2.7.

Elemente ideale de circuit în regim permanent sinusoidal 61

S.I.5. Circuitul R, L, C serie în R.P.S. Impedan]a. Rezonan]a de tensiuni

• Fie circuitul reprezentat în Fig.1.a, ob]inut prin conectarea în serie a

elementelor liniare, ideale, rezistor, bobină şi condensator, de parametri R, L, C cu
sursa ideal\ de t.e.m. sinusoidal\, având la borne tensiunea u.

Fig. 1.

Curentul i prin elementele înseriate ale circuitului este acela[i şi se consideră cunoscut,
cu formă de undă sinusoidală, având următoarea expresie a valorii instantanee :

i 2 I sin(t   i ). (1)

Presupunând cunoscute valorile parametrilor R, L, C [i curentul i , în cele ce

urmeaz\ se determin\ valorile instantanee ale tensiunii u [i ale c\derilor de tensiune uR,
uL [i uC la bornele elementelor R, L, respectiv C. În acest scop se aplic\ legea
conduc]iei în circuitul dat, ob]inând:

u  u R  u L  uC (2)

în care, a[a cum s-a ar\tat anterior (Curs2):

62 2. Circuite electrice liniare de curent alternativ


u R  Ri  RI 2 sin(t   i ) ,
 di
u L  L  X L I 2 sin(t   i   / 2) ,
 dt
uC  1
C
i d t  X C I 2 sin(t   i   / 2) .
 (3)

Substituind (3) în (2) rezult\ pentru circuitul analizat o ecua]ie integro-

diferen]ial\ liniar\, cu coeficien]i constan]i, de forma:

di 1
u  Ri  L 
dt C
idt ,
(4)

a c\rei solu]ie, dificil de ob]inut direct (în valori instantanee), se poate determina
simplu prin aplicarea metodelor de reprezentare simbolic\ în complex simplificat
(R.C.S.).

Rezolvare utilizând reprezentarea analitică în complex simplificat (RCS)

Imaginea complex\ simplificat\ (v.e.c.) a curentului i cunoscut (rel.(1 )), are forma:

i  I  Ie j i (5)

Înlocuind (5) în (4) [i aplicând corespondenţa operaţiilor, ecua]ia integro-

diferen]ial\ a circuitului se transform\ într-o ecua]ie algebric\, în valori efective
complexe, (v.e.c.) respectiv:

1
U  R I  ( j ) L I  ( ) I   R  j ( X L  X C ) I  Z I
jC
(6)
U  ZI ,
2.7. Elemente ideale de circuit în regim permanent sinusoidal 63

(7)
în care Z  R  j ( X L  X C )  R  jX  Z e j Z

se nume[te impedan]a complex\ a circuitului R, L, C serie [i este caracterizat\ prin

modulul Z (numit simplu impedanţă, mărime măsurată în Ohmi) [i argumentul  Z :

Z  R 2  ( X  X ) 2  R 2  X 2 ; [ Z ]  
 L C
 X L  XC
 Z  arg Z  arctg ;  Z  [0; π / 2].
 R (8)

Impedan]a complexă Z a circuitului RLC serie se

reprezintă geometric în planul complex prin afixul şi
vectorul său de poziţie (Fig.2). Partea reală a
impedanţei este rezistenţa circuitului, R, iar partea
imaginară este constituită de, reactan]a total\ a
circuitului RLC serie, X = XL - XC , conform
relaţiilor:

Fig. 2
 R  Z cos  Z  0,
 (9)
 X  Z sin  Z  sau  0.

Caracterizarea v.e.c. a tensiunii , U rezult\ din (6), ]inând cont de (5) [i (8):

U  Z e j Z I e j  i  ZI e j ( Z  i )
, (10)

U  U e j u

`n care: U = ZI - valoarea efectivă a tensiunii u,

u = i +  Z - faza ini]ial\ a tensiunii u

şi se deduce:    u   i   Z ,    0;  / 2 - defazajul dintre tensiune şi curent

Rela]iile: U  ZI şi U = ZI

constituie legea conducţiei (legea lui Ohm) scris\ cu valori efective, pentru un circuit
dipol RLC serie pasiv, respectiv legea conduc]iei (Ohm), cu valori efective
complexe.
64 2. Circuite electrice liniare de curent alternativ

Valoarea instantanee a tensiunii, u se ob]ine din U (2.57), aplicând regula

trecerii inverse (2.21) :

u  m  
2e jt U  m  2e jtUe j u  
 U 2 sin(t   u )  ZI 2 sin(t   i   Z ). (11)

• Ecua]ia (2.49) a circuitului R, L, C serie, scris\ în valori efective complexe,

U R U L U C  U , (12)

în care termenii sunt:

U  RI e j  i  RI ,
 R
U L  X L I e j (  i   / 2)  jX L I ,
 j (  i   / 2)
U C  X C I e   jX C I , (13)

este reprezentat\ în planul complex, prin diagrama fazorială din Fig.1.b.

Pentru simplitate, de regul\, curentul i (comun tuturor elementelor RLC

`nseriate) se adopt\ ca mărime origine de faz\ (i = 0). Evident, `n acest caz, diagrama
fazorială trasată în fig.1.b se roteşte `n sens orar cu unghiul i, iar u = .

Triunghiul OAB al valorilor efective complexe ale tensiunilor (Fig.1.b), în care

   0;  / 2 , permite scrierea imaginii complexe a tensiunii U sub forma:

U  U a  U r  U a  jU r , (14)

în care:

Ua = UR = RI = U cos  (15)
2.7. Elemente ideale de circuit în regim permanent sinusoidal 65

U r  U L  U C  ( X L  X C ) I  XI  U sin  (16)

constituie

- modulul componentei active (în faz\ cu curentul I ) , respectiv

- modulul componentei reactive (`n cuadratur\ cu I ) ale tensiunii U .

Prin împ\r]irea laturilor OAB cu I se ob]ine triunghiul impedan]ei

complexe Z a circuitului RLC serie (Fig. 2.11).

• În func]ie de ponderea reactan]elor XL [i XC, în circuitele R, L, C serie se pot

realiza următoarele situaţii :

a) XL > XC, respectiv  = u - i > 0; caracter preponderent inductiv,

b) XL < XC, respectiv  = u - i < 0; caracter preponderent capacitiv,

c) XL = XC, respectiv  = u - i = 0 ; rezonan]a tensiunilor (serie).

+j UL = jXL I +j
+j
UL= jXL I
0
UC = -jXC I
UL = jXL I

ZI
U= X = XL- XC>0
>0 UC= -jXC0 I
UR= R I
UR= R I I +1 0 I +1 U= UR I +1

U =ZI 0
UC = -jXC I

a) XL > XC b) XL < XC c) XL0 = XC0

Circ. activ-inductiv, > Circ. activ-capacitiv,< Circ. pur activ, =0;

0; 0.
rezonan]a tensiunilor (serie)

Fig. 3 Diagrame de tensiuni ale circuitului RLC serie.

66 2. Circuite electrice liniare de curent alternativ

În cazul particular când reactan]ele XL [i XC ale circuitului R, L, C serie satisfac

condi]ia:

X L  XC , (17)

în circuitul RLC se produce rezonan]a tensiunilor (serie). În practic\, condi]ia

X L  XC poate fi realizat\ reglând parametrii L, sau C sau frecvenţa, de
0 0

alimentare; valoarea de rezonanţă a frecvenţei se notează cu  0 = 2 f0 şi are expresia

dedusă din condiţia de rezonanţă :

1
L=const.,C=const.,  0  var . ,  0 L  , din care:
0C
(18)
1 1
0  ; f0  .
LC 2 LC

Realizarea condi]iei de rezonanţă serie, X L  X C , are urm\toarele consecin]e:

1. Defazajul dintre tensiunea u [i curentul i prin circuit, la rezonan]\, este egal cu

zero , circuitul rezonant având caracter pur rezistiv (activ).

0 L  1 / 0C
0  arctg  0; cos 0  1 ,
R

(2.74)

2. Impedan]a Z a circuitului devine minim\, egal\ cu rezisten]a R, respectiv:

Z0  R 2  ( X L  X C ) 2  R = min.
0 0

(2.69)

3. Valoarea efectiv\ a intensit\]ii I0 curentului prin circuit devine maxim\, egal\ cu:

U U
I0   = max..
Z0 R
(2.70)
2.7. Elemente ideale de circuit în regim permanent sinusoidal 67

4. Valorile efective ale c\derilor de tensiune UL [i UC sunt egale, iar valorile lor
instantanee uL [i uC sunt în opozi]ie de faz\ şi se anulează reciproc , respectiv:

U L0  X L0 I 0  U C 0  X C0 I 0 , uL+uC = 0 (2.71)

5. Valoarea efectiv\ a c\derii de tensiune pe rezistenţă, UR este egal\ cu valoarea

efectiv\ a tensiunii aplicate circuitului, U :

U R  RI 0  Z 0 I 0  U . (2.72)
0

6. Pentru XL0 = XC0 > R, căderile de tensiune pe bobină şi condensator, UL0 = UC0
sunt amplificate, devenind mai mari decât tensiunea aplicată, U , UL0 = UC0 > U ; la
bornele bobinei [i condensatorului apar supratensiuni, de unde [i denumirea de
rezonan]\ a tensiunilor.

Raportul dintre valorile efective ale tensiunilor UL0 = UC0 [i U : se nume[te factor de
calitate al circuitului rezonant şi este supraunitar în acest caz:

UL UC XL XC 0 L L/ C ZC
Q 0
 0
 0
 0
   ,
U U R R R R R (2.73)

Mărimea Z C  L / C se numeşte impedan]\ caracteristic\ a circuitului RLC

serie. Faptul c\, atunci când este îndeplinită condi]ia Q > 1, tensiunile la bornele
bobinei [i condensatorului sunt amplificate (UL0 = UC0 = QU > U) poate avea, în
anumite situa]ii necontrolate, efecte negative (de exemplu: str\pungerea izola]iilor) iar
în altele, efecte utile (rezonan]a este aplicat\ în tehnica m\sur\rilor electrice, în tehnica
transmiterii informa]iei la distan]\ etc.).

S.1.6. Circuitul R, L, C deriva]ie. Admitan]a. Rezonan]a de curen]i

• Se consider\ circuitul dat în Fig.1. a, având la borne tensiunea u cunoscută:

u  U 2 sin( t   u ) . (1)
68 2. Circuite electrice liniare de curent alternativ

Fig. 1
Se cunosc parametrii R, L, C [i trebuie determina]i curen]ii iR, iL, iC [i i. Se
aplic\ teorema I-a a lui Kirchhoff în nodul M, respectiv:

i  i R  i L  iC , (2)

în care (§ ):

 u U
i R   2 sin(t   u ) ,
 R R
 1 U
i L   u d t  2 sin(t   u   / 2) ,
 L X L
i  C d u  U 2 sin(t     / 2) .
C dt XC
u
 (3)

Substituind (3) în (2), rezult\ pentru circuitul R, L, C deriva]ie analizat o

ecua]ie integro-diferen]ial\, liniar\, cu coeficien]i constan]i, de forma:

u 1 du
i   udt  C .
R L dt
(3)

Ca [i anterior, rezolvarea ecua]iei (3) se poate efectua prin aplicarea metodelor

de reprezentare simbolic\ (§).
2.7. Elemente ideale de circuit în regim permanent sinusoidal 69

Metoda reprezent\rii analitice în complex simplificat

Imaginea complex\ simplificat\ a tensiunii u, (rel.(1)), are forma:

j u (4)
U Ue .

Substituind (4) în ecua]ia integro-diferen]ial\ (3) a circuitului [i aplicând

corespondenţa operaţiilor se ob]ine:

U U
I   jCU
R jL
(5)

Se introduc următoarele notaţii:

1
G  - conductan]a rezistorului ideal R ;
R

1
BL  - susceptan]a inductiv\ a bobinei ideale L ;
XL

1
BC  - susceptan]a capacitiv\ a condensatorului ideal C ;
XC

B  BL  BC - susceptan]a rezultant\ (total\) a circuitului .

(6)

Astfel, ecuaţia (3) devine:

 
I  G  j ( BL  BC ) U  ( G  jB )U  YU , (7)

unde:

Y  G  jB  Y e jY (8)

se nume[te admitan]a complex\ a circuitului R, L, C deriva]ie. Modulul [i argumentul

admitan]ei Y sunt date de relaţiile :
70 2. Circuite electrice liniare de curent alternativ

Y  G 2  ( B  B ) 2  G 2  B 2 ,
 L C
  ( BL  BC )
 Y  arg( Y )  arctg .
 G (9)

Triunghiul admitan]ei complexe Y a circuitului R, L, C

deriva]ie (Fig. 2), din care se ob]in rela]iile pentru
parteareală şi cea imaginară:

Fig. 2

G  Y cos   0,
 (10)
 B  Y sin  sau  0.

Y – admitanţa circuitului R,L,C derivaţie, G, BC şi BL se măsoară în Siemens, 1S=1/ 

V.e.c. a curentului, I rezult\ a fi:

j u
I  Ye jY
Ue  YU e j ( Y   u )

j i
I  Ie

în care:

I  YU -valoarea efectivă a intensităţii curentului i,

(11)

 i   u   Y -faza iniţială a curentului,

iar    u   i   Y ;    0;  / 2 - defazajul dintre u şi i.

Rela]iile I  YU şi I  Y U exprim\ legea conduc]iei (Ohm) în valori

efective, respectiv în valori efective complexe, pentru un circuit R, L, C deriva]ie.

Alicând regula trecerii inverse de la imagine la valoarea instantanee, rezult\

 2e
i  m j t

 I  m  
2 e j t  I e j  i 
 m 2 e jt
YU e j ( u   Y )
 YU 2 sin(t   u  Y ) (12)
2.7. Elemente ideale de circuit în regim permanent sinusoidal 71

Ecua]ia (2.76) a circuitului R, L, C deriva]ie, exprimat\ în valori efective complexe,

este reprezentat\ în planul complex, în fig.1.b. respectiv:

I  I R  IC  IL , (13)

 i  I  GU e j  u  GU ,
 R R
j (  / 2 )
 i L  I L  B LU e u   jBL U ,
 j (  / 2 )
 iC  I C  BCU e u  jBC U , (14)

Pentru simplitate, de regul\, tensiunea u (comun\ elementelor RLC conectate `n

deriva]ie) se adopt\ ca origine de faz\ (u = 0). Drept urmare, diagrama fazorială din
fig.1b se roteşte, `n acest caz, `n sens orar, cu unghiul u (iar i = - ).

Triunghiul OAB al valorilor efective complexe ale curen]ilor (Fig. 2), în care
  0;   / 2 , permite scrierea imaginii complexe a curentului I sub forma:

I  I a  I r  I a  jI r , (15)

I a  I R  GU  I cos , (16)

I r  I L  I C  ( BL  BC )U  BU  I sin  (17)

constituie - modulul componentei active (în faz\ cu tensiunea U ), iar:

- modulul componentei reactive (în cuadratur\ cu U ) a curentului I .

Componenta activ\ Ia a curentului prin admitan]a Y corespunde curentului care

parcurge conductan]a G a circuitului, iar componenta reactiv\, iar Ir - corespunde
curentului care str\bate susceptan]a B a aceluia[i circuit.

În func]ie de ponderea susceptan]elor BL [i BC, circuitele R, L, C deriva]ie pot

avea caracter preponderent:

a) inductiv, dac\ BL > BC, (X L < XC ) ,  > 0;

b) capacitiv, dac\ BL < BC,, (X L > XC ,)  < 0.

c) Rezonan]a curen]ilor (deriva]ie) se obţine în cazul particular când

susceptan]ele BL [i BC ale circuitului R, L, C deriva]ie satisfac condi]ia: BL0  BC 0
72 2. Circuite electrice liniare de curent alternativ

IC

U2
IL

U
I=
Y >0 -BL >0

i Y U I
G
 IR U UR
i Y >0 -B
I = YU

a) BL > BC, (XL < XC) b) BL < BC , (XL > XC ) c) BL = BC, (XL = XC )

Circuit activ-inductiv, Circuit activ-capacitiv, Circuit pur activ, =0;

>0. <0. rezonan]a curenţilor
(paralel)

Fig.3. Diagrame de tensiuni ale circuitului RLC paralel.

Ca [i în cazul rezonan]ei de tensiuni, condi]ia poate fi realizat\ prin reglarea

inductan]ei L, a pacit\]ii C sau frecven]ei f, a c\rei valoare f0, la rezonan]\, rezult\ -
pentru elementele de circuit ideale:

1
L=const.,C=const.,  0  var . , 0 L  , din care:
0C
1 1
0  ; f0  .
LC 2 LC

Consecin]ele îndeplinirii condi]iei de rezonanţă în circuitul R, L, C deriva]ie sunt

rmătoarele:
2.7. Elemente ideale de circuit în regim permanent sinusoidal 73

1. Defazajul  dintre tensiunea u aplicat\ circuitului [i curentul i, în momentul

reonan]ei, se anuleaz\:

( BL0  BC 0 )
 0  Y  arctg  0; cos  0  1.
G (18)

2. Admitan]a circuitului Y0 devine minim\, egal\ cu conductan]a G a acestuia:

Y0  G 2  ( BL  BC ) 2  G = min. (19)
0 0

3. Intensitatea curentului absorbit de circuit de la surs\ devine minim\:

I 0  Y0U  GU = min . (20)

În situa]ia particular\ în care conductan]a circuitului RLC deriva]ie este

neglijabilă (G  0  R   ), la rezonan]ă curentul absorbit este zero
I0  0 . . Circuitul se comport\ în acest caz ca un filtru de frecven]\ (“blocheaz\”
1
frecven]a f 0  . ) [i se nume[te circuit dop:
2 LC

1
Y0  G  0 ; Z 0    ; I 0  GU  0 .
Y0
(21)

4. Curenţii iL [i iC au valori efective egale şi fiind în opozi]ie de faz\, se

anulează reciproc :

(22)
I L  BL U  BC U  I C , IL IC 0
0 0 0 0

5. Valoarea efectiv\ a curentului prin rezistor IR devine devine egal\ cu valoarea

efectiv\ a curentului total absorbit de circuit, I :
74 2. Circuite electrice liniare de curent alternativ

I R  GU  Y0 U  I . (23)
0

6. La îndeplinirea condi]iei BL0 = BC0 > G, valorile efective ale curen]ilor IL0 [i
IC0 prin bobin\, respectiv condensator, sunt mai mari decât curentul I0 a bsorbit de la
surs\, IL0 = IC0 > I0 . Se produce în acest caz o amplificare a curen]ilor ; de aici,
denumirea de rezonan]\ a curen]ilor. Raortul:

IL IC BL BC
Q 0
 0
 0
 0
,
I0 I0 G G (24)

se nume[te factor de calitate al circuitului RLC paralel [i valoarea sa este egal\ cu

factorul de amplificare a curen]ilor la rezonan]a de curenţi.

Rezonan]a de curen]i, ca [i cea de tensiuni, are numeroase aplica]ii în tehnica

m\sur\rii parametrilor RLC, în tehnica transmiterii informa]iilor şi în mod deosebit în
compensarea factorului de putere etc.

S.I.7. a) Rela]ii de echivalen]\ între Z [i Y

Din compararea rela]iilor (2.53) [i (2.82) rezult\ c\ dou\ circuite, unul de

impedan]\ Z [i unul de admitan]\ Y , sunt echivalente dac\:

1 1
Z sau Y  .
Y Z
(1)

Întrucât Z = R + jX iar Y = G - jB, ]inând cont de (1), între parametrii R [i X,

respectiv G [i B, rezult\ urm\toarele rela]ii de echivalen]\:
2.7. Elemente ideale de circuit în regim permanent sinusoidal 75

1 R R X X
Z = R + jX, Y   G  ; B 
Z R2  X 2 Z2 R2  X 2 Z2
(2)

respectiv:

1 G G B B
Y = G - jB , Z   R  2; X 2 2 2 , (3)
Y 2 2
G B Y G B Y
.

Din (2.100), (2.101) [i (2.102) se constat\ c\ numai impedan]a complex\ Z [i

admitan]a complex\ Y sunt m\rimi inverse una alteia . Rezisten]a [i conductan]a,
respectiv reactan]a [i susceptan]a sunt m\rimi inverse numai în cazul particular al
elementelor de circuit ideale (§ 2.5).

De asemenea, trebuie re]inut c\ impedan]a complex\ Z [i admitan]a complex\

Y nu constituie o reprezentare simbolic\ a raportului valorilor instantanee ale
tensiunii [i curentului, respectiv curentului [i tensiunii la borne deoarece, în general,
acest raport este o func]ie de timp. Trebuie s\ se considere c\ Z [i Y sunt
parametri complexi care intervin în ecua]iile circuitelor ca operatori de înmul]ire.

Rela]iile (2.101) [i (2.102) permit scrierea parametrilor R [i X, respectiv G [i B

ai elementelor reale de circuit pentru orice schem\ echivalent\ (serie, deriva]ie)
adoptat\.
76 2. Circuite electrice liniare de curent alternativ

b) Circuite complet-aperiodice

Elementele de circuit reale (exemplu: bobinele, condensatoarele) sunt

caracterizate pe lâng\ parametrii proprii (L, respectiv C) [i prin rezisten]e, justificate
prin aceea c\ apar efecte electrocalorice atât în conductoarele din care sunt
confec]ionate bobinele cât [i în dielectricul condensatoarelor. Studiul analitic al acestor
elemente se efectueaz\ substituindu-le prin scheme echivalente cuprinzând elemente

ideale de Fig. 1
circuit.

De regul\, bobinele reale (f\r\ miez feromagnetic) se substituie printr-o bobin\

ideal\ L în serie cu un rezistor ideal RL, iar condensatoarele reale - printr-un
condensator ideal C în deriva]ie cu un rezistor ideal RC. În circuitele cu elemente
reale, conectate în deriva]ie, rezonan]a de curen]i se studiaz\ cu ajutorul schemei
date în fig.2.14, în care atât bobina real\ L, RL, cât [i condensatorul real C, RC , sunt
înlocuite prin scheme echivalente serie.

Întrucât admitan]ele complexe ale celor dou\ ramuri ale circuitului sunt:

1 1
Y1  ; Y2  ,
RL  jL RC  j  1 / C 
(1)

admitan]a complex\ echivalent\ a circuitului rezult\ de forma (§ 2.8.5):

2.7. Elemente ideale de circuit în regim permanent sinusoidal 77

RL RC
Y e  Y1  Y 2   
RL2  L 2 2
RC2
 1 / 2 C 2
 L 1 / C 
 j  2    Ge  jBe . (2)
2 2
 RL   L RC2  1 / 2 C 2 

Producerea rezonan]ei are loc la anularea defazajului dintre tensiunea U [i curentul

I prin circuitul considerat, deci în momentul anul\rii susceptan]ei echivalente Be:

L 1 / C
Be   0 ,
RL2  L 2 2
RC2  1 / 2 C 2
(3)

din care se ob]ine pulsa]ia de rezonan]\:

L
1  RL2
0r  C .
LC L 2
 RC (4)
C

Deci pulsa]ia de rezonan]\ depinde - în acest caz general - [i de rezisten]ele RL,

RC ale elementelor de circuit, diferind de pulsa]ia de rezonan]\ caracteristic\ circuitelor
ideale (rel.(2.68)). Cele dou\ expresii coincid numai în cazul particular când RL = RC.
Dac\ între parametrii circuitului exist\ rela]ia:

RL  RC  L/ C , (5)

circuitul este rezonant pentru orice pulsa]ie (frecven]\) [i se nume[te complet-

aperiodic.

În sfâr[it, dac\ R L  L / C [i RC  L / C (sau invers), rezult\ pentru or o

valoare imaginar\ [i în circuitul considerat producerea rezonan]ei nu este posibil\.

Circuitele complet-aperiodice au aplica]ii `n tehnica m\sur\rilor parametrilor

RLC ai circuitelor electrice.