Plan de proiect pentru Tema 1:

Dinamica spațio-temporală a municipiului Bucureşti pe baza imaginilor satelitare

multispectrale Landsat

Structura proiectului:

NOTA: Pentru etapele marcate cu roșu, termenul este 1 decembrie!

Introducere

- scopul și obiectivele temei;

Scopul proiectului ar trebui să ofere o soluţie specifică pentru ceea ce vrem să facem. Trebuie
să înţelegem cât mai uşor cum să diferenţiem anumite zone ajutându-ne de o clasificare.
Obiectivul este reprezentat de nevoia de utilizare a lucrării in diferite domenii, cum ar fi în
agricultură ori învăţământ.

- importanța folosirii imaginilor satelitare în analiza spațio-temporală a unui oraș / a vegetației

forestiere in general (1-2 paragrafe);
- utilitatea rezultatelor analizei voastre; (cui foloseste?)
- prezentarea pe scurt a arealului ales spre analiză, de preferat și o hartă de localizare (1-2
paragrafe);

Materiale și metode

- Surse de date folosite in analiză: imagini satelitare L5 TM și L8 OLI (prezentare comparativă –

sub formă de tabel);

Set de date Caracteristici Data de Scara / Sursa

achizitie rezolutia
spatiala
Imagine - Rezol. Rad 3.05.1985 30 m Earthexplorer.usgs.gov
satelitara 8 bit;
Landsat 5 TM - Senzor
Thematic 8.09.1985
Mapper;
- Numar de
benzi
spectrale:
8
Imagine - Rezol. Rad 26.05.2020 30 m Earthexplorer.usgs.gov
satelitară 8 bit
Landsat 8 OLI - Senzor
Thematic-
OLI/TIRS 6.09.2020
- Număr de
benzi
spectrale:
11
- Schema analizei (o schemă pe care o puteți face în power-point / paint, etc);

- Descrierea etapelor de pre-procesare (redimensionare și corecții de contrast, combinații de

benzi), procesare (extragere informații prin clasificari supervizate), post-procesare (validare,
generalizare, conversie tipuri de date, cartografierea acoperirii terenurilor pentru cele 2
momente), integrare în GIS (analiza schimbărilor), cu exemple din program (print screen-uri)
asupra noilor imagini obținute (pe scurt, explicați cum ați făcut);
Am transformat culorile naturale în culori artificiale (infrared) pentru a putea face
corecţii de contrast şi a putea observa mult mai bine clasele pe care lucrăm. Desemenea, ne-
am ales un areal pe care să lucrăm, decupând o bucată din harta iniţială.
Rezultate

- Harta acoperirii terenurilor (la momentul T1: anii 1980) + interpretare;

Se văd clar doar apele

şi pădurile. Spaţiul
construit şi vegetaţia
joasă parcă se
întrepătrund şi se
observă mai greu unele
detalii.

- Harta acoperirii terenurilor (la momentul T2: 1999-2000) + interpretare;

În această harta se pot observa

destul de bine toate clasele doar că
spaţiul construit pare că „se pierde”
la un moment dat în vegetaţia joasă.
 - Harta acoperirii terenurilor (la momentul T3: 2019-2020) + interpretare;

Spre deosebire de
L5, aici putem
vedea mult mai clar
zonele clasificate,
spaţiul construit
este mult mai “bine
aşezat”
comparative cu
primele 2 imagini
satelitare.

- Harta schimbărilor suprafeței construite a orașului XX / vegetatiei forestiere din YY între T1

(anul) și T2 (anul) + interpretare
- Harta schimbărilor suprafeței construite a orașului XX / vegetatiei forestiere din YY între T2
(anul) și T3 (anul) + interpretare
- Grafice cu suprafețele afectate de schimbare și tipul acestor schimbări;

Discuții

- Analiza separabilității zonelor de training folosite pentru clasificarea imaginilor de la cele 3

momente temporale;
Am separat zonele de training pentru a ne putea fi mai uşor să interpretăm harta.

- Rezultate ale validărilor celor trei hărți ale acoperirii terenurilor;

- De ce credeți că au avut loc aceste schimbări asupra spatiului analizat? Ce anume a
determinat aceste schimbări?
- Ce nu a mers bine, unde credeți că ați greșit, ce ați face altfel, care sunt limitările studiului (1-
2 paragrafe);

Concluzii