Universitatea Constantin Brancusi

Facultatea de Stiinte Economice

Managementul dezvoltării afaceri

Analiza financiara –Metodă cantitativă de asistare a

decizilor la SC Xinar SA

Student Birdeanu Alexandru

Tg-jiu
2020
 Cuprins

Introducere ......................................................................................................3

1.Prezentarea firmei Sc Xinar Srl.....................................................................4

2.Analiza pe baza de bilant............................................................................ 5
3.Analiza pe baza contului de profit și pierdere ............................................16
4Capacitatea de autofinanțare .......................................................................22
5.Concluzii ..................................................................................................24
6.Biblografie ................................................................................................25

2
 Intoducere

În cadrul actual este necesar să avem în vedere faptul ca orice firma

este un pion activ ce sprijina economia.De aceea constat ca fiecare decizie
luata în cadrul unei firme are rol marcant si este determinat de mai multi
factori atat interi cat si externi .
Societatea comercială își desfășoară activitatea în timp urmărind
desigur obținerea celor mai bune rezultate. Desigur, proprietari, acționarii sau
managementul societății trebuie să fie preocupați de întreaga activitate
economică și comercială a societății să fie conformă cu cerințele la zi ale
pieței, și pe această cale, să se asigure obținerea de rezultate pozitive.
Diagonsticarea nu este altceva decât o analiză financiară a unei
perioade de timp, apreciată în mod corespunzător din punct de vedere al
trăsăturilor perioadei respective, pentru a constata modul în care, societatea
respectivă, a reușit să valorifice factorii de producție de care dispune (capital,
resurse umane și financiar-materiale) pentrua obține rezultate dintre cele mai
bune. Desigur, o serie de factori pot frâna evoluția activității unei societăți
comerciale dar, aceasta trebuie interpretată pe baza unui sistem de indicatori
statistico-economici care să fie provoți în strânsa corelație care există între ei
și în felul acesta să se identifice perspectivele certe în baza cărora pot să apară
îmbunătățiri. Analiza-diagnostic trebuie să aibă la bază în primul rând analiza
financiară adică cifra de afaceri, structura veniturilor și a cheltuielilor care
prin corelare și prin prezentare paralelă să dea o imagine clară asupra modului
în care societatea comercială își atinge scopul pe care și l-a propus.

3
 1.Prezentarea Societati Xinar

S.C Xinar S.R.L. este o societate cu răspundere limitată care activează pe segmentul de
HVAC (Heating Ventilation Air Conditioning) din septembrie 2009. Compania este
specializată în instalaţii termice şi de climatizare, fiind o firmă noi intrată pe piaţă.
SC Xinar SRL este administrată de Petcu Ion care ocupă şi funcţia de director
general. Societatea mai cuprinde în echipa managerială un director tehnic în persoana lui
Petcu Nicolae – de formaţie inginer instalaţii şi director economic, funcţie ocupată de
către al treilea asociat.
Societatea mai are 12 de angajaţi cu funcţii şi calificări corespunzătoare, definite în
fişa postului (ingineri, personal birouri, muncitori calificaţi şi necalificaţi).
Echipa SC Termo Point SRL este mereu alături de clienţi, parteneri, încercând să
menţină relaţii excelente cu aceştia. Este deschisă colaborărilor, oferă soluţii şi urmăreşte
să diversifice gama de produse şi servicii, adaptându-se cerinţelor pieţei.
Principiile după care se ghidează personalul societăţii încorporează profesionalism,
performanţă şi dorinţa de auto-depăşire.
Compania vinde şi instalează echipamente termice şi aer condiţionat, fiind
întotdeauna la dispoziţia clientului şi venind în întâmpinarea dorinţelor lui printr-o gamă
completa de servicii oferite:
- Proiectarea şi execuţie de instalaţii termice şi de climatizare;
- Contorizarea energiei termice cu repartitoare de costuri pentru
apartamentele de bloc;
- Întreţinere şi reparaţii instalaţii termice;
- Vânzări şi montare centrale şi echipamente termice;
- Vânzare şi montare centrale şi echipamente de aer condiţionat;
- Consultanţă în alegerea optimă a echipamentelor, punerea lor în funcţiune,
instalare şi service în garanţie şi post-garanţie pentru echipamentele
comercializate.
Firma a ales să colaboreze cu parteneri ce au multă experienţă în domeniu.
Produsele şi serviciile sunt realizate la cele mai înalte standarde calitative astfel
încât clienţii să fie mulţumiţi timp îndelungat de acestea.

4
 2.ANALIZA PE BAZA DE BILANT

BILANT CONTABIL

la data de 31.12.2018
-lei-

Denumirea indicatorului Suma

A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. Imobilizari necorporale 563
II. Imobilizari corporale 3.133.70
2
III. Imobilizari financiare 4.069
Active imobilizate – TOTAL 3.138.33
4
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. Stocuri 3271.215
II. Creante 1546.502
III. Investitii financiare pe termen scurt 0
IV. Casa si conturi la banci 23.503
Active circulante – TOTAL 5.051.17
0
C. CHELTUIELI IN AVANS 32.730
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O 6.685.70
PERIOADA DE PANA LA UN AN 3
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, REPECTIV -
DATORII CURENTE NETE 1.602.803
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 1.535.53
1
G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O 1.167.97
PERIOADA MAI MARE DE UN AN 3
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI 0
CHELTUIELI
I. VENITURI IN AVANS, din care : 0
- subventii pentru investitii 0
- venituri inregistrate in avans 0
J. CAPITAL SI REZERVE
I.Capital, din care: 1.061.80
3
- capital subscris nevarsat 0
5
- capital subscris varsat 1.061.80
3
- patrimoniul regiei 0
II. Prime de capital 0
III. Rezerve din reevaluare 0
IV. Rezerve 16.064
V. Rezultatul reportat – sold D 2.238.40
4
VI. Rezultatul exercitiului financiar - sold C 1.528.09
5
VII. Repartizarea profitului 0
Capitaluri proprii – TOTAL q 367.558
Patrimoniul public 0
Capitaluri – TOTAL 367.558

BILANT CONTABIL
la data de 31.12.2019
-lei-

Denumirea indicatorului Suma

A. ACTIVE IMOBILIZATE
I. Imobilizari necorporable 6.690
II. Imobilizari corporale 2.866.65
0
III. Imobilizari financiare 193.899
Active imobilizate – TOTAL 3.067.23
9
B. ACTIVE CIRCULANTE
I. Stocuri 2.357.58
6
II. Creante 1.790.24
9
III. Investitii financiare pe termen scurt 0
IV. Casa si conturi la banci 76.373
Active circulante – TOTAL 4.224.20

6
 8
C. CHELTUIELI IN AVANS 59.567
D. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O 5.308.98
PERIOADA DE PANA LA UN AN 9
E. ACTIVE CIRCULANTE NETE, REPECTIV -
DATORII CURENTE NETE 1.025.214
F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE 2.042.02
5
G. DATORII CE TREBUIE PLATITE INTR-O 0
PERIOADA MAI MARE DE UN AN
H. PROVIZIOANE PENTRU RISCURI SI 0
CHELTUIELI
I. VENITURI IN AVANS, din care : 0
- subventii pentru investitii 0
- venituri inregistrate in avans 0
J. CAPITAL SI REZERVE
I.Capital, din care: 2.504.42
0
- capital subscris nevarsat 0
- capital subscris varsat 2.504.42
0
- patrimoniul regiei 0
II. Prime de capital 0
III. Rezerve din reevaluare 0
IV. Rezerve 16.064
V. Rezultatul reportat – sold D 710.308
VI. Rezultatul exercitiului financiar - sold C 231.849
VII. Repartizarea profitului 0
Capitaluri proprii – TOTAL 2.042.02
5
Patrimoniul public 0
Capitaluri – TOTAL 2.042.02
5

BILANT FINANCIAR 2019

-lei-

MIJLOACE Valoare neta RESURSE Valoare neta

1. Mijloace cu 3.138.3 1. Resurse cu 1.535.53

durata de 34 scadenta mai 1
exploatare mai mare de un an

7
mare de un an
Imobilizari 563 Capital subscris 1.061.80
necorporale varsat 3
Imobilizari 3.133.7 Rezerve 16.064
corporale 02
Imobilizari 4.069 Rezultat reportat -2.238.404
financiare
2. Mijloace cu 5.059.3 Rezultatul 1.528.09
durata de 47 exercitiului 5
exploatare mai
mica de un an
Creante 1.556.4 Datorii ce trebuie 1.167.97
02 platite intr-o 3
perioada mai mare
de un an
Stocuri 3.471.2 2. Resurse cu 6.685.70
15 scadenta mai 3
mica de un an
Cheltuieli in 31.730 Datorii ce trebuie 6.685.70
avans platite intr-o 3
perioada de pana
la un an
3. Mijloace de 23.553
trezorerie
Casa si contul la 23.553
banci
TOTAL 8.221.234 TOTAL 8.221.234
BILANT FINANCIAR 2018

-lei-

MIJLOACE Valoare neta RESURSE Valoare neta

1. Mijloace cu 3.067.23 1. Resurse cu 2.042.02

durata de 9 scadenta mai mare 5
exploatare mai de un an
mare de un an
Imobilizari 6.690 Capital subscris 2.504.42
necorporale varsat 0
Imobilizari 2.866.65 Rezerve 16.064
corporale 0
Imobilizari 193.899 Rezultat reportat - 710.308

8
financiare
2. Mijloace cu 4.207.40 Rezultatul exercitiului 231.849
durata de 2
exploatare mai
mica de un an
Creante 1.790.24 2. Resurse cu 5.308.98
9 scadenta mai mica 9
de un an
Stocuri 2.357.58 Datorii ce trebuie 5.308.98
6 platite intr-o perioada 9
de pana la un an
Cheltuieli in avans 59.567

3.Mijloace de 76.373
trezorerie
Casa si contul la 76.373
banci
TOTAL 7.351.014 TOTAL 7.351.014

Calculul indicatorilor de echilibru pentru bilantul financiar

1Fondul de rulment (FR)-Fondul de rulment = Activ circulant
= Stocuri + Creante + Disponibilitati + Cheltuieli in avans

FRB2018 = 3.271.215 + 1.546.502 + 23.553 + 32.730 = 4.874.000

FRB2019 = 2.357.586 + 1.790.249 + 76.373 + 59.567 = 4.283.775

Creantele si stocurile se reinnoiesc permanent si ca urmare

exista o nevoie permanenta de finantare a lor dintr-o resursa stabila.

2. Fondul de rulment net sau permanent: FRN

Se poate determina in doua moduri:

FRN = Capitaluri permanente – Activ imobilizat net

Arata in ce masura resursele financiare permanente acopera

finantarea activelor fixe ceea ce ramane peste aceasta acoperire
poate fi folosit pentru finantarea activelor circulante.

9
 FRN2018 = 1.535.531 – 3.138.334 = - 1.602.803
FRN2019 = 2.042.025 – 3.067.239 = - 1.025.214

Deoarece fondul de rulment este negativ atat in 2017, cat si in

2018, acesta nu mai poate acoperi nevoile ciclice, reinnoibile
permanent din cadrul ciclului de exploatare si nici nu poate finanta
integral imobilizarile nete.

FRN = Activ circulant – Datorii pe termen scurt

In acest caz, notiunea de fond de rulment rezulta prin punerea in

corespondenta a lichiditatii activelor circulante cu exigibilitatea
datoriilor pe termen scurt. Fondul de rulment permite aprecierea pe
termen scurt a riscului de incapacitate de plata.

FRN2018 = 5.082.900 – 6.685.703 = - 1.602.803

FRN2019 = 4.283.775 – 5.308.989 = - 1.025.214

Activ circulant < Datorii pe termen scurt => FRN < 0

In aceasta situatie, lichiditatile potentiale nu acopera in totalitate
exigibilitatile potentiale si deci sunt previzibile dificultati ale echilibrului
financiar.
3. Fondul de rulment propriu: FRP
Se defineste astfel:

FRP = Capitaluri proprii – Datorii pe termen mijlociu si lung

Masoara excedentul de capitaluri proprii afectat activelor

durabile. Acest indicator permite aprecierea autonomiei de care da
dovada intreprinderea din punct de vedere al finantarii activelor
imobilizate.

FRP2018 = 367.558 – 1.167.973= - 800.415

FRP2019 = 2.042.025 – 0 = 2.042.025

4. Fondul de rulment extern : FRE

Se prezinta ca o diferenta intre FRN si FRP.
FRE = FRN – FRP
FRE2018 = -1.602.803 – (-800.415) = - 802.388
FRE2019 = -1.025.214 – 2.042.025 = - 3.067.239

2. Necesarul de fond de rulment: NFR

10
 Necesarul de finantare a ciclurilor de exploatare este asigurat, in
primul rand, din resurse temporare. Daca sursele temporare sunt mai
mici decat alocarile temporare, atunci intervine o nevoie temporara de
resurse, denumita NFR.

NFR = Mijloace ciclice – Resurse ciclice

NFR2018 = 5.059.347 – 6.685.703 = - 1.626.356
NFR2019 = 4.207.402 – 5.308.989 = - 1.101.587

Atat in anul 2017, cat si in anul 2018, NFR este negativ, aratand
un decalaj defavorabil intre lichiditatea stocurilor si a creantelor, pe de
o parte si exigibilitatea datoriilor de exploatare, pe de alta parte,
respectiv incetinirea incasarilor si urgentarea platilor.

3. Trezoreria neta: TN
TN = TA – TP, unde:
TA reprezinta trezoreria de activ, respectiv soldurile debitoare
ale conturilor de disponibilitati si plasamente.
TP reprezinta trezoreria de pasiv, respectiv soldurile creditoare
ale conturilor de credite pe termen scurt.

TN2018 = 23.553 – 0 = 23.553

TN2019 = 76.373 – 0 = 76.373

In anii 2018 si 2019 trezoreria neta este pozitiva si semnifica un

excedent monetar al exercitiului financiar, fiind obtinut ca urmare a
unei activitati rentabile.

Bilantul functional prezinta posturile din bilantul contabil grupate

dupa ciclul de operatiuni la realizarea caruia participa:
 imobilizarile sunt prezentate in valoare bruta, activul
imobilizat indeplinind functia de investitii;
 activele ciclice si pasivul ciclic indeplinesc functia de
exploatare;
 valorile mobiliare de plasament impreuna cu
disponibilitatile banesti indeplinesc functia de trezorerie;
 capitalurile proprii, amortizarile si datoriile financiare
indeplinesc functia de finantare.

11
 Analiza financiara urmareste acest comportament, il descrie si
trage concluzii asupra consecintelor sale financiare, mai ales asupra
trezoreriei.
Adecvarea resurselor la nevoi impune clasificarea operatiilor
realizate de un agent economic in patru categorii:
 operatii de investitii si dezinvestitii, specifice activelor
imobilizate;
 operatii de finantare, care procura agentului economic
resursele necesare functionarii si dezvoltarii sale;
 operatii de exploatare, care decurg din exercitarea
obiectului de activitate al agentului economic;
 operatii de repartitie sau de trezorerie, care se refera la
distributie si la incasarea veniturilor independent de ciclul
de exploatare.

BILANT FUNCTIONAL 2018

-lei-

MIJLOACE Valoare RESURSE Valoare bruta

bruta
1. Mijloace stabile 1. Resurse 2.088.28
3.691.084 durabile 1
Imobilizari 34.184 Capitaluri proprii 367.558
necorporale
Imobilizari corporale Amortizare 552.750
3.652.831
Imobilizari financiare 4.069 Datorii ce trebuie 1.167.97
platite intr-o peri- 3
oada mai mare de
un an

12
 2.Active circulante 2. Pasive 6.685.70
de exploatare 5.059.347 de 3
exploatare
Stocuri Datorii cu 6.685.70
3.471.215 scadenta mai 3
mica de un an
Creante 0
1.556.402 3. Pasive in afara
exploatarii
Cheltuieli in avans 31.730 4. Resurse de 0
trezorerie
3. Active circulante 0
in afara exploatarii

4.Mijloace de 23.553
trezorerie
Casa si conturile la 23.553
banci
TOTAL TOTAL 8.773.98
8.773.984 4

BILANT FUNCTIONAL 2019

-lei-

MIJLOACE Valoare RESURSE Valoare bruta

bruta
1. Mijloace stabile 3.711.606 1. Resurse 2.686.392
durabile
Imobilizari 40.486 Capitaluri proprii 2.042.025
necorporale
Imobilizari corporale Amortizare 644.367
3.477.221
Imobilizari financiare 193.899 2. Pasive de 5.308.989
exploatare

13
2. Active circulante Datorii cu 5.308.989
de exploatare 4.207.402 scadenta mai
mica de un an
Stocuri 3. Pasive in 0
2.357.586 afara
exploatarii
Creante 4. Resurse de 0
1.790.249 trezorerie
Cheltuieli in avans
59.567
3. Active circulante 0
in afara exploatarii

4. Mijloace de
trezorerie 76.373
Casa si conturile la
banci 76.373
TOTAL TOTAL 7.995.381
7.995.381

Calculul indicatorilor de echilibru pentru bilantul functional

Fondul de rulment net global: FRNG

Fondul de rulment reflecta echilibrul financiar partial al agentului
economic, adica echilibrarea functiei de investitii din finantari stabile sau
prin recurgerea la credite pe termen scurt.

Poate fi exprimat in doua moduri:

a) FRNG = Resurse durabile – Mijloace stabile
FRNG2018 = 2.088.281 – 3.691.084 = - 1.602.803
FRNG2019 = 2.686.392 – 3.711.606 = -1.025.214

b) FRNG = ( ACE + ACIE + AT) – ( PE + PIE + PT)

FRNG2018 = (5.059.347 + 0 + 23.553) – (6.685.703 + 0 + 0) = -
1.602.803
FRNG2019 = (4.207.402 + 0 + 76.373) – (5.308.989 + 0 + 0) =
-1.025.214
Elementele ciclului de exploatare au o rotatie rapida, permitand
acoperirea unei parti a utilizarilor stabile. In plus, apelul la credite pe termen
scurt isi gaseste mai repede materializare decat in cazul agentilor economici

14
productivi. Aceasta pentru ca au posibilitatea rambursarii rapide, datorita
evolutiei ciclului lor de exploatare.

Necesarul de fond de rulment: NFR

NFR = (ACE + ACIE) – (PE + PIE)

NFR2018 = (5.059.347 + 0) – (6.685.703 – 0) = - 1.626.356
NFR2019 = (4.207.402 + 0) – (5.308.989 – 0) = - 1.101.587

Stocurile si creantele agentului economic reprezinta imobilizari

temporale care se vor materializa in incasari, dar pana atunci trebuie
acoperite din alte resurse. Ele formeaza nevoile de exploatare sau in afara
exploatarii. Datoriile fata de furnizori si alte datorii nefinanciare se vor
materializa in plati, dar pana atunci ele sunt niste resurse atrase temporar,
care acopera niste utilizari sau nevoi cu acelasi caracter temporar. Ele
alcatuiesc resursele de exploatare sau in afara exploatarii.
Nevoile si resursele de exploatare sau in afara exploatarii fluctueaza
de la o perioada la alta si la un moment dat sunt diferite ca marime.
Decalajul dintre ele, precum si cel dintre incasarile si platile efective generate
de acestea trebuie acoperit din alte resurse. Celelalte resurse de care
dispune agentul economic sunt fondul de rulment si creditele pe termen
scurt.
Necesarul de fond de rulment pentru exploatare: NFRE = ACE – PE
ACE reprezinta activele circulante de exploatare, iar PE reprezinta
datorii circulante de exploatare.

NFRE2018 = 5.027.617 – 6.685.703 = - 1.626.356

NFRE2019 = 4.158.141 – 5.308.989 = - 1.101.587

Necesarul de fond de rulment in afara exploatarii:

NFRIE = ACIE – PIE
ACIE reprezinta activele circulante in afara exploatarii, iar PIE
reprezinta datorii circulante in afara exploatarii.

NFRIE2018 = 0 – 0 = 0
NFRIE2019 = 0 – 0 = 0

Trezoreria neta: TN
Poate fi exprimata in doua moduri:
TN = AT – PT

15
 Se calculeaza ca o diferenta intre activul de trezorerie si pasivul de
trezorerie. Trezoreria activa constituie un mijloc indispensabil functionarii
intreprinderii. Incasarea creantelor, plata datoriilor, incasarea numerarului
din cresterea capitalului social etc, totul se regaseste la un moment dat in
trezorerie.

TN2018 = 23.553 – 0 = 23.553

TN2019 = 76.373 – 0 = 76.373

TN = FRNG – NFR
Este indicatorul care exprima corelatia dintre fondul de rulment si
nevoia de fond de rulment, reflectand situatia financiara a firmei, atat pe
termen mediu si lung, cat si pe termen scurt.

TN2018 = - 1.602.803 – (- 1.626.356) = 23.553

TN2019 = - 1.025.214 – (- 1.101.587) = 76.373

Atat in 2018, cat si in 2019, TN este pozitiva, fapt ce arata ca agentul

economic dispune de suficiente resurse stabile pentru a finanta utilizarile
stabile si chiar pentru a obtine lichiditati excedentare. Aceata resursa
suplimentara va putea fi folosita pentru investitii pe termen scurt sau poate
fi pastrata si ca marja de siguranta.

3. ANALIZA PE BAZA CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

1. Cifra de afaceri (CA)
Cifra de afaceri, reprezinta asa dupa cum s-a mentionat, suma totatala
a veniturilor din operatiuni comerciale efectuate de o firma respectiv
vanzarea de marfuri si produse, intr-o perioada de timp determinata.
In cifra de afaceri nu se includ veniturile financiare si veniturile
exceptionale.
Cifra de afaceri reprezinta un indicator esential pentru precizarea
locului societatii comerciale in sectorul de activitate, a pozitiei acesteia pe
piata, a capacitatii de a lansa si de a dezvolta activitati profitabile.

CA = Venituri din vanzarea marfurilor (activitate comerciala)

+ Venituri din lucrari executate si servicii
+ Venituri din activitati diverse
+ Venituri din productia vanduta (activitate industriala de
prelucrare).

16
 CA2018= 10.309.733 + 1.040.330 = 11.350.063
CA2019 = 9.366.386 + 3.635.154 = 13.001.540

Se observa o crestere a cifrei de afaceri in anul 2018 fata de anul 2019,

aceasta crestere fiind determinata de cresterea veniturilor obtinute din
vanzarea marfurilor, crestere ce acopera suficient diminuarea cantitatii de
produse fabricate.
Evolutia ascendenta a cifrei de afaceri inregistrata in perioada 2018-
2019, semnifica faptul ca intreprinderea dispune de un potential care ii
permite sa isi consolideze pozitia pe piata.
Din datele aflate la dispozitie, se constata o evolutie descendenta a
veniturilor din activitatea de baza, dar in acelasi timp o evolutie ascendenta a
veniturilor din activitatea comerciala.

2. Marja comerciala (MC)

Determina performantele intreprinderilor comerciale sau, in cazul celor
necomerciale, performantele rezulatate din activitatea lor de comert.
Aceasta marja masoara surplusul de valoare obtinut peste costul
marfurilor vandute si reflecta pozitionarea intreprinderii pe piata sa tinand
cont de:
 Natura produselor (gama, adaptarea la specificul segmentelor de
piata etc.);
 Forma de distributie;
 Formarea pretului de vanzare;
 Intensitatea concurentei.

MC = Venituri din vanzarea marfurilor – Cheltuieli cu marfurile vandute ± Variatia

stocurilor

MC2018 = 1.040.330 – 858.179 = 182.151

MC2019 = 3.635.154 – 3.315.229 = 319.925

Societatea inregistreaza marje comerciale mai reduse, dar pozitive,

pozitivitatea lor exprimand faptul ca din operatiunile de vanzare-cumparare
de marfuri se obtine un rezultat favorabil pentru societate.
Cresterea marjei comerciale este in principiu un semnal favorabil mai
ales cand e insotita de cresterea rentabilitatii.

3. Productia exercitiului (PE)

17
 Productia exercitiului masoara rezultatele activitatii de productie in
cursul exercitiului si cuprinde trei elemente:

Productia exercitiului = Productia vanduta + Productia stocata +

Productia imobilizata

Repartitia productiei exercitiului intre acesti trei factori reflecta

capacitatea intreprinderii de a-si adapta resursele de productie la modificarile
debuseelor comerciale si ale nevoilor sale interne.

PE2018 = 10.309.733 + 11.532.549 + 0 = 21.842.282

PE2019 = 9.366.386 + 8.531.512 + 10.211 = 17.908.109

Prin raportul PE2019/PE2018 se calculeaza indicile nominal de crestere a

productiei intreprinderii. In cazul analizat, acest raport este egal cu 0,82 ,
indicele nominal fiind de 82%, rezultand o rata nominala de scadere a
productiei de 18% in anul 2019fata de anul 2018.

4. Consumul extern provenit de la terti (CE)

Este un indicator care cuprinde totalitatea cheltuielilor necesare pentru
activitatea de productie a intreprinderii (cheltuielile cu aprovizionarile,
serviciile executate de catre terti).
Pentru a-si realiza productia, intreprinderea foloseste in cursul
exercitiului materii prime si materiale consumabile aprovizionate, precum si
servicii achizitionate de la terti. Aceasta cantitate de valori (bunuri) utilizate
constituie consumul de la terti sau consumul extern al intreprinderii.

Consumul extern provenit de la terti =

Cheltuieli cu aprovizionarea stocurilor
+ Cheltuieli cu inchirierile de la terti
+ Cheltuieli cu materiale consumabile
+ Cheltuieli cu servicii exterioare.

CE2018 = 16.553.029 + 238.421 + 1.724.721 + 1.153.655 = 19.669.826

CE2019 = 12.604.370 + 1.823.323 + 1.031.953 + 300.833 = 15.760.479

Stocul de la sfarsitul anului 2019 este mai mic decat stocul de la

inceputul acestuia, ceea ce inseamna ca intreprinderea a consumat din stoc
pentru a-si realiza productia, si va trebui crescut nivelul stocului.

18
 5. Valoarea adaugata (VA)
Valoarea adaugata permite aprecierea aportului intreprinderii la
cresterea avutiei nationale, fiind foarte utila si in contabilitatea nationala.
Valoarea adaugata remunereaza:
 Salariatii, prin cheltuielile de personal;
 Statutul, prin impozite si taxe;
 Capitalurile de imprumut, prin cheltuielile financiare;
 Capitalurile interne, prin rezultat net;
 Capitalurile tehnice, prin amortizare.

VA = Marja comerciala + Productia executata – Consumul extern

VA2018 = 182.151 + 21.842.282 – 19.669.826 = 2.354.607

VA2019 = 319.925 + 17.908.109 – 15.760.479 = 2.467.555

6. Excedentul brut de exploatare (EBE) Excedentul brut de

exploatare masoara eficacitatea industriala si comerciala a intreprinderii si
reflecta rezultatul economic degajat ca urmare a exploatarii potentialului de
productie.
Acest indicator este independent de: politica de finantare a
intreprinderii, politica investitionala (de amortizare), politica de provizioane
si acoperire a riscurilor, operatiunile execptionale.

EBE = Valoarea adaugata

+ Subventii de exploatare
– Impozite si taxe
− Cheltuieli de personal (salarii si cheltuieli sociale)

EBE permite generarea unei trezorerii necesare pentru:

o finantarea investitiilor;
o rambursarea imprumuturilor;
o remunerarea capitalurilor externe;
o remunerarea capitalurilor proprii;
o mentinerea echipamentului tehnic (amortizarea);
o plata impozitului pe profit.

EBE2018 = 2.354.607 + 0 – 37.352 – 2.313.442 = 3.813

EBE2019 = 2.467.555 + 0 – 67.158 – 2.412.860 = - 12.463

Valoarea pozitiva a acestui indicator in anul 2017 arata ca firma

analizata dispune de resurse financiare necesare mentinerii sale sau cresterii

19
acesteia. Existenta EBE demonstreaza performanta economica a unitatii,
independenta politicii financiare, a politicii de investitie si a celei de
devidend. In schimb, in anul urmator, valoarea indicatorului este negativa.

7. Rezultatul exploatarii (RE)

Rezultatul exploatarii determina eficacitatea industriala si comerciala a
intreprinderii fara influenta structurii si politicii financiare, pe de o parte, si a
elementelor exceptionale, pe de alta parte.
Rezultatul exploatarii masoara impactul politicii de investitii si
dinamica acestora in raport cu normele sectoriale, tinand cont de structura
activelor bilantului. De asemenea, acest indicator poate sa reflecte riscurile
exploatarii anumitor acctivitati (deprecierea stocurilor, clienti incerti, etc.)

RE = Venituri din exploatare – Cheltuieli din exploatare

RE2018 = 24.928.269 - 23.397.088 = 1.531.181

RE2019 = 22.944.326 – 22.310.755 = 633.571

Datele de mai sus arata ca societatea obtine profit din activitatea de

exploatare, exprimand rentabilitatea activitatii curente rezultata din deducerea
tuturor cheltuielilor din veniturile de exploatare.

8. Rezultatul financiar (RF)

Se determina ca diferenta dintre cheltuielile si veniturile specifice
legate de operatiunile financiare ale intreprinderii. Acesta reflecta calitatea
gestiunii financiare, precum si efectele imputabile activitatii de exploatare,
strategiei de dezvoltare industriala si comerciala sau ale instabilitatii monetare
a mediului economic.

RF = Venituri financiare – Cheltuieli financiare

RF2018 = 128 – 3.214 = - 3.086 (pierdere)

RF2019 = 9.335 – 320.916 = - 311.581 (pierdere)

Atat in anul 2019, cat si in anul 2018 firma a inregistrat pierderi din
activitatea financiara.

9. Rezultatul curent (RC)

Rezultatul curent masoara rezultatul degajat global de exploatare si
politica financiar a intreprinderii, reprezentand suma rezultatului exploatarii si
a rezultatului financiar, la care trebuie adaugata cota-parte a operatiunilor
efectuate in comun.

20
 RC = Rezultatul exploatarii + Rezultatul financiar

RC2018 = 1.531.181 - 3.086 = 1.528.095

RC2017 = 633.571 – 311.581 = 321.990

Din valorile inregistrate de acest indicator, se observa o scadere a

acestuia in anul 2019, valoare ce reprezinta 21,07% din valoarea inregistrata
in anul 2018

10. Rezultatul extraordinar

Rezultatul extraordinar corespunde variatiilor bogatiei intreprinderii
determinate de factori exceptionali.
Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare – Cheltuieli
extraordinare

Rez extraordinar2018 = 0 - 0 = 0
Rez extraordinar2019 = 0 - 0 = 0

In acest caz, intreprinderea nu inregistreaza venituri extraordinare si

nici cheltuieli extraordinare, deci rezultatul extraordinar este 0.

Rezultatul exercitiului realizeaza o confruntare globala intre

ansamblul cheltuielilor si ansamblul veniturilor unei intreprinderi pe o
perioada de timp data, numita exercitiu.
Rezultatul exercitiului permite evaluarea efectului activitatii
intreprinderii asupra acumularii. Beneficiul semnaleaza caracterul largit al
acestei acumulari, adica reconstituirea capitalurilor angajate si obtinerea unor
resurse suplimentare. O pierdere semnaleaza, ca resursele angajate nu au putut
fi reconstituite complet, si putem vorbi in aceasta situatie de o reproductie
restransa a capitalurilor avansate in cursul exercitiului.
Calitatea informatiei furnizata de catre indicatorul: rezultatul
exercitiului, este influentata de:
o distorsiunile privind evaluarea veniturilor si cheltuielilor ca urmare
a unor incertitudini care nu pot fi evitate (amortizarile, provizioanele,
variatiile de curs valutar);
o importanta unor factori accidentali care se reflecta in cheltuielile sau
veniturile extraordinare.

11. Rezultatul brut al exercitiului (rezultatul total)

Se determina ca suma dintre rezultatul curent si rezultatul extraordinar.

Rezultatul brut al exercitiului = Rez curent + Rez extraordinar

21
 Rez total2018 = 1.528.095
Rez total2019 = 321.990

12. Rezultatul net al exercitiului (profitul net)

Exprima marimea absoluta a rentabilitatii financiara cu care vor fi
remunerati actionarii pentru capitalurile proprii subscrise.

Rezultatul net al exercitiului = Rezultatul brut – Impozit pe profit

Rez net2018 = 1.528.095 - 0 = 1.528.095

Rez net2019 = 321.990 - 90.141 = 231.849

Spre deosebire de anul 2018, in anul 2019 intreprinderea se confrunta

cu cateva dificultati, scaderea rezultatului din activitatea de exploatare fiind
consecinta gestionarii necorespunzatoare a intreprinderii. Aceasta trebuie sa-si
restabileasca situatia financiara prin fonduri proprii si, de asemenea, sa
depisteze cauzele deficitelor sale si sa le remedieze.

Este o situatie normala pentru intreprinderile industriale sau de servicii.

Profiturile rezultate din exploatare sunt partial „amputate” de
cheltuielile financiare. Totusi, din punctul de vedere al rezultatului de
exploatare, politica de indatorare este judicioasa. Riscul intreprinderii depinde
deci de perenitatea profitului exploatarii. Momentele sesibile tin de politica de
investitii a intreprinderii, mai exact, de gardul de reinnoire a imobilizarilor.
Pentru a minimiza tensiunile financiare, trebuie ca surplusul exploatarii sa nu
fie imputabil unui nivel scazut al amortizarilor, datorat unei politici
investitionale pasive.

4 . CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE

Profitul net este o notiune esentialmente fiscala, un rezultat global si

definitiv. Capacitatea de autofinantare (CAF) neglijeaza veniturile si
cheltuielile nemonetare (calculate), find un rezultat partial si tranzitoriu.
Capacitatea de autofinantare este constituita din fluxul de lichiditati
efectiv sau potential, generat de ansamblul operatiunilor de gestiunare in
cursul unei perioade anumite, care raman la dispozitia intreprinderii pe termen
lung. CAF este sursa privilegiata de finantare a dezvoltarii intreprinderii.
Deoarece toate operatiunile intreprinderii – de exploatare, financiare si

22
exceptionale – reprezinta fluxuri reale de inacasari si plati, sunt incluse in
calculul CAF.
CAF poate fi calculata prin doua metode:

Prin metoda deductiva:

Execedentul brut de exploatare (sau insuficienta bruta de exploatare)
+ Alte venituri de exploatare
- Alte cheltuieli de exploatare
± Cota parte a rezultatului operatiunilor realizate in comun (in practica
contabila franceza)
+ Venituri financiare*
- Cheltuieli financiare**
+ Venituri exceptionale***
- Cheltuieli exceptionale****
- Participarea salariatilor la profit
- Impozitul pe profit
= Capacitatea de auto finantare
*
Fara venituri din provizioane.
**
Fara amortizari si provizioane financiare.
***
Fara:
- venituri din cesiunea imobilizarilor;
- cota – parte a subventiilor pentru investitii virate in contul de
rezultate;
- venituri din provizioane exceptionale.
****
Fara:
- valoarea contabila a imobilizarilor cedate;
- amortazarile si provizioanele exceptionale.

CAF2018 = 3.813 + 2.045.657 – 409.495 + 128 – 3214 = 1.636.889

CAF2019 = - 12.463 + 1.401.063 – 1.393.200 – ( 585.363 – 132.035) +
+ 9.335 – 320.916 – 90.141 = 859.650

2. Prin metoda aditionala:

Rezultatul net al exercitiului
+ Amortizari si provizioane calculate:
o de exploatare
o financiare
o exceptionale
- Venituri din amortizari si provizioane:
o de exploatare
o financiare
o exceptionale
23
 + Venituri exceptionale din operatiunile de capital
- Cheltuieli exceptionale datorate operatiunilor de capital
= Capacitatea de autofinantare.

CAF2018 = 1.528.095 + 108.588 + 206 = 1.636.889

CAF2019 = 231.849 + 132.035 – 1.393.200 + 169.666 = - 859.650

A doua metoda este utilizata mai des in politica economica, permitand

evidentierea elementelor constitutive ale CAF.
CAF este calculat pe baza operatiunilor care in mod normal antreneaza
fluxuri reale de inacasari si plati pe termen scurt. In acelasi timp, in virtutea
decalajelor datorate termenelor de plata, aceste operatiuni nu reflecta fluxul
de trezorerie corespunzator.
In 2019, CAF este negativa, ceea ce inseamna ca intreprinderea
analizata inregistreaza plati mai mari decat incasari si a obtinut pierdere in
acest an.

Concluzii

Daca facem vorbire de această firma ,putem spune că aceasta este dezvoltată
suficient ,pot spune ca face față datoriilor curente si are in perspectivă
diversificare activițății .

Firma de care am făcut vorbire este una dintre cele mai bine văzute firme din
sectorul în care activează ,este privita ca find o firmă puternică ce tinde la
expansiune .Toate deciziile luate in cadrul firmei au efect major in
dezvoltarea acesteia .Cu alte cuvinte managerul acestei firme are un rol
decisiv în luarea decizilor .O analiza cat mai ampla a situației firmei ne arata
cu certitudine ce trebuie imbunatățit.In concluzie este necesar cât mai des sa
avem o imagine de ansamblu in ceea ce priveste oportuitățiile cat si
amanintările ce se vor ivi în cadrul firmei.

24
BIBLIOGRAFIE

1. Andronic Bogdan – Constantin, „Performanta firmei”, Editura Polirom,

Iasi, 2000;

2. Ariton Doinita, „Finantele intreprinderii” – suport de curs;

3. Oprean Ioan, „Intocmirea si auditarea bilantului contabil”, Editura

Intelcredo, Deva, 1997;

4. Robu Vasile, Georgescu Nicolae, „Analiza economico-financiara” –

www.ase.ro;

25