PĂRĂSIREA LOCULUI ACCIDENTULUI ORI MODIFICAREA

SAU ŞTERGEREA URMELOR ACESTUIA

NORMA DE INCRIMINARE – ART.338 C.PEN.

(1) Părăsirea locului accidentului, fără încuviinţarea poliţiei sau a
procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către
conducătorul vehiculului sau de către instructorul auto, aflat în
procesul de instruire, ori de către examinatorul autorităţii competente,
aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru
obţinerea permisului de conducere, implicat într-un accident de
circulaţie, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta oricărei persoane
de a modifica starea locului sau de a şterge urmele accidentului de
circulaţie din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii
corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, fără acordul
echipei de cercetare la faţa locului.
(3) Nu constituie infracţiune părăsirea locului accidentului când:
a) în urma accidentului s-au produs doar pagube materiale;
b) conducătorul vehiculului, în lipsa altor mijloace de transport,
transportă el însuşi persoanele rănite la cea mai apropiată unitate
sanitară în măsură să acorde asistenţă medicală necesară şi la care a
declarat datele personale de identitate şi numărul de înmatriculare sau
înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru special,
dacă se înapoiază imediat la locul accidentului;
c) conducătorul autovehiculului cu regim de circulaţie prioritară
anunţă de îndată poliţia, iar după terminarea misiunii se prezintă la
sediul unităţii de poliţie pe a cărei rază de competenţă s-a produs
accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare;
d) victima părăseşte locul faptei, iar conducătorul de vehicul anunţă
imediat evenimentul la cea mai apropiată unitate de poliţie.
Din analiza textului de lege, rezultă că această infracţiune prezintă
o formă tip şi o formă asimilată.
Forma tip constă aşa cum arată textul de lege, în părăsirea locului
accidentului, fără încuvinţarea poliţiei sau a procurorului de către
conducătorului vehicolului, instructorului auto, ori examinatorul
autorităţii competente aflat în procesul de instruire sau de desfăşurare a
probelor practice, atunci când s-a produs unaccident de circulaţie.
Forma asimilată este dată tocmai de fapta de a modifica starea
locului sau de a şterge urmele accidentului de circulaţie, din care a
rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia
sau mai multor personae, fără acordul echipei de cercetare la faţa
locului.
În alin.(3), legiuitorul prevede patru situaţii în care părăsirea
locului accidentului nu este considerată infracţiune, respectiv:
 în urma accidentului s-au produs doar pagube materiale;
 conducătorul vehiculului, în lipsa altor mijloace de transport,
transportă el însuşi persoanele rănite la cea mai apropiată unitate
sanitară în măsură să acorde asistenţă medicală necesară şi la care a
declarat datele personale de identitate şi numărul de înmatriculare
sau înregistrare a vehiculului condus, consemnate într-un registru
special, dacă se înapoiază imediat la locul accidentului;
 conducătorul autovehiculului cu regim de circulaţie prioritară
anunţă de îndată poliţia, iar după terminarea misiunii se prezintă la
 sediul unităţii de poliţie pe a cărei rază de competenţă s-a produs
accidentul, în vederea întocmirii documentelor de constatare;
 victima părăseşte locul faptei, iar conducătorul de vehicul anunţă
imediat evenimentul la cea mai apropiată unitate de poliţie.

STRUCTURA INFRACŢIUNII
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic special - este reprezentat de acele relaţii sociale
privitoare la siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, pentru a cărei
bună desfăşurare, se interzic în mod expres; părăsirea locului
accidentului, fără încuviinţarea poliţiei sau a procurorului care
efectuează cercetarea locului faptei, de către conducătorul vehiculului
sau de către instructorul auto, aflat în procesul de instruire, ori de către
examinatorul autorităţii competente, aflat în timpul desfăşurării probelor
practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere,
implicat într-un accident de circulaţie.
În subsidiar, se consideră lezate şi acele relaţii sociale care privesc
buna înfăptuire a actului de justiţie1, întrucât se apreciază că tocmai prin
părăsirea locului accidentului, fără încuviinţarea poliţiei sau a
procurorului care efectuează cercetarea locului faptei, de către
conducătorul vehiculului sau de către instructorul auto, aflat în procesul
de instruire, ori de către examinatorul autorităţii competente, aflat în
timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea
permisului de conducere, implicat într-un accident de circulaţie, fapta de
a modifica starea locului sau de a şterge urmele accidentului de
circulaţie din care a rezultat vătămarea integrităţii corporale, sănătăţii
sau uciderea uneia sau mai multor persoane, îngreunează activitatea
organelor judiciare în aflarea adevărului.
Obiectul material - în forma prevăzută de art. 338 alin. (1) C.pen.,
nu există obiect material. În forma asimilată obiectul material este corpul
1
M. Hotcă, Op. cit., pag. 784
victimei accidentului sau chiar urmele materiale ale aceluiaşi accident
(bucăţi din caroserie, cioburi, alte resturi materiale).
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ – este conducătorul vehiculului, instructorul auto
sau examinatorul (poliţistul), aflat în timpul probelor practice ale
examenului pentru obţinerea permisului de conducere, implicaţi în
accidente de circulaţie. Aşadar, subiectul activ este calificat.
În forma asimilată, subiectul activ, poate fi orice persoană care
şterge urmele accidentului sau modifică starea locului accidentului
rutier, din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori
a sănătăţii uneia sau mai multor persoane.
Subiectul pasiv - este statul, reprezentat de persoana juridică
(entitatea) abilitată să asigure siguranţa circulaţiei pe drumurile publice.
Latura obiectivă a infracţiunii
Elementul material – constă tocmai în acţiunea de părăsire a
locului accidentului fără încuvinţarea poliţiei sau a procurorului, de către
de către conducătorul vehiculului sau de către instructorul auto, aflat în
procesul de instruire, ori de către examinatorul autorităţii competente,
aflat în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru
obţinerea permisului de conducere, implicat într-un accident de
circulaţie al cărui rezultat socialmente periculos este tocmai valoarea
socială ocrotită.
În forma asimilată elementul material este reprezentat de acţiunea
de modificare a locului accidentului de circulaţie, de ştergere a urmelor
accidentului de circulaţie din care a rezultat uciderea sau vătămarea
integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau a mai multor persoane.
Urmarea imediată – crearea unei stări de pericol pentru regimul
circulaţiei pe drumurile publice.
Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea ce
constituie elementul material al infracţiunii şi rezultatul acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie este numai intenţia directă sau indirectă.
 Actele preparatorii şi tentativa nu sunt incriminate deşi sunt
posibile.

ÎMPIEDICAREA SAU ÎNGREUNAREA

CIRCULAŢIEI PE DRUMURILE PUBLICE

NORMA DE INCRIMINARE – ART.339 C.PEN.

(1) Instalarea de mijloace de semnalizare rutieră sau modificarea
poziţiilor acestora, fără autorizaţie eliberată de autorităţile
competente, de natură să inducă în eroare participanţii la trafic ori să
îngreuneze circulaţia pe drumul public se pedepseşte cu închisoare de
la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Participarea în calitate de conducător de vehicul la întreceri
neautorizate pe drumurile publice se pedepseşte cu închisoare de la 3
luni la un an sau cu amendă.
(3) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează aşezarea de obstacole
care îngreunează sau împiedică circulaţia pe drumul public, dacă se
pune în pericol siguranţa circulaţiei ori se aduce atingere dreptului la
libera circulaţie a celorlalţi participanţi la trafic.
(4) Lăsarea fără supraveghere pe partea carosabilă a drumului
public a unui vehicul care transportă produse sau substanţe
periculoase se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu
amendă.
 Se poate observa că alin.1–4 ale art. 339 C.pen. reprezintă trei
forme tip şi o formă asimilată, dar fiecare dintre acestea reprezintă
infracţiuni de sine stătătoare.
Prima formă tip presupune instalarea de mijloace de semnalizare
rutieră sau modificarea poziţiilor acestora, fără autorizaţie eliberată de
autorităţile competente, de natură să inducă în eroare participanţii la
trafic ori să îngreuneze circulaţia pe drumul public. (alin 1).
A doua formă tip constă în participarea, în calitate de conducător de
vehicul, la întreceri neautorizate pe drumurile publice (alin. 2).
A treia formă tip constă în lăsarea fără supraveghere pe partea
carosabilă a drumului public a unui vehicul care transportă produse sau
substanţe periculoase (alin. 4).
Forma asimilată presupune aşezarea de obstacole care îngreunează
sau împiedică circulaţia pe drumul public, dacă se pune în pericol
siguranţa circulaţiei ori se aduce atingere dreptului la libera circulaţie a
celorlalţi participanţi la trafic. (alin. 3).
STRUCTURA INFRACŢIUNII
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic special presupune, ca şi în cazul infracţiunilor
descrise în prezentul capitol, acele relaţii sociale care privesc siguranţa
circulaţiei pe drumurile publice.
Obiectul material
 În cazul alin.1 al art. 339 C.pen., obiectul material îl pot
constitui chiar mijloacele de semnalizare asupra cărora
acţionează subiectul activ.
 În cazul alin.2 apreciem că nu există obiect material.
 Privitor la alin.3 şi 4, obiectul material este reprezentat de însăşi
obstacolele care îngreunează sau împiedică circulaţia pe drumul
public sau acel vehicul care transportă produse sau substanţe
periculoase, lăsat nesupravegheat.
Subiecţii infracţiunii
 Subiectul activ poate fi orice persoană pentru formele prevăzute în
art. 339 alin.1 şi 3 C. pen. şi calificat în alin. (2) şi (4) C. pen., pentru că
se cere o anumită calitate, obţinută prin însuşirea cunoştinţelor şi
deprinderilor necesare în vederea obţinerii permisului de conducere.
Subiectul pasiv este statul prin structurile abilitate să autorizeze
mijloacele de semnalizare rutieră, întrecerile de vehicule autorizate,
transportul de substanţe sau produse periculoase.

Latura obiectivă a infracţiunii

Elementul material este reprezentat de acţiunea prin care se
instalează mijloacele de semnalizare rutieră sau modificarea poziţiilor
acestora, fără autorizaţie de la autoritatea competentă (alin. 1).
De asemeanea, constituie element material al infracţiunii acţiunea
de a participa în calitatea de conducător de vehicul la întreceri
neautorizate pe drumurile publice (alin.2) sau aşezarea de obstacole care
împiedică sau îngreunează circulaţia pe drumul public (alin. 3).
În alin.4 al art. 339 C.pen. se prevede acţiunea de lăsare fără
supraveghere a unui vehicul, care transportă produse sau substanţe
periculoase, pe partea carosabilă a drumului public.
Urmarea imediată – crearea unei stări de pericol pentru regimul
circulaţiei pe drumurile publice.
Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea ce
constituie elementul material al infracţiunii şi rezultatul acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie este numai intenţia directă sau indirectă.

Actele preparatorii şi tentativa, deşi posibile, nu sunt incriminate.

 NERESPECTAREA ATRIBUŢIILOR PRIVIND VERIFICAREA
TEHNICĂ ORI EFECTUAREA REPARAŢIILOR

NORMA DE INCRIMINARE – ART.340 C.PEN.

(1) Îndeplinirea defectuoasă sau neîndeplinirea atribuţiilor de
verificare tehnică ori inspecţie tehnică periodică a autovehiculelor,
remorcilor sau tramvaielor ori a celor referitoare la efectuarea unor
reparaţii sau intervenţii tehnice de către persoanele care au asemenea
atribuţii, dacă din cauza stării tehnice a vehiculului s-a pus în pericol
siguranţa circulaţiei pe drumurile publice, se pedepseşte cu închisoare
de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
(2) Dacă, urmare a faptei prevăzute în alin. (1), s-a produs un
accident de circulaţie care a avut ca urmare vătămarea integrităţii
corporale sau a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, pedeapsa
este închisoarea de la unu la 5 ani, iar dacă s-a produs moartea uneia
sau mai multor persoane, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani.
(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) au fost săvârşite
din culpă, limitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime.
(4) Repararea autovehiculelor, remorcilor, tramvaielor sau
mopedelor având urme de accident, fără a fi îndeplinite condiţiile
prevăzute de lege, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau
cu amendă.
Infracţiunea de nerespectare a atribuţiilor privind verificarea
tehnică ori efectuarea reparaţiilor, prevăzute de art. 340 alin.1–4 C.pen.,
poate fi săvârşită în următoarele forme:
Prima formă tip constă în îndeplinirea defectuoasă sau
neîndeplinirea atribuţiilor de verificare tehnică ori inspecţie tehnică
periodică a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor, ori a celor
referitoare la efectuarea unor reparaţii sau intervenţii tehnice de către
persoanele care au asemenea atribuţii, dacă din cauza stării tehnice a
vehiculului s-a pus în pericol siguranţa circulaţiei pe drumurile publice
(alin. 1)
Forma agravată se realizează dacă, prin săvârşirea faptei
prevăzute în alin.1, s-a produs un accident de circulaţie, care a avut ca
urmare vătămarea integrităţii corporale sau a sănătăţii uneia sau mai
multor persoane sau s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane
(alin.2).
Forma atenuată constă în săvârşirea din culpă a faptelor prevăzute
în alin.(1) şi alin. (2) au fost săvârşite (alin.3)
A doua formă tip constă în fapta de reparare a autovehiculelor,
remorcilor, tramvaielor sau mopedelor având urme de accident, fără a fi
îndeplinite condiţiile prevăzute de lege.

STRUCTURA INFRACŢIUNII
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic special - Relaţiile sociale vătămate în cadrul
acestei infracţiuni, pot fi grupate în trei categorii:
- relaţiile sociale ce privesc siguranţa circulaţiei de drumurile
publice;
- relaţiile sociale ce privesc sănătatea sau integritatea corporală a
persoanei;
- relaţiile sociale referitoare la înfăptuirea actului de justiţie;
Obiectul material - nu există în cazul infracţiunilor prevăzute în
alin.1-3 ale art. 340 C.pen.
În art. 340 alin.4 C.pen. apreciem că obiectul material îl reprezintă
remorca, tranvaiul sau mopedul ce prezintă urme de accident, care au
fost reparate fără a fi îndeplinite cerinţele prevăzute de lege.
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ
 Pot avea calitatea de subiect activ al infracţiunii doar acele
persoane care au pregătirea necesară şi abilitarea legală să exercite
activitate de modificare tehnică ori inspecţie tehnică periodică a
vehiculelor prevăzute de lege.
În cazul alin.4 al art. 340 C.pen. persoana care execută operaţiunea
de reparare/retuşare, trebuie să aibă o calificare tehnică în acest sens,
mai mult, are obligaţia să ţină evidenţa reparaţiilor executate.
Concluziv, apreciem că subiectul activ al acestei infracţiuni este
calificat.
Subiectul pasiv - poate fi principal sau adiacent. Cel principal este
reprezentat de autoritatea statală abilitată să vegheze la siguranţa
circulaţiei rutiere, iar cel secundar este persoana vătămată sau decedată,
urmare a accidentului produs în condiţiile prevăzute de art. 340 C.pen.
Latura obiectivă a infracţiunii
Elementul material – este reprezentat de acţiunea privind:
- îndeplinirea defectuasă sau neîndeplinirea atribuţiilor de
verificare tehnică ori inspecţie tehnică periodică a autovehiculelor,
remorcilor sau tramvaielor sau a celor referitoare la efectuarea unor
reparaţii sau intervenţii tehnice de către persoanele care au asemenea
atribuţii;
- repararea autovehiculelor, remorcilor, tramvaielor sau mopedelor
având urme de accident, fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de
lege.
Precizăm că, în conformitate cu dispoziţiile art.79 alin.2 din
O.U.G. nr.79/2002, proprietarul vehiculului avariat, implicat într-un
accident rutier propriu-zis are obligaţia să se prezinte în 24 de ore, la
organul de poliţie pentru în vederea întocmirii documentelor de
constatare si eliberarii autorizatiei de reparaţie.
Prevederile sus menţionate nu se aplică în cazul în care se încheie
o constatare amiabilă de accident, procedură posibilă doar dacă sunt
îndeplinite cumulativ urmatoarele condiţii:
 a) s-au produs pagube materiale a căror despagubire este asigurată
prin poliţa de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii
produse prin accidente de autovehicule;
b) accidentul nu s-a produs ca urmare a savarşirii faptelor pentru
care se reţine permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a acestuia,
în condiţiile prevăzute la art. 111 alin. (1) lit. b) si c), după caz, precum
şi a faptei prevazute la art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr.195/2002;
c) cel puţin unul dintre conducătorii vehiculelor implicate în
accident şi-a recunoscut vinovăţia în producerea accidentului de
circulaţie;
d) conducatorul de vehicul care şi-a recunoscut vinovăţia în
producerea accidentului de circulaţie deţine asigurare obligatorie de
răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de
autovehicule valabilă;
e) cei doi conducatori de vehicule implicate în accidentul de
circulaţie au completat şi semnat fără obiecţiuni formularul de constatare
amiabilă de accident.
Urmarea imediată – crearea unei stări de pericol pentru regimul
circulaţiei pe drumurile publice.
Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea ce
constituie elementul material al infracţiunii şi rezultatul acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie pentru infracţiunile prevăzute de alin.1, 2 şi 4
sunt săvârşite cu intenţie. Aşa cum arată şi textul incriminator, în cazul
formei prevăzute de art.340 alin.3 C.pen. se comit numai din culpă.

Actele preparatorii şi tentativa – nu sunt incriminate, deşi sunt

posibile.

EFECTUAREA DE LUCRĂRI NEAUTORIZATE ÎN ZONA

DRUMULUI PUBLIC
 NORMA DE INCRIMINARE – ART.341 C.PEN.
(1) Efectuarea unor lucrări de construire, modificare,
modernizare sau reabilitare a drumului public ori de amenajare a
accesului rutier la drumul public, fără autorizaţie de construcţie
eliberată în condiţiile legii ori cu încălcarea condiţiilor stabilite în
autorizaţie, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu
amendă.
(2) Amplasarea unor construcţii, panouri sau reclame publicitare
în zona drumului, fără autorizaţie de construcţie eliberată în condiţiile
legii ori cu încălcarea condiţiilor stabilite în autorizaţie, dacă prin
aceasta se creează un pericol pentru siguranţa circulaţiei, se
pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(3) Persoana autorizată de administratorul căii ferate care nu ia
măsurile corespunzătoare pentru semnalizarea trecerilor la nivel cu
calea ferată se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amendă.
(4) Cu pedeapsa prevăzută în alin. (3) se sancţionează şi persoana
autorizată de către administratorul unui drum public sau executantul
unei lucrări pe partea carosabilă, care nu ia măsurile corespunzătoare
pentru semnalizarea obstacolelor sau a lucrărilor pe drumurile
publice, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie.

Din lectura normei de incriminare, rezultă că infracţiunea este

săvârşită în patru forme tip:
Prima formă tip constă în fapta de efectuare unor lucrări de
construire, modificare, modernizare sau reabilitare a drumului public ori
de amenajare a accesului rutier la drumul public, fără autorizaţie de
construcţie eliberată în condiţiile legii ori cu încălcarea condiţiilor
stabilite în autorizaţie.
 Cea de-a doua formă tip este reprezentată de amplasarea unor
construcţii, panouri sau reclame publicitare în zona drumului, fără
autorizaţie de construcţie eliberată în condiţiile legii ori cu încălcarea
condiţiilor stabilite în autorizaţie.
A treia formă tip constă în fapta persoanei autorizate de
administratorul căii ferate care nu ia măsurile corespunzătoare pentru
semnalizarea trecerilor la nivel cu calea ferată.
A patra formă tip există dacă persoana autorizată de către
administratorul unui drum public sau executantul unei lucrări pe partea
carosabilă nu ia măsurile corespunzătoare pentru semnalizarea
obstacolelor sau a lucrărilor pe drumurile publice, dacă prin aceasta s-a
produs un accident de circulaţie.

STRUCTURA INFRACŢIUNII
Obiectul infracţiunii
Obiectul juridic special este reprezentat de acele relaţii sociale
care vizează siguranţa circulaţiei pe drumurile publice.
Obiectul material - poate fi materializat în chiar acele lucrări de
construire, modernizare sau reabilitare a drumului public, panourile sau
reclamele publicitare amplasate ilegal, etc.
Formele prevăzute de art. 341 alin.2 şi 4 C. pen., nu au obiect
material.
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ
Întrucât legiuitorul prevede în mod expres în alin.3 şi 4 o anume
persoană autorizată de către administratorul unui drum public sau de
către administratorul de cale ferată, apreciem că acesta are cunoştinţele
şi deprinderile tehnice necesare, în vederea executării lucrărilor specifice
de semnalizare corespunzătoare. Deci subiectul activ este calificat.
În cazul faptelor prevăzute la alin.1 şi 2, credem că subiectul activ
poate fi orice persoană care are cunoştinţe necesare pentru efectuarea
unor lucrări specifice de modernizare sau reabilitare, dar le execută fară
autorizaţie.
Apreciem că şi în această ipoteză subiectul este calificat, dar este
posibil, de pildă, să înceapă lucrările înaintea eliberării autorizaţiei
cerute de lege.
Subiectul pasiv - este autoritatea statală care fie se ocupă de
reabilitarea sau modernizarea drumului public fie se ocupă de
semnalizarea corespunzătoare a trecerilor la nivel de cale ferată sau a
obsatacolelor/lucrărilor pe drumurile publice.
Latura obiectivă a infracţiunii
Elementul material constă în acţiunile de construire, modernizare,
reabilitare a drumului public, fără autorizaţie legală sau amplasarea tot
ilegală de panouri sau reclame publicitare în zona drumului public (alin.
1 şi 2).
În alin.3 şi 4 ale art 341 C.pen. elementul material constă tocmai în
neluarea acelor măsuri legale pentru semnalizarea unor treceri la nivel
cu calea ferată sau a obstacolelor/lucrărilor pe drumurile publice
(inacţiune).
Urmarea imediată – crearea unei stări de pericol pentru regimul
circulaţiei pe drumurile publice.
Legătura de cauzalitate – trebuie stabilită între acţiunea ce
constituie elementul material al infracţiunii şi rezultatul acesteia.
Latura subiectivă a infracţiunii
Forma de vinovăţie poate fi doar intenţia directă sau indirectă.
Culpa este posibilă, apreciem noi, dar nefiind incriminată, nu poate fi
reţinută o astfel de infracţiune în sarcina subiectului activ.

Actele preparatorii şi tentativa – deşi sunt posibile, nu sunt

incriminate de legiuitor în art. 341 C.pen.