MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FACULTATEA „ȘTIINȚE ECONOMICE”

DEPARTAMENTUL ,,FINANȚE ȘI BĂNCI”

Referat
La disciplina ,,Monedă și credit”
Tema: Caracteristica generală a activităților organizațiilor de
microfinanțare din Republica Moldova

Chișinău-2019
 CUPRINS
Introducere.............................................................................................3
Genereralizări privind organizațiile de microfinanțare din RM.......5
Activitățile organizațiilor de microfinanțare din RM........................7
Concluzie............................................................................................11
Bibliografie.........................................................................................13

2
 INTRODUCERE
Microfinanţarea este un sector tânăr şi în plină dezvoltare, având un potențial considerabil şi
un rol important în dezvoltarea socio-economică a unei țări, ocupând un loc aparte în cadrul
sistemului financiar. Astfel, microfinanţarea poate fi chiar un motor al creşterii economice şi o
sursă-cheie de creare a locurilor de muncă pentru orice ţară din lume, atribuind una din sursele
de finanțare (împrumuturi/credite) importantă, care a cunoscut o puternică promovare în lumea
întreagă, în ultimul deceniu, îndeosebi în ţările mai sărace.
Instituțiile de microfinanțare sunt societăți a căror activitate se concentrează pe furnizarea
microcreditelor populației pentru a satisface nevoile lor de consum, pentru achiziționarea
aparatelor de uz casnic, automobilelor, efectuarea plății pentru diverse servicii.
Conform datărilor istorice, modelul de microcreditare a fost înființată din cele mai vechi
timpuri având ca obiectiv principal, acordarea de credite de mici dimensiuni-microcredite,
instrument de suport pentru persoanele sau grupuri sărace din meiul rural, sub forma unui
împrumut de mică valoare, fără garanții pentru perioade mici de timp pentru a dezvolta o
activitate economică. Un astfel de organizații de microfinanțare se numește Irish Fund System, a
fost inițiat la începutul anilor 1700 de către Jonathan Swift, scriitor irlandez (acest model a fost
una dintre primele și cele mai longevive organizații de microcreditare). Sistemul de fonduri de
credit irlandez s-a dezvoltat destul de lent, în anii 1840 exista aproximativ 300 de fonduri în toată
Irlanda.
În anii 1800, teoreticianul american Lysander Spooner a scris o lucrare în care sublinia
beneficiile pe care microcreditele le aduc antreprenorilor și agricultorilor, văzând în acestea o
modalitate de a realiza incluziunea socială a celor săraci [1].
În secolul XIX-lea, în Europa apare un număr mai diversificat de instituții de creditare și
economisire, cunoscute sub denumirea de Bănci ale Poporului, Cooperative de credite și
economisire. Toate aceste instituții erau atribuite cu precădere populației din mediul rural și
persoanele sărace din mediul urban [2].
Prin urmare, în anul 1865 apare conceptul de Uniune de Credit, o nouă formă de microfinațare
pentru fermieri locali din mediul rural și urban din Germania. Acest nou model a fost inițiat de
Friedrich Wilhelm Raiffeisen, având ca scop asigurarea dezvoltării economiei durabile a
comunităților locale oferind rate rezonabile pe un termen scurt. Din 1870, conceptul de
cooperare s-a răspândit rapid în Provincia Rinului și alte regiuni din statele Germane dar și în
alte țări din Europa și America de Nord și, în cele din urmă, sprijinită de mișcarea de cooperare
din țările dezvoltate și țărilor în curs de dezvoltare. [2].

3
 Conform datărilor istorice, în anul 1895 s-au deschis primele bănci populare indoneziene
(BPR) sau Banca Perkreditan Rakyat. BPR a devenit cel mai mare sistem de microfinanțare din
Indonezia, cu aproape 9000 de sucursale. Scopul acestei instituții a fost de a oferii credite și
împrumuturi pentru săracii din mediul rural și urban.
Acest model de microfinanțare numit de autor “clasic”, la începutul anilor 1900, s-a extins și
în zonele rurale din America Latină și Africa. Adaptările acestui model de microfinanțare avea
ca obiectiv care vizează: modernizarea agriculturii prin contribuția investitorilor financiari rurali,
prin: - creșterea comercializării sectorului rural, prin mobilizarea economiilor „ascunse”; -
creșterea investițiilor prin credite; - reducerea relațiilor de opresiune feudală[3].
În secolul al XX-lea se evidențiază o eră nouă a microfinanțării, unde sunt puse bazele
definitorii ale conceptul modern de microfinanțare. Astfel, modelul de microfinanțări „moderne”,
ca concept îşi are origine în orașul Bangladesh (Asia de Sud), în anii 1970 propus de Muhammad
Yunus1 profesor de economie la Universitatea din Chittagong. Pionerul conceptului de
microfinanțare moderne Muhammad Yunus consideră că "(Microcreditul) se bazează pe premisa
- cei săraci au abilități care rămân neutilizate sau insuficient utilizate.
Cu siguranță, lipsa competențelor nu îi face pe oamenii săracii în săraci .... caritatea nu este
răspunsul la sărăcie. Ea ajută doar să continue sărăcia. El creează dependență și îndepărtează
inițiativa individului de a sparge peretele sărăciei. Distrugerea energiei și a creativității în fiecare
ființă umană este răspunsul la sărăcie."2 Prin urmare, în anul 1976, profesorul Muhammad , a
lansat un proiect de cercetare pentru a examina posibilitatea de a concepe un sistem de oferire de
credite şi servicii bancare destinate persoanelor sărace din zonele rurale din Bangladesh [4].
În urma acestui model, nu doar în Bangladesh, dar și în Brazilia și în alte țări au apărut mai
multe programe experimentale de sprijinire a microfinanțării pentru grupuri mici de femei sărace
în dezvoltarea unor micro-afaceri. Această formă de microfinațare s-a bazat pe grupuri de credite
solidare, fiecare membru al grupului garantează rambursarea creditului pentru toți ceilalți
membri. Bineînțeles, aceste micro împrumuturi s-au concentrat exclusiv pe activități de finanțare
care generează venituri şi se adresau persoanelor foarte sărace (adesea, se adresau femeilor)

4
Tabel 1
Generalizări privind organizațiile de microfinanțare din Republica Moldova

Accesul dificil la finanţare în Republica Moldova serveşte drept o constrângere actuală de

care se ciocneşte întregul sector al IMM. Piaţa financiară din Republica Moldova, este constituită
din instituţii bancare şi nebancare. Instituţiile bancare sunt reprezentate de 14 bănci comerciale
licenţiate, ce sunt reglementate de Banca Naţională, iar sectorul nebancar este format din
asociaţia centrală, organizaţii de microfinanţare şi asociaţii de economii şi împrumut.
La rândul lor, instituţiile nebancare sunt supravegheate şi reglementate de către Comisia
Naţională a Pieţei Financiare (CNPF). Instituţiile de microfinanţare s-au dezvoltat ca o
alternativă a sectorului bancar. În prezent, alternativa pentru creditele acordate de către băncile
comerciale o constituie produsele oferite de organizaţiile de microfinanţare. Scopul
microfinanţării constă în creditarea afacerilor mici, preponderent din zonele rurale, facilitând, în
acest mod, accesul la resurse financiare ieftine şi stimulând iniţiativa privată. Instituţiile de
microfinanţare activează în baza Legii nr. 280-XV din 22.07.2004 privind Organizaţiile de
Microfinanţare (în continuare OMF) şi alocă împrumuturi din mijloace proprii/împrumutate.
Organizaţiile de microfinanţare spre deosebire de asociaţiile de economii şi împrumut (AEI)
sunt categorii de entităţi care desfăşoară activităţi de creditare cu titlu profesional şi nu atrag
depozite sau alte fonduri rambursabile către public (membri). [7] Instituţiile de microfinanţare
deservesc clienţii care nu prezintă suficiente garanţii pentru a obţine finanţare de la bănci sau
locuiesc în zone unde serviciile bancare nu sunt disponibile.
În Republica Moldova, piața de microfinanţare este un concept aflat la început de drum în
contextul general al dezvoltării durabile.
Conform legislației în vigoare, rolul organizației de microfinanțare poate fi asumat de către o
persoană juridică, înregistrată pe teritoriul Republicii Moldova și care urmează una din
următoarele forme de management: fonduri, ong-uri, instituții autonome, organizații non-profit,

5
societate necomercială. Dreptul la efectuarea activității de microfinanțare astfel de organizații îl
primesc doar după înregistrarea sa în registrul de stat [6]
 În rândul cetățenilor moldoveni acest tip de împrumut este popular datorită simplității și
ușurinței aplicării. În comparație cu băncile, nu este nevoie să se furnizeze multe documente sau
dovezi ale mărimii salariilor. Atunci când obține un împrumut, solicitantul trebuie să prezinte
doar buletinul de identitate. [5]
Pentru desfășurarea și dezvoltarea activității sale OMF-urile trebuie să stabilească controlul
permanent asupra stării veniturilor. Acest lucru este necesar pentru a preveni spălarea de bani și
elucidarea legislației în vigoare.
În acest scop, sunt numite persoanele cu funcții de răspundere, care își asumă
responsabilitatea pentru respectarea regulilor de punere în aplicare a diferitelor programe de
microfinanțare. De asemenea, organizațiile de microfinanțare sînt obligate să comunice în
organele de control ale statului informațiile cu privire la toate operațiunile efectuate cu
numerarul sau alte tipuri de proprietate.
De asemenea, una din condițiile de funcționare a organizațiilor de microfinanțare pe teritoriul
Republicii Moldova este respectarea normativului obligatoriu de suficiență a capitalului propriu.
Acest lucru se realizează prin menținerea volumului mijloacelor financiare proprii într-o anumită
proporție relativ mijloacelor atrase. În plus, este obligatorie respectarea normativului de
lichiditate. Acest indicator caracterizează nivelul de asigurare a unei anumite organizații de
microfinanțare, care este necesar pentru desfășurarea genului indicat de activitate, precum și
capacitatea de executare a obligațiunilor de plată în timp util.
Documentele financiare privind activitatea OMF sunt oferite Ministerului finanțelor al
Republicii Moldova. Aceste documente conțin rapoarte și informații despre componența
organelor de conducere ale organizațiilor de microfinanțare și sunt furnizate în forma și termenii
stabiliți de ministerul finanțelor. [5]

6
 3 2.82

2.5 2.36
2.17
1.90
21.81 1.70
1.42
1.51.24
1.19 1.17
1.08 1.01 1.03
1
0.85
0.53
0.33 0.37 0.36 0.39
0.50.31

0
2012 2013 2014 2015 2016

Cota pieței de asigurări în PIB, % Cota organizațiilor de microfinanțare în PIB, %

Cota capitalizării bursiere în PIB, % Cota tranzacțiilor cu valori mobiliare în PIB, %

Diagrama 1. Cotele sectoarelor pieței financiare nebancare în PIB (%), 2012–2016

Sursă: Elaborat în baza datelor CNPF

Activitățile organizațiilor de microfinanțare din Republica Moldova

Potrivit Legii cu privire la organizaţiile de microfinanţare, activitatea de microfinanţare este o

activitate economică permanentă a organizaţiei de microfinanţare, ce constă în prestarea
următoarelor servicii de microfinanţare:
 acordarea şi gestionarea împrumuturilor;
 acordarea de garanţii la împrumuturi şi la credite bancare;
 efectuarea investiţiilor, a participaţiunilor.
Legea mai prevede că acestea mai pot practica și alte activităţi auxiliare neinterzise de
legislaţie, necesare pentru desfăşurarea activităţii de microfinanţare şi consemnate în actul de
constituire.
În scopul prestării serviciilor de microfinanţare, organizaţia de microfinanţare este în drept să
primească mijloace băneşti sub formă de investiţii, împrumuturi (credite), donaţii (granturi) şi
sponsorizări de la persoane fizice şi/sau juridice din Republica Moldova şi din străinătate.
Organizaţia de microfinanţare este obligată să constituie provizioane destinate acoperirii
eventualelor pierderi legate de nerestituirea împrumuturilor şi a dobînzii aferente. Aceasta
stabileşte în mod independent condiţiile de prestare a serviciilor de microfinanţare.

7
 În prima jumătate a anului 2018, organizațiile de microfinanțare au acordate credite în valoare
totală de peste 5 miliarde de lei. Potrivit informațiilor prezentate de Comisia Națională a Pieței
Fianciare (CNPF), cele 183 de instituții financiare au acordat credite în valoare de 5,14 miliarde
de lei, cifra este mai mare decât cea din perioada similară a anului trecut când împrumuturile au
fost de aproximativ 4,4 miliarde lei. Profitul obținut de companii a trecut de 353 de milioane lei.
Datele mai arată că, chiar dacă pe acest segment activează aproape 200 de companii,
majoritatea banilor le revin la câțiva jucători. Mai exact, 13 organizații au dat cu împrumut,
fiecare, câte mai mult de 100 de milioane de lei. Top cinci companii, după valoarea
împrumuturilor acordate, include:
 Microinvest SRL – 802.821.868 lei:
 ÎCS ”Easy Credit” SRL – 668.782.537 lei;
 ÎCS Express Leasing SRL – 488.886.137 lei;
 ÎM Credit Rapid SRL – 408.409.113 lei;
 ÎCS OM Iute Credit SRL – 369.996.417 lei;
Valoarea totală a activelor OM a crescut în 2018 cu circa 43,85% comparativ cu nivelul
înregistrat la finele 2017, consemnând valoarea de 7819,29 mil.lei (conform situațiilor financiare
prezentate de OM).
Nr Indicatori 2017 2018 2018/2017 2018/2017
. (+,-) (%)
1 Numărul de organizaţii (unităţi) 167 176 9 105,39
2 Capitalul propriu (mil. lei) 1975,01 2519,61 544,6 127,57
3 Total active (mil. lei) 5435,58 7819,29 2383,71 143,85
Împrumuturi acordate și leasing 4599,61 6682,29 2082,68 145,28
financiar (mil. lei)
4 Persoanelor fizice 3208,90 5391,52 1551,26 140,4
Persoanelor juridice 533,37 1290,77 531,43 169,99
5 Credite bancare şi împrumuturi 4574,22 1365,32 142,55
primite (mil. lei)
6 Profitul net (mil. lei) 689,30 155,93 129,23
7 Rentabilitate a activelor(%) 9,81 8,82 -0,99 89,91
Tabel 2. OM care au prezentat situațiile financiare pentru 2018
Sursă: Elaborat în baza datelor CNPF

O analiză a indicatorilor generali privind activitatea OM arată că în perioada de raportare

(2018) a continuat dinamica pozitivă a acestor indicatori. Profitul net a crescut cu aproximativ
29,23%, fapt care se datorează creșterii portofoliului de împrumuturi acordate și leasingului

8
 financiar cu 45,28%, diminuării rentabilității activelor cu 0,99 puncte procentuale, fapt ce denotă
că OM au continuat să efectueze investiţii preponderent în active generatoare de dobândă cu o
profitabilitate sporită. De asemenea, majorarea continuă a capitalului propriu relevă o creștere
sigură a stabilității financiare a OM, determinând un trend ascendent a rentabilității financiare de
27,36%.
2017 2018

Termen Termen lung Termen Termen lung

scurt scurt
Structura împrumuturilor acordate
Garantate 31,70 76,19 23,61 69,63
Negarantate 68,30 23,81 76,39 30,37
Scadența împrumuturilor acordate 28,96 71,04 28,09 71,91
Tabel 3. Garantarea împrumuturilor acordate pe termen de scadență
Sursă: Elaborat în baza datelor CNPF
Analizând datele din tabel se constată că, similar anului precedent, OM continuă aplicarea
unei politici prudente de gestiune a portofoliului de împrumuturi, asigurându-şi riscurile de
nerambursare a împrumuturilor acordate pe măsura creşterii termenului de scadenţă a acestora.
Poziția dominantă în structura portofoliului de împrumuturi acordate revine persoanelor fizice cu
un volum de 5391,52 mil. lei sau 80,68%, din care 52,91% constituie împrumuturi garantate și
47,09% – negarantate. La 31.12.2018 împrumuturile acordate persoanelor juridice au înregistrat
valoarea de 1290,77 mil. lei , acestea la rândul său fiind divizate în împrumuturi garantate în
valoare de 936,69 mil. lei (72,57%) și împrumuturi negarantate – 354,08 mil. lei (27,43%).
Sectorul organizațiilor de microfinanțare prezintă un grad sporit de concentrare a pieței, astfel,
10 entități dețin 67,89% din volumul total al activelor pieței.
Domeniul de utilizare a împrumuturilor acordate de OM sunt dispersate preponderent pe
principalele domenii ale economiei naţionale. Ponderea maximă a împrumuturilor acordate în
2018 (44,77%) o dețin împrumuturile acordate pentru consum, acestea înregistrând o creștere cu
18,48 puncte procentuale față de 2017. Împrumuturile acordate pentru procurarea sau construcția
imobilelor au constituit 12,93%, cu 5,65 puncte procentuale mai puțin comparativ cu 2017.
Semnificativ este faptul că aproximativ 8,78% dintre împrumuturi au fost acordate pentru
comerț, mai cu seamă întreprinderilor micro, mici și mijlocii. De asemenea, circa 13,4% din
împrumuturi au fost clasificate de OM în categoria “Alte scopuri”, din care fac parte leasingul
financiar și împrumuturile a căror destinație nu este monitorizată de către entități.

9
Diagrama 2. Clasificarea împrumuturilor acordate pe direcții
de utilizare
Agricultură(733,17 mil. Lei)
Procesare primară și industria
alimentară(86,77 mil. Lei)
Procurarea sau construcția
imobileleor(864,30 mil. Lei)
Comerț(586,93 mil. Lei)
Prestarea serviciilor(524,14
mil.lei)
Consum(2991,37 mil.lei)

10
 La finele trimestrului intîi al anuui 2018, organizațiile de microfinanțare (OMF) aveau un
portofoliu de credite de 4,88 miliarde lei, în creșterea cu 6,1% față de finele anului 2017 și cu
circa 295 față de finele anului 2016( conorm datelor relevate de Comisia Națională a Pieței
Financiare(CNPF).[9]
Potrivit datelor CNPF, liderul pieței rămâne Microinvest, care este prima companie ce a ajuns
la active de peste un milliard de lei și deține un stoc al creditelor de peste 701 milioane lei, ceea
ce reprezintă circa 14,4% din portofoliul total al OMF.
Microinvest este urmat de Easy Credit cu un volum al creditelor de 633,6 milioane lei.
Datele CNPF mai relevă că față de finele anului 2017, numărul OMF s-a diminuat cu șase
unități, dar este mai mare cu 56 de companii față de finele anului 2016.
Experții susțin că piața de microfinanțare ar necesita o reglementare mai strict pentru că
ascensiunea acesteia are numeroase riscuri, atât pentru piață, cât și pentru clienți.
În acest sens, Uniunea Europeană a anunțat că va oferi sprijin Comisiei Naționale a Pieței
Financiare în monitorizarea și supravegherea mai strict a activităților instituțiilor de creditare
nebancare.

Concluzie

În mare parte, instituţiile de micofinanţare sunt reglementate şi monitorizate ca şi băncile

comerciale prin aceleaşi standarde de examinare a clientului pentru acordarea creditului.
Respectiv şi legislaţia cu privire la protecţia consumatorului şi legislaţia cu privire la gaj se
referă în mod egal atât la bănci, cât şi la instituţiile de microfinanţare.
De asemenea, conform legislaţiei ce se referă la combaterea spălării banilor, la fel ca şi
băncile, instituţiile sunt obligate să raporteze tranzacţiile suspecte şi cele cu numerar care
depăşeşte anumite limite. La evaluarea calităţii portofoliului, formarea provizioanelor,
clasificarea împrumuturilor, instituţiile de microfinanţare urmează standardele bancare.
Cele mai importante avantaje ale instituţiilor de microfinanţare în comparaţie cu instituţiile
bancare sunt: - Rapiditatea de procesare a dosarului, accesibilitatea serviciilor prin reducerea
numărului de acte şi flexibilitatea graficului de rambursare cu un suport logistic mai puternic şi
asumarea într-o măsură mai mare a riscurilor; - Deservirea persoanelor care desfăşoară
activitatea de antreprenoriat la început de cale cât şi a persoanelor auto-angajate, clienţi fără
certificate de salariu.
Evoluţiei sectorului de microfinanţare demonstrează că, deşi acesta deţine proporţii reduse în
economia ţării, în comparaţie cu sectorul bancar, raza lui de cuprindere este foarte vastă,

11
oferindu-se servicii de creditare complementare celor din sectorul bancar disponibile
întreprinderilor mici şi mijlocii pe întreg teritoriul ţării.
Acest compartiment conține o listă a organizațiilor de microcredite care își desfășoară
activitatea pe teritoriul Republicii Moldova.
Diferite categorii de cetățeni pot folosi serviciile organizațiilor de microfinanțare.
Competiția acerbă în acest segment de piață presupune oferirea unor oferte de credit mai
favorabile și de calitate, care contribuie la dezvoltarea rapidă a acestui tip de serviciu.
Deci, astăzi este foarte simplu să fie acordate împrumuturi pensionarilor, studenților,
șomerilor, persoanelor cu istoric de credite rău de la bănci. Pentru fiecare categorie de debitori,
limitele sunt stabilite: în funcție de vârstă, de valoarea creditului, de termeni și de rată.
Pe lângă tendinţele pozitive analizate, sectorul de microfinanţare se confruntă cu o serie de
probleme, care împiedică continuu dezvoltarea acestuia.

Astfel, printre principalele constrângeri identificate se enumeră:

- cadrul legal imperfect,
- un sistem slab de gestionare a riscurilor din cauza unui management neperformant,
- lipsa supravegherii din partea CNPF duce la o concurenţă neloială,
- lipsă de informaţii despre istoria de creditare a beneficiarilor duce la sporirea riscurilor
pentru creditori;
- rata dobânzii înaltă;
- riscuri asumate de nerambursarea, în condiţiile lipsei unui gaj la împrumuturi pe termen
scurt. [8]
Evoluţiei sectorului de microfinanţare demonstrează că, deşi acesta deţine proporţii reduse
în economia ţării, în comparaţie cu sectorul bancar, raza lui de cuprindere este foarte vastă,
oferindu-se servicii de creditare complementare celor din sectorul bancar disponibile
întreprinderilor mici şi mijlocii pe întreg teritoriul ţării.
Respectiv, sectorul financiar necesită rezolvarea deficienţilor prin recomandarea
următoarelor propuneri:
- Perfecţionarea legislaţiei cu privire la organizaţiile de microfinanţare şi legislaţia cu
privirea la insolvabilitatea băncilor comerciale;
- Instruirea şi dezvoltarea capacităţii sectorului de microfinanţare prin pregătirea
profesională continuă;

12
 - O bună funcţionarea a birourilor istoriilor de credit şi impunerea cerinţelor faţă de
instituţiile de microfinanţare de a prezenta informaţii despre clienţi;
- Îmbunătăţirea calităţii şi diversificării serviciilor bancare şi nebancare printr-un grad
sporit de transparenţă;
- Gestionarea corectă (plafonarea) dobânzilor bancare şi nebancare;
- Elaborarea unui ghid de bună conduită pentru acordarea de microcredite în Republica
Moldova (ex: Codul european de bună conduită 2013);
- Îmbunătăţirea managementului de performanţă în cadrul fiecărei bănci comerciale şi
instituţii de microfinanţare.[8]

Bibliografie
1. Manta, Otilia, EPISTEMOLOGICAL ASPECTS OF THE MICROFINANCE PROCESS,
Revista Economia Contemporană, Volume 2, Issue3/2017, Nr.3, The Journal
Contemporary Economy, ISSN 2537–4222, disponibil pe:
http://www.revec.ro/images/images_site/articole/article_656f1cf157ff34093b63f0f58cfcac
1b.pdf.
2. Antreprenoriatul social o șansă pentru comunitățile de romi, Proiect: septembrie
2011,disponibil pe:
http://www.ies.org.ro/library/files/raport_final_antreprenoriat_social_.pdf
3. Story of microcredit, disponibil pe:https://www.microworld.org/en/news-from-the-
field/article/story-microcredit
4. Milford Bateman, THE RISE AND FALL OF MUHAMMAD YUNUS AND THE
MICROCREDIT MODEL, Disponibil pe: http://opportunity.ro/content/microfinan
%C8%9Barea-general
5. https://banci.org/mfo
6. Legea Nr. 280 din 22.07.2004 cu privire la organizațiile de microfinanțare
7. Legea asociaţiilor de economii şi împrumut, nr. 139-XVI din 21.06.2007, Monitorul
Oficial nr.112-116/506 din 03.08.2007.

13
8. POPA, V., POPA, N. Analiza funcţionării şi organizării sectorului de microfinanţare prin
prisma indicatorilor de stabilitate financiară; Conferinţa Internaţională Economie
Financiară şi Monetara –EFM 2013, Bucureşti, România, p.149-158. ISSN 2344-3642
9. https://www.cnpf.md/ro

14