( onl ‘de citte © persoasd care mi are calitatea do medic srecialitate (lit. b) sau dacét varsta sarcinti a depdsit 14 sipidinart (le ©). Se pedepseste interuperea cursului sucini sivatyith am once Condit ira eonsimntimeintul femeit sercinate (alin, 2) 6.1. Oblectul juridic Obiectal jutidic - valori Sintitatea si ixtegritatea corporal intrauterind (spes homint — spe deosebire de unele preveder sociale ecrotite de lewiuitor ~via a, 14a femei insarcinate precum si viaja cia umana). Legislafia romdnd spre Jegislatia anglo-saxona de exemplu, bu interescaz8 daca ful, ix momentul reslizari manoperei avare , Gm sauinu viabil™, Existd infiacfiune gi ducd interventia s-a Pheut ty timpul travaliului dar va fi inffacfiune contra vi dupa expulzarea fSiului, i dact s-a realizat 6.2. Obiectul material /feesis este format cin rezatatal concept’ (tal) precum 95 vorpul femeii insarcinate. 6.3. Subiectul activ Subiect activ poate & orice persoand. Infractiunea este mai Grav dick este sivaryiti de un medic. Pantieipatia penala. ste % Yoana Vasiu, op. citata, pag. 110. A se Introduction 1 criminal law”, tenih edition, Lande pag 192-194; im aceastt legisttie nami uciden inlfactiunea de child destruction cu un regim jure distinct. 4 ici 35, josibila in toate formele, autor, instigatori sau compli tiv’ 6.4. Latura ot Latura obiectiv’ const in actiunea de ee een sarcinii realizati in afara concitiilor prevazute de lege, a enumerate 12 alin. 1 al art. 185%. ne In savasirea ° Pardlpant sant personel: cre cob a zea penal tn ealitate de. ct con. Birr cae peeear cave evar rd serait fa revit de feyes pera, Instigator este persoana car, cu intengie, demi 0a ef eriieed « toon mevtent de logee pols Seales ai erseana care, cv ine, inesnyte sau att fm oni> ee on, Anime sau Tn impo svn pti 2 ve re roverite din eceasta sau ef va favoria pe ‘Bptuiter, chiar dach dap vdeo: fp promisines nu ee tape 3 An, 185. - Provocareailegalt sv0 i rouluisare Fegictonce jn afara insttufilor madicsle. sau nie ele improjuriti: a) inal ; ou female de moe de opi «) vsti 9 Se ees sina epee cu nehsoare ea 63. onsimmfamancul femeit insarcinaie, se pedepseste eu fachisoas interzicerea unerdreptui. Daca prin faptele previzute fn ai 19128 cou fined insite meisenet dels 10a cuore pict chow Ia insdrcinete, pedeapsa este inchisonrea de la 5 la 15 ani gi interzicerea . st sis Th ip pot ae. 9 dl ome Tings pedeapsa inchisorii, se va aplica sii mie ptt an 640) i ‘Nu se pedepseste intreruperea cursului sarci Dees stra cumin me _ Seaialnemeenners er cae eye Abr i efectunta de medio: ; b) in cazul preva in alin, 1 35Manoperele avortice se pot 1e izarea de substanje chi abdomenului comb medicamentoase intramusculare sau spasmelor musculare; perforarea mec: a prin mai multe modalit ey zi aceste His © si in ce condifii sau daca sunt realizate de insisi femeia insdreinata (autoavort) caz in care subzisti infractiunea de nu se pedepseste intrerupe: sarcinl efectucitt de medio in doar tel ca Pee = Stare de necesitate — pent a salva viaja, sAn8tatea sa integritatea corporal’ a fem iminent gi care . 1 lit, ©), (deca varsta sarcinii a yperea cursul se impunea cispoziliilor legale, Se impun cateva ne cele referitoare Ia cadrul legal actual — d ocrotirea mamei, directiilor sanitare judejene, Art, 5 prevede c& intreruperii unei sarcini mai mari de 3 | P ée concept 7. Din pacate le terapeutice care pot fi invocate c medicale doveditoare. eins in cami previzut de alin, 2 (fii consimtéma find ia imposibilitate de a-si exprima voinja, iat iar intreruperea it dispozi Vasiu, op, impune din motive Consimiamdatul femeii este diseutabil din moment ve in face nici o precizare la situajia femeii lipsitd de capaci Din medicul si jntervenfia este necesaré, Din primul az, cel Anditatea sau integnit primeaz’ in detrimentul fatului, sub aceleas! aspecte avute in vedere, desprinzindu-se importanfa si responsabilitatea deciziei ve ucbuie reglementare legiuitorul a urmirit sf nu admit’ c asatd fa indemana o faptul ci legea nu face referire in ace: trebuie si aiba medicul (alta decat ginecolog-obstetri se spccifici in primul aliniat al art care un medie, nespe in. misura si ,tefuze asemetica decizii majore si sa musi asume responsabilitatea care, fomei ealitatea de speci ind exonerat ée raspundere salva via(a oric&rei persoanc sau nu). In sus de urgent constata, in urma efectuirii expert medico-legale, ci aceasta era insircinali, fept care nu putea fi sonstatat tocmat daior interventici, gradul de raspundere ul medicului noputiad fi altul decat cel al situariei de urgenti. % Ar. 17 din Legea 74/1995 privind exercifarea profesiei de medic Prevede f are indatorirea fundamentala, profesionala si dea acorda cv promptitudine ingeijirile me o le de urgenta 376.5. Latura subiectiva Un aspect interesant i reprevi produce cu intenfie in formas (suprapuncrea culpei pe intentia cire: acela cK infmactiunea se tretuia s8 prevad8) grav sau moartea agravanta: de ® Toana Vasiu, op. ctata, pag © As. 20 - Conti Pas eee ieee intre jumitatea minimal Reena in cazul cind pedeapss previizutd de lege este se aplicd pedeaps Si maximul special al amencii previzute de lege pei infactiunea consemat, reduse la junit. Ta accent pe ga una sau mai snufte pedepse complementare. 38 grav a fern 5-15 ani si interzicerea unor drepturi daci fapta a avut ca umare moartea femeii insdrcinate. Deck fapta previizut la alin. 2 si 3 a fost sdvaryitA de un medic, pe Jang pedeapsa inckis ya-aplica si intenlicfia exervitar nor crept ©) dreptul de a ori de a desfagura 0 activitate, de natura acelsia de care s-a folosit condaranatul pentru TIL Infractiuni care adue atingere unor activitifi de interes public sau altor netivititi reglementate de lege Tnfractiuni ind fmparyite in capitole, Tezate tocmai prin sivarsi umnatoarele: sunt cuprinse in Ti Codului penal roman fdridu-se seama de valorile ocrotite gi acestor infractiuti, Acestea sunt fac{iuni privitoare ta regimul stabi iti reglementate de Tnfractinnea de cxe’ cuprins& tn ultinul capitol al de studiuin cele ce urmeaz’. TV siconstituie obieotul nostru 4. Exercitare fara drept a unei profosii Art. 281 Cod penal are unm&toarex reglementare: constituie infraejiune exercitarea (ari drept a une! pi activitati pentru care legea cere autorizatie ori exer alte dec&t cele legale, dac& legea specialA prevede ca 1 de fap az potrivit legit penale. ‘Aceasti reglementare cuprinsi in Codul penal reprezintit Horma cadru care se completeazi eu dispozifiile legilor speciale care Stabilesc ce autorizatii sunt necesare pentru exer Ziti specifice, Va exista inftsct = in sensul art. 39281 - doar in cazul in care legea speciala prevede astfel de fapie se sanctioneaza potrivi Ries 1.4. Obiectul juridic 1.2. Obiectul material Const intr-un Iucru sau in compul persoanei in cazul in eare activitatea infractionali se producea supra unei persyane sau a unt rn , Ff wv 1.3. Subiectul activ Subject activ poate fi orice persoana responsaba penal, 1.4, Latura obiectiva indeletniciri) sau infractionale m determinarea existentei infractiu is a Ee oa grad de apreciere concludent. 1.8, Latura subiectiva inteatie fi nefiind relevant scoy ai | e d pul urmérit de fiptuitor a reftind exonerat de rispunderes peaald chiar daca ee asupra cliteia se exerciti profesia si-a dat consimffirantul i déntul chiar in. Cunostintd de cauzi. Am putea si asociom uani astfel de ah fe VE Sel acest sens, V. Scherer, Considerente referitcare le aplicarca art, 281 Cod penal privind inffaefimea : le exercitare fink drept rote Revista Romant de Diep, nn. 12, 1982, pag 38.39. POSH 40 a , fapta persvanei care, avind profesia de cent medical, practic’ aceast meserie fara a fi autorizaté de catre Steril SanZtAjii sou mu obfinut avizul favorabil din partea O.AMMR; acceayi situatic, acelasi asistent medical care desi este autorizat, asemenea avizul necesar din partea Ordinului, Gesfisoar’ ectivitatea de asistent mecical in alte condifii decat cele Gnumerate dc legea special dar a inirerupt activitatea profes specific’ pentru o porioada mai mare de 5 i competon{ei profesionale de cAtre organel abilitate. Regimul sanctionator prevede @ pedeapsi cu inchisoarea de la | lund Ja 1 an sau cu amenda. L itorul a previzut, de aceasta data, ea altemativa la. privarea de libertaie si sancfiuneaamenzii fnjelegand ca situ \c fn care se poate savarsi aceasta infiactiune pot fi diverse, seopul in sine al exercitérii unei profe auforizat puténd fi, in esenf@, unul de urgeng’ sau ta extrem’, moment in care aplicarea maximal san fi justificatt sau ar fi prea severd. TY. Exercitarea profesici de asistent medical sia profesiei de moagi 4, Privire generala Daci am dori s& elaboram o definitie a cadrelor medieale in general am putea spune, firui modestic, cf uceste persoane devotate, ‘au un rol fourle important in cadh acela de a asigura bolnayilor in moral si sufletesc necesar tuturor cclor aflati in nevoie. Ac facestota depaseste cadrul unei simple mesenii fiind o profes ce ofera satisfactii mult mai mari devit ccle materiale, Jirii ei presupunand chemare in ai ajuta pe suferinzi, indiferent care ar fi aceasta suferinta, fizicd (datorata be a psihica, aceasta din urma fiind de cele mai mulic ort cel mai grew le trat In timpul desfagurarii Razboiului Crimeii (1853-1856) cineva, Almedical iré consimpimantul su, cu exceptia :azuri sunt necesere diagn in care lui sau tratamentului si eviterti 8, Sanetiuni Nerespectarca de jersonalul medico-sanitar a si a confidentialitayif actulni medical, procum yi a celorlalte dreptuti ale pacientulsi atrage, dupa sau _penald, car, rispunderea disciplinard, contraves conform prevederiior legal ionaati Autoritatile sanitare dau pub) fespectinii drepturilor pacientalui, in cars diferite regiuni ale farii, precum si Furizorii de servi fi cu uaa opti’. di afiseze Ia los mitate cu normde co aplicare 2 eg ee RE 77 Frevederile Normelor de aplicare ale Ley 4612003 previ carurile ya evitarea suspect fimantal acestora”. Legea mr. 46 din 21 ianuarie 200, publicat’ inuaric 2003, Partea a Il-a Medicina judiciar’a 1. Cadrul nozologic 1.1. Baze juridice Probele. mex te (constatarea unoasca formula intrebirile, iar sarcina rezolvarii “aici decurge obligativicatea cu . Sectorul | Ministerutui mijloace de proba organelor j ira progresul cerectivii ti Acesto sarvini sunt rezolvate de institetii medico-legale " precam: — - Cabinetcle rage neregedinte de judet - Serviciile legale(Scrviciile medico-legale) din orasele reyedinti de judet, care deservese judotul respect —__- Institutele medi multe jucete pe care le supervizeaus 966 gi ld Prof Dr. Mina arondat dint caz de omor, -Cabinctele medico-legale deservese te jude, dar nu pot efectua cxpertize lowsef'al unui Serviciu Judetean controleaza activitates lor, formeazi comisii de expertizi pentru. suspendarea pedepsei, pentru cxaminaile psihiatr cazurile de respons. ale pentru cazutile care fi depagesc competenta si fece personal car de omor, leziuni cauzatoare de moarte si o-legale efectueaz4 noi expertize in mai leziuni cauzatoare de mourte, Moarte suspecta, det medicala si cxaminiicile complementare care depasesc posit medico-legale. Tot Institutele controleazé sia obligatoriu actele efectuate de Serviciile judetene medico-legale in caz de Noi expertize, omor, leziuni canzatoare de moarte sau ori de Cite ori i se solicita de catre organe competente, Conform Leuli 459/2001, experiza medico-legalé este igatoric in caz de moarte suspect seu violent, tent: indoieli in legaturd cu starea psihicd a une expertize se efectueazi grade stiingifice cel egale cu cei care eu efectuat prima expertizii si se evizeazs in mod obligutoriu de Institutele medic legale. Expertizele sunt de urmatoarele tipuri 1. expertize pe cadavru, care constav. in autopsierea cadavrului (pe baza ordonentei judiciare), exhumarea (la cererea Procurorufui) yi reautopsierea lui, examenul la locul faprci, ‘amin’ri complementare impuse de cauza mori, Autopsia este obligatorie in moartea violent&, suspeeti (cauzi nocumoscutf), subita (neasteptati), moartea cauzata de deficiente medicale, la cadavrele cu identitaie necunoscuti, la cei dececafi in primele 24 ore de la tntemnarea in spitale, la evi decedati pe masa de operatic. 2.expertize pe persoune id exammari clinice si complementare, si st efectieaz’ in caz de agresiuni, inffactiun sexuale, expertize psihiatrice, de stabilire a varstei, filiatici, bol Posttraumatice, incapacitifi_ de muni _posttraumatice, aminare/suspendare & pedepsei cu inchisoatea, etc, Sunt obligatorit de efectuat in comisic de experti » expenizele psihiatrico-logale, 102 t © persoana din personilul de paza, $i parin{ii ilor, La cereres persoanelor se pot cfect constatari ale leziunilor tram ea varstei gi a ca yi expertize privind starea minal, dar numai "penta acte de vanzare-cumpérare, donat; casdtorie, testamente, 3. expertize pe hazd de lueriri pe acte, atunei cénd sbicctul expertizei nu permite expertiza pe persoanii sau pe cadavru. 4. expertize de laboretor, i probatorii medico-lcgale ale _ elementelor itea leziunilor ce caracterizeazé lent, felul mortii (patologica sau cauza medical a morfii (primar sau seoundard), data agro data mori, gravitatea leziunilor (letale si nelctale), earacterul vit al leziunil -Latura obiectiva a infractiunii: obicctul care a produs Jeziunile letale, cauza (ctiologia) lezitinilor leralc‘neletale, num aru lez luse cu acelasi obiect sau cu obiecte diferite, - Succesiunea leziunilor in timp, mecanismul de produccre a leziunilor, legiitusa cauzala intre leziuni gi deces. identificarea victimei, identificarea Autorului, relatia victimé-agresor, dircefia de producere a leziu posibilitatea unor rea starea mintali a Victimei/ EL, 1.2. Legislatio Aut. 63 C.PP. - Probele si apreeierea lor Constituie proba ent care scrveste la constatarca ie proba orice @xisten{ci sau inexistentei unei infractini, la identificarea persoanei 103care a savarsit-o si la cunoasterea imprejurariler necesare pentru Art, 64 CPP, - Mijloacele de proba Mifjloacele de proba prin care se constata zlementele de fapt ce pot servi ca proba sunt: - Declaratiile invinuit ale parfii civile si ale par martorilor, - Inserisu - Inregistrarile audio sau video, fotografiile, = Mijloacele materiale de proba, - Constatirile tehnico-stiintifice, - Constatarile medico-legele si Fxpertizcle nedico-legele. Art, 114 CPP Constatarea medico-legali ‘in caz de: lui sau inculpetului, ale partii vatamate, responsabile civilmente, dec! -moarte violenta, de moarte a cirei cauza nu se cunoaste ori este suspestd, sau end examinare — comporali asp pentru a consiata pe corpul aces ganul de urmirre penal’ aiagite juarea unei conslatari medico-Iegale si cere organului medico- 4i revine competent’ potrivit lewii, si efoctucze aceast ‘Exhnmarea pentru constatarea cauzelor morfii se face numai cu ineuviinfarea procurorului. Art. 115 CP.P. - Raportul de constatare lehnico-stiingific / medico-legal Operatiile si conctu: ile constatérii se consemneaz intr-un le unmirire penal sau instanfa, din oficiu sau la r, daca apreciaz cd raportul nu este complet, sau dispune: = refacerea lui mpletarea sau - efectuarea unei expertize, Art, L16 CPP. - Ordonarea efeetuarit expertizel 4nd pentra Eimurirea unor Epic sau imprejur%iri ale cauzei, 104 sunt necesare cunostin{ele unui expert, instanfa dispume - la cerere sau din : de unmittire penalii s: oficiu- efectuarea unei expertize Art, 117 CPP, - Expertize obli Efectuarea unei expertize psih “Expertiza se efectucazd in institut “umirire penal (cu aprobarea procurerului opunere, de organcle de Eftetuarea unei exp cauzele mor ‘ize este obligdtorie pentru a se stabili decd nu s-a infocmit un raport medico-legal. P. - Procedura expertizei ‘eromandat de ca si participe la efectuarea ee Art. 119 CP.P. - Experti oficial Daca cxisti experfi medico-legali sau oficiali in speciz ‘respectiva, nm poate fi mumit cxpert o alt& persoand, decét daca _ imprejurari deoscbite ar cere aceasta. ‘Cand expertiza urmeaza a fi efectuat8 de un Serviciu medice- _ legal, organul de urmirire penali sau instanja se adreseaz’i acestora "pentru efectuarea experti: Céind Sorviciul medico-legal consider necesar cu la - efectuarea expertizei si participe sau si-si dea parerea si specialisti ‘de fa alte institut, poate folosi asistenta sau avizul ecesiora. Axl, 120 CPP. - Lamuriri date expertului si pargilor ‘Organete de urmatire penala si instanya, fixeaza un termen la ‘care sunt chemate pértile si expertul, Atunci se aduce la cunostinfa icestora, ojectul exnertizei si Antreharile la care expertul trebuie s& spunda si li se pune in vedere ci au dreptulAi facd observatii, gi ci cere modificarea sau-completarea lor. Parjile mai sunt incunostinjate ca au dreptul sa ceara numirea fa cite unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care si ¢ la efectuarea expertizei. 10sDupé acesice, organul de urmatire penal’ sau fastanfa pune in vedere expertului fermen! in care ummeazi sh fie efectuut’ expertiza, incimostinfindu-! totodati dack la efectuarea acesicia urmeazi sé participe si partile. Art. 12L CPP. - Drepturile expertilor Expertul ate dreptul si ia cunostintt de mater‘alul doscrrulsi necesar pentru efectuarea expertizei. in cursul urnatirii penale cercetarea dosarului se face cu ineuviinfarea organului de urmerire penal, Expertul poate cere limuriri organului de u-smarire penala sau instanfei cu privire la amumite fuypte sau imprejuraai ale vauzei iar Parfile, cu incuviintarea si in condifiile stabilite de organul de urmirire penalé, sau de instan{®, pot da expertului explicatille necesiare Art. 122 C.P.P, - Raportul de expertiza, up’ efectuarca expertizei, expertul intoemesie un rapoit seris. Cand sunt mai multi experi se intocmeyte un singur raport; aca sunt deoscbiri de pares, opiniile separate se consemneaz’ tn el sau fntr-o anex®. Raportul se depune Ja organul de urmarire penal sau la instana care a dispusefecluarea expertiz: Art. 123 C.P.P. - Continutul raportul a) parica introductivas obiectul matcrialului pe baza c&ruia a fost Rieuta, si daca paryile au participat sau au dat explicatii b)descricsea operatiilor, obicotiile sau explicafiile pi analiza acestora in lumina cclor constatale de expert ©)concluziile-raspunsuri la intreb%i si parerca expertului asupra obiectilui expertizei Ant, 124 C.D P, - Supliment de expertiza -Cind organul de urmérire pensli sau insianfa constutd, la cerere sau din oficiu, c& expertiza nu este completa, dispune efvctuarea unui supliment de expertiz8, ie de cdtre avelasi expert, fic de catre altul. = De asemenea, cind se socotogic ecesar, se cer expertului Limutiri suplimeatare in seris, ori se disnune chemarea lui spre 4 da explicaqii verbale asupra raportulai de expertiza. tn acest caz, ascultarea expertuhii se face potrivit dispozitiilor privitoare Ia ascultarca martotilor. - LAmuriri suplitmentare ti seris pot fi cerute si Sa lor, juni 106 medico-legal, care a efect Art. 125 CD-P. - Nous expertiza Dacé orgamul de wmArixe penal san instaua. are indoieli cu pavire la exactivatea concluziilor raportului de expertiz, dispune ofectuares unei noi éxpertize. Art, 50 C.P.P. - Abjinerea a Persoana incompatibila este obligaté si declare, dup’ caz, prescdiniclui inslan(ci, procurorului care supraveghcazi cervetarca ef se abtine de a participa Ja procesul penal, cu aratarca de incompatibilitate ce constitmie motivul _abfiner " cunosiin{ de existena cazului de incompatibilitate. Arl SL CPP. - Reewzarea in cazul in care porscana incompatidilé nu a ficut declarstic de abtinere, poate fi recuzati atét in cursul urméiririi penale, oft si in ‘oursul judecatii, de oricare dintre parti, de indata ce partea a aflat de existenta cazuluide incompatibilitate. Atl. 54 CPP. - Incompatbilitatea expertului Dispozifiile art, 48, 50-83 se aplict in mod corespunzitor “expertului si interpretului. Calitatea de expert este incompatibilé cu ‘uceea de martor in acceasi cauza, Calitatea de martor are intiietate. “Patticiparea ca expert de mai multe ori in acceagi cauzii nu constituie tun motiv de recuzare. Art. 198 C\P.P, - Amenda judiciara Urmatearele abateri sivargite th cursul procesului penal se ‘Sanefiomeai cu amend’ judiciar’ de La 20.000-100.000 lei: ; @) ncindeplinixea sau indeplinirca gregité ori cu intarziere a Tucratitor de citare sau de comunicare a actelor procedurale, de irimitere a dosarelor, precum gi a oricror altor lucrdii, dact prin @cestea s-au provocal intirzieri in desfsurarea procesului penal: ©) lipsa nejustificata a martorului sau expertului legal citat; _——d) tergiversarea de citre expert a indeplinirit inircindzilor Peimite: g) acluarca de eXire conducdtorul unitatii in. cadrul cditeia jea7A._ ase cfectua o expertiza, a misurilor necesare pentru ectusren acestora, Art, 199 CPP. - Procedura amenzii judiciareAmenda se aplicd de organul de urmérire penal prin ordonan(, iar de instanfi prin tnchelere. Cererea de sentire san de reducere se poate 10 zile de la comunicarea ordon: justified de ce nu a pu penalé sau instant dis sp ee in termen de Dacd persoana judiciar care a aplicat-o, Punerea in executare se face prin trimiterea um acca parte din dispozitiv care priveste aplicarea amen; (4 amenda penal, judiciare se fice de organnl ardtet in orgamului aliniatal precedent. Art 464 CPP. - Contestatia amen: judiciare liciare se soluioneaza de c&tre instanfa care le-a pus in executare. Art 17 CP. - Infractiunen este fapta care prezint pericol sivaigité cu vinovdfie si prevazuti de legea penalé. temei al rispunderii penale Art 18 C.P. - Fapta care prezintd pericol social in injelesul ji penale este orice acfiune sau inactiune, prin cae se aduce fingere uncia din valorile art. 1 C.P.: persoana, deepturile si Tibertiile acestcia si pentru sanctionarea cireia esie necesari aplicarea une: peeps. sa gradului de p social jacele de sdvarsire a faptei 1¢ searra de: - tmprejurérile in care a fost comisa - urmnarea procusa sau care s-ar fi putut produce ~ persoana sau conduita féptuitorului Art 19 CP. - Vinovitia exists fi fapta care prezinté n culpa ie cénd infiactorul: 1. prevede rezaltatul faptei sale, urmrind producerea ci prit savarsirea ef; 2. prevede revultatul fapiei, si, desi nu-l umireste, accept’ 108 tatea producer Papta este sBvai Lp iedepigron niic usitanelcapAriti.sau' alo stiri de jecesitate, 2. sayarsirea infractiunii sub stapinirea unei puternice 1, sivargirea infractiunii de 3 sau mai multe persoane reuni, ea inffacfiunii. prin acte de cruzime sau prin 3, siviyiree infiaeliunii de un major, daca a fost comisa ipreunt ou un minor 6, sivargirea inks situajia prilejuita de o ¢: juni deo persouna care a prolital de mitate. 4 earacteral penal al faptei er Be Stein pac eek shin plat impotriva unui interes public si care punegravitatea pericolului si cu imprejurarile in care s-a predus atacul. Art. 45 C.P, - Starea de necesitate Nu constituie infractiune fap prevazutti de legea penala stivérgit& i stare de necesitate, stare de necesitate accla care slvarseste apta pentru a Ja un pericol iminent si care nu poate fi inlZturat alti, egritatea corporal sau sAnatatea sa, a altuii, sau un bun important al siu ori al altuia sau un interes publ Nueste in stare de necesitate persoana cart Atl. 46 CP, - Constrangerea fizicd si constramgerca morala Nu constituie infrscfiune fapta previizut’ de legea penala sivarsita din cauzs unci constréngeri fizice céreia faytuitorul nu i-a putut rezista, De asemenea, nu constituie infractiune fapta prevazuta de Jogea ponali sivaryitt din cauza unci consiringeri morale, exercitati prin ameninjare cu un pericol grav pentru persoana féptuitorului ori a altuia gi care nu putea fi inlaturatin alt mod. Art. 47 C.P,- Cuzul fortuit © fapta prevazata de Tegea penal’, al mprejurisi care nu putea fi Art. 48 CP. - Iresponsabilitatea (vezi Expertiza medico- jatrica) Art. 49 C.D, - Betia independent de vointa fiptuilorului Art. 50 C.P. - Minoritatea Minorul care nu a implinit virsta de 14 ani nu ré&spunde penal. Minorul care are varsta fntre 14-16 ani riispunée penal numai daci se dovedeste ca a sivargit fapia cu discernimént Minorul care a implinit varsia de 16 ani rispund Art. 51 C.P. - Eroarea de fapt Nu constituie infiactiune fapta prevéizuti de legea penal’, cand fipmitoru! momentul stivérsirii acesteia, ‘nu cunostea existenta unei stiri, situatii sax imprejuriri de care dopinde caracterul penal al fapte. ‘Nu constituie o circumstanti agravanta imprejurarea pe care legala 110 actorul NU a canoscut-o in momentul savirs Dispozifiile alin, 1 si 2 se aplica si faptelor savarsite din culpa care legea penal le pedepseste, numai daca necunoasterea stiri, Necunossterea sau cunoasterea gresitii a legii penale nu Jaturé caracterul penal al faptei, Art, 145 CP. - Public Prin termenul public se publice, ile sau alte persoane juridice de strarea, folosirea sau explostarea bunurilor proprietate ée interes public, precum si bunurile de orice fel sifunctionar Prin functionar public se infelege orice persoand care exerci de orice natura (retribuita sau mu), in serviciul ei Unity; dintre cele la care se referd art. 145. Prin functionar se intelege persoana menfionati in cu incetarea consecutiv e metabelismuh