Seminar Transformata Z

1) Să se afle transformata ”Z” a semnalelor discrete:

a) xn = an b · u(n), ∀n ∈ Z cu a, b ∈ C

Rezolvare: Transformata ”Z”sau Laplace discreta a semnalului dat este L{an b · u(n)} =
∞ ∞ ∞  
X
n −n
X
n −n
X a n z  
a bu(n)z = a bz = b =b , pe domeniul  az  < 1 ⇔ |z| > |a| .
n=−∞ n=0 n=0
z z−a
b) x = (cos ωn · u(n))n∈Z şi y = (sin ωn · u(n))n∈Z cu ω ∈ R

Rezolvare: Formăm semnalul xn + iyn = eiωn u(n), iar transformata va fi L{eiωn u(n)}
∞ ∞  iω n
X
iωn −n
X e 1 z  
 eiω  Z
= e z = = iω = iω
, pentru  z  < 1 ⇔ |z| > 1. Fie xn 7−→ X (z) şi
n=0 n=0
z 1− ze z−e
Z z z(z−cos ω+i sin ω)
yn 7−→ Y (z) , atunci X (z) + iY (z) = z−cos ω−i sin ω
= (z−cos ω)2 +sin2 ω
⇒
z(z−cos ω) z sin ω
X (z) = L{xn } = (z−cos ω)2 +sin2 ω
; Y (z) = L{yn } = (z−cos ω)2 +sin2 ω
.
∞ ∞ ∞ ∞
 ∞
0
−n n n−1 n 0 n
P P P P P
c) L {n · u (n)} = n · z . Calculăm n·x = x n·x =x (x ) = x x =
n=0 n=0 n=0 n=0 n=0

0 1
1 x z
x 1−x = (1−x) 2 , pentru |x| < 1. Aşadar, L {n · u (n)} = 2 = pentru |z| > 1.
z
(1− z1 ) (z−1)2

2) Să se determine semnalul x ∈ Sd+ a cărui transformată Z este dată de X (z) = z

z 2 −4z+8
.

Rezolvare:
X Formula de recuperare a originalului ca semnal cu suport pozitiv este
xn = Rez{X (z) z n−1 , zk }, n ∈ N unde {zk } sunt toţi polii funcţiei X (z) z n−1 .
k
z n
In cazul nostru, X (z) z n−1 = z2 −4z+8  = 2 ± 2i,
şi are polii simpli z1,2 deci
zn zn zn  zn 
xn = Rez{ z2 −4z+8 , 2 + 2i} + Rez{ z2 −4z+8 , 2 − 2i} = 2z−4 2+2i + 2z−4 2−2i = −i2n−2 (1 + i)n +

3n
i2n−2 (1 − i)n . Utilizăm forma trigonometrică a nr. complexe şi obţinem xn = 2 2 −1 sin nπ
4
, n ≥ 0.

3) Să se rezolve ecuaţia cu diferenţe finite xn+3 +3xn+2 +3xn+1 +xn = 0, n ≥ 0, x0 = x1 = 0; x2 = 1

Rezolvare: Considerăm x ∈ Sd+ , asadar xn = 0, ∀n < 0. Rescriem relaţia de recurentă ca o relaţie

ı̂ntre semnale.
Pentru ∀n ∈ Z , notez xn+3 + 3xn+2 + 3xn+1 + xn = bn ; stiu ca bn = 0, ∀n ≥ 0, apoi b−1 =
0, n 6= −1
x2 + 3x1 + 3x0 + x−1 = 1, iar b−2 = x1 + 3x0 + 3x−1 + x−2 = 0, b−3 = 0, aşadar bn = .
1, n = −1
Tinând cont că ı̂ntârziatul semnalului x cu k momente, (xn−k )n∈Z =x ∗ δk se scrie astfel ca produs de
convoluţie, relaţia de recurentă devine o relaţie ı̂ntre semnale

x ∗ δ−3 + 3x ∗ δ−2 + 3x ∗ δ−1 + x = b, b = (bn )n∈Z . (1)

1
 2

Aplic transformata ”Z” şi notez X (z) = L {xn }. Ştiu proprietatea L {x ∗ δk } = z −k X(z). Apoi
∞
bn z −n = z.
P
L {bn } =
n=−∞
Ecuaţia obţinută dupa aplicarea transformatei ”Z”ecuaţiei (1), numită ecuaţia operaţională, va fi
z +
X (z) ( z 3 + 3z 2 + 3z + 1) = z, de unde X (z) = (z+1) 3 . Cum x ∈ Sd , originalul se va recupera ca ı̂n

exemplul precedent, calculând ı̂n prealabil reziduurile ı̂n toate singularităţile funcţiei X (z) z n−1 .
zn 1 n 00 1 n−2
Astfel, funcţia are z1 = −1 pol de ordin 3, iar xn = Rez{ (z+1) 3 , −1} = 2 lim (z ) = 2 n (n − 1) (−1) ,
z→−1
n ≥ 0.

4) Să se rezolve ecuaţia cu diferenţe finite xn+1 + 2xn = n, n ≥ 0, x0 = 3.

Rezolvare: Considerăm x ∈ Sd+ , asadar xn = 0, ∀n < 0. Rescriem relaţia de recurentă ca o relaţie

ı̂ntre semnale.
Pentru ∀n ∈ Z , notez  xn+1 + 2xn = bn ; stiu ca bn = n, ∀n ≥ 0, apoi b−1 = x0 + 2x−1 = 3,
 n, n ≥ 0
b−2 = 0. Obţin că bn = 3, n = −1 . Tinând cont că ı̂ntârziatul semnalului x cu k momente,
0, n < −1

(xn−k )n∈Z =x ∗ δk , relaţia de recurentă devine o relaţie ı̂ntre semnale

x ∗ δ−1 + 2x = b, b = (bn )n∈Z . (2)

Aplic transformata ”Z” si rezulta L {x ∗ δ−1 } + 2L {x} = L {b}. Notez X (z) = L {xn }. Stim ca
∞ ∞
L {x ∗ δk } = z −k X(z). Apoi L {bn } = bn z −n = n·z −n +3z. Suma am calculat-o la exercitiul
P P
n=−∞ n=0
2
z(3z −6z+4)
z
1)c), asadar ecuaţia operaţională va fi X (z) z + 2X (z)= (z−1) 2 + 3z ⇒ X(z) = (z−1)2 (z+2) . Formula

de recuperare
X a originalului ca semnal cu suport pozitiv este
xn = Rez{X (z) z n−1 , zk }, n ∈ N unde {zk } sunt toţi polii funcţiei X (z) z n−1 .
k
In cazul nostru, functia X (z) z n−1 are z1 = 1 pol de ordin 2, iar z2 = −2 pol de ordin 1. Rezulta
n 2 −6z+4) n 2 −6z+4)
xn = Rez{X (z) z n−1 , z1 } + Rez{X (z) z n−1 , z2 } = lim( z (3zz+2 )0 + lim z (3z
(z−1)2
. Obtinem
z→1 z→−2
3n−1 28(−2)n
xn = 9
+ 9
, n ≥ 0.