Tema:Afectiuni odontale coronare .

Aspecte clinice,morfologice si
functionale.Metodele de tratament protetic.

1.Caracteristica afectiunilor odontale coronare.

Leziunile odontale coronare prezinta diverse manifestari de structura ,forma,volum

culoare ,sediu si directie a coroanei dintelui. Etiologia acestor afectiuni odontale
coronare are la baza diferiti factori endogei si exogeni.Cele mai frecvent intalnite
sunt leziunile tesuturilor dure dobandite . Din asa leziuni fac parte :caria,hipoplazia
smaltului,defectele cuneiforme ,fluoroza, abraziunea patologica ,trauma,eroziunea
chimica.
Este important de specificat ca leziunile odontale coronare pot fi dobandite atat
inainte de eruptia dintilor cat si in perioada post eruptiva ,afectand coroanele
dintilor temporari si permanenti.

2.Clasificarea afectiunilor odontale dupa Black.

Clasa 1
Aceasta clasa include cavitatile situate in santurile si gropitele smaltului pe
suprafata ocluzala a molarilor si premolarilor in santurile si gropitele vestibulare
sau orale ,la fel si in gropitele orale ale incisivilor superiori.
Clasa 2
Clasa 2 cuprinde cavitatile de pe suprafetele proximale ale molarilor si
premolarilor.
Clasa 3
Clasa 3 cuprinde cavitatile de pe fata proximala ale dintilor frontali cand unghiul
incisiv nu este compromis.
 Clasa 4
Aceasta include cavitatile de pe fetele proximale ale incisivilor cu unghiurile
incizale afectate sau care nu se pot pastra.
Clasa 5
Aceasta numara varietatile de cavitati situate in treimea cervicala a fetelor
vestibulare sau linguale a dintilor.
Clasa 6
Aici este vorba de leziuni care initial nu au fost incluse in clasificarea lui Black .Se
intalnesc la nivelul marginilor incizale si varfurile cuspizilor sau orice suprafata
expusa la maxim curatarii si autocuratarii. De obicei debuteaza la nivelul unui
defect de formare sau de origine traumatica.

3.Tehnicile de restaurare a coroanelor dentare.

METODA DIRECTA:

Acestă metodă presupune restaurarea în cavitatea bucală a dinților, manoperă

realizată de către medicul dentist, în cabinetul de medicină dentară. Metoda poate
fi realizată prin una sau mai multe ședințe la medicul dentist. Acesta poate alege
dintr-o varietate de materiale de reconstrucție dentară.
În cabinetul de medicină dentară cea mai frecventă metodă de reconstrucție directă
a unui dinte este obturația coronară . Obturația coronară este o modalitate de
restaurare care va reface coroana dintelui atât din punct de vedere anatomic, dar și
funcțional. Aceasta se realizează numai după ce caria dentară a fost complet
eliminată cu ajutorul frezelor dentare. Astfel, prin introducerea unui material
dentar la nivelul dintelui se previne evoluția cariei care a produs distrucția dentară,
dar și apariția unor carii noi.

Obturațiile coronare pot fi realizate din mai multe materiale, tipul de material
utilizat în funcție de fiecare situație depinzând de dintele care trebuie obturat, de
preferințele pacientului din punct de vedere al esteticii, dar și de dotarea
cabinetului dentar.

Astfel, cele mai frecvente tipuri de obturații sunt cele realizate cu materiale
compozite (pe bază de rășini acrilice) care sunt estetice (se adaptează culorii
fiecărui dinte) și redau astfel aspectul natural. Aceste materiale sunt de obicei
ambalate în seringi speciale, iar priza acestor materiale se realizează cu ajutorul
unei lampe de fotopolimerizare. Materialele compozite, deși sunt estetice, nu
prezintă avantajul rezistenței îndelungate în timp, acestea necesitând o înlocuire la
perioade de timp între 3 și 10 ani. În plus, obturațiile realizate cu aceste materiale
se pot colora în timp de la consumul de cafea, ceai, tutun.

Deși mai rar utilizate astăzi, obturațiile realizate cu amalgam de argint (plombele

metalice) prezintă o rezistență mai mare în timp și au costuri ușor mai scăzute. Cu
toate acestea, din cauza culorii mai închise, se deosebesc de structurile dentare și
astfel nu sunt indicate în reconstituirea dinților frontali, vizibili în timpul vorbirii
sau râsului. Deși, prin conținutul de mercur din compoziție, utilizarea amalgamului
este controversată, trebuie știut faptul că acest material are un conținut complex de
substanțe, iar mercurul se leagă chimic de anumite componente, fiind stabil și
putând fi utilizat în siguranță pentru refacerea coroanelor dentare.

Pentru restaurarea directă a dinților se mai pot utiliza materiale de tipul

cimenturilor dentare precum cimenturile glass-ionomer sau cimenturi glass-
ionomer modificate cu materiale compozite. Totuși, trebuie menționat faptul că
aceste reconstituiri nu sunt considerate definitive, acestea având un caracter
temporar.

Cimenturile glass-ionomer sunt materiale a căror priză se produce prin mixarea

unei pudre cu un lichid, având inițial o consistență moale, pentru a putea fi introdus
la nivelul coroanei dentare, apoi se solidifică. După efectuarea prizei, aceste
materiale au proprietatea de a elimina fluor, ceea ce ajută la prevenirea cariilor
dentare. Se pot utiliza ca obturații sau reconstituiri temporare, dar cel mai frecvent
sunt introduse sub materialele compozite , dar se pot folosi și la cimentarea
diferitelor reconstituiri protetice.

METODA INDIRECTA :

Această metodă se referă la realizarea unei reconstituiri cu ajutorul laboratorului de

tehnică dentară. Astfel, medicul va realiza o amprentă a dintelui care trebuie
restaurat, pe care o va trimite tehnicianului dentar, iar acesta va realiza un model a
situației din cavitatea bucală. Pe această replică va realiza piesa protetică de
reconstituire dentară, o va retrimite medicului, care o va aplica la nivelul cavității
bucale. Așadar, această metodă presupune mai multe vizite la medicul dentist.
În categoria reconstituirilor indirecte se regăsesc inlay-urile, onlay-
urile, fațetele și coroanele protetice.

*Inlay-urile au forma unor obturații , dar sunt realizate de către tehnicianul dentar
și se vor cimenta ulterior la nivelul dintelui.
Materialele din care se poate realiza un inlay sunt variate, începând cu aliaje nobile
de aur, până la materiale ceramice (porțelan) sau chiar materiale compozite. Inlay-
urile din aur au avantajul de a fi foarte bine tolerate de țesuturile biologice și pot
rezista până la 20 de ani. Cu toate acestea, au un cost crescut comparativ cu alte
materiale utilizate. Inlay-urile metalice mai pot fi realizate și din diferite aliaje
nenobile, cu aspect argintiu, având de asemenea o bună rezistență în timp.

*De asemenea, în realizarea inlay-urilor pot fi utilizate și materiale ceramice care

au o rezistență bună în timp, dar și avantajul de a reface estetic dintele respectiv.
Costul unor asemenea reconstituiri este, de asemenea, crescut.
 
*Onlay-urile au aspectul unor obturații mai extinse și pot fi realizate din aceleași
materiale și prin aceleași tehnici precum inlay-urile.

*Fațetele dentare sunt de asemenea utilizate în reconstituirea dinților, în mod

special a dinților frontali și au rolul de a reface din punct de vedere estetic și
funcțional dinții de restaurat. Materialele dentare din care se realizează fațetele
sunt fie materialele compozite, fie materialele ceramice, acestea din urmă având,
pe lângă avantajul unei refaceri cât mai estetice a dinților și o rezistență foarte bună
în timp.

*Coroanele dentare sunt reconstituiri protetice care acoperă în totalitate coroana

naturală a dintelui și sunt indicate atunci când reconstituirile menționate mai sus nu
sunt eficiente în refacerea dintelui. Sunt reconstituiri mai complexe, necesitând mai
multe vizite la medicul dentist și se pot realiza din mai multe tipuri de materiale
dentare, precum: aliaje nobile de aur, aliaje nenobile, combinații între aliaje
nenobile sau nobile și materiale estetice – compozite sau ceramice sau pot fi
realizate integral din materiale ceramice. Desigur și costurile diferă în funcție de
tipurile de materiale utilizate.
 

4.Metode noninvazive de tratament protetic al afectiunilor odontale

coronare.

#Metoda de reconstituire coronara este aplicata in leziuni odontale nu prea

intinse in suprafata si profunzime,in scopul asigurarii rezistentei
,retentiei,stabilitatii microprotezelor realizate sub forma de
inlay,onlay,pinlay,inlay-onlay.
Forma de incrustare inlay se realizeaza prin turnare de aliaje fiind la fel
confectionata din portelan sau acrilat ,redand cu exactitate morfologia dintelui si a
punctului de contact.
-Aplicarea microprotezei onlay prevede acoperirea unei parti a suprafetei ocluzale
redand la fel morfologia corecta a unghiului incizal,a suprafetelor orale si
punctelor de contact.
-Microproteza de tip pinlay prevede includerea in constructie a pivoturilor
intradentare sau intraradiculare.
-Formele inlay-onlay nu necesita sacrificii mari de substanta dura si mai pot fi
uilizate atat ca mijloc de agregare cat si imobilizarea dintilor mobili prin aplicarea
in sine de imobilizare.

#Metoda acoperirii coronare consta in aplicarea microprotezelor dentare de

acoperire ,individualizare,ce refac morfologia si functia coroanelor naturale.
Aceasta metoda este recomandata cand leziunile odontale coronare
suntprofunde,intinse ca suprafata iar terapia de reconstituire este ineficienta.
Indicatiile terapiei de acoperire sant de o frecventa considerabila ,datorita realizarii
unei morfologii coronare corecte si refacerii functionale.

#Metoda substituirii consta in aplicarea microprotezelor ce substituie in intregime

,coroana naturala a dintelui.Aceasta metoda este indicata in cazul distrugerii in
intregime a coroanei dentare.Mijloacele protetice folosite in realizarea metodei
respective sunt reprezentate de coroanele de substitutie.

5.Materialele de restaurare dentara.

În ziua de azi sunt disponibile mai multe tipuri de materiale de restaurare dentară.
Cele mai folosite cu precădere sunt răşinile compozite, ceramicile şi glas-
ionomerii.

# Compozitele:
a) Estetică -- nuanţa/culoarea restaurărilor compozie poate fi foarte apropiată de
cea a dinţilor naturali restanţi. Compozitele sunt adesea indicate în zonele frontale
sau pe părţile vizibile ale dinţilor.
b) Legătura cu ţesuturile dentare restante -- restaurările compozite aderă chimic la
strcturile dentare, îmbunătăţind retenţia restaurării.
c) Versatilitate -- pe lângă utilizarea drept material de obturaţie în cazul proceselor
carioase, compozitele pot fi utilizate la restaurarea dinţilor fracturaţi în diferite
grade sau uzaţi.
d) Preparaţie, ce realizează economie de ţesut dentar -- în momentul preparării
cavităţii dentare la îndepărtarea ţesutului cariat, datorită adeziunii chimice pe lângă
retenția mecanică, în cazul compozitelor nu este necesară îndepărtarea aceleaşi
cantităţi de ţesut dentar precum spre exemplu în cazul amalgamului dentar.
# Ceramicile - Aceste materiale sunt în mare parte compuse din porţelan, sunt mai
rezistente din punct de vedere mecanic şi la colorare decât compozitele, dar sunt de
asemenea mai abrazive. Aceste materiale rezistă în general mai mult de 15 ani şi
pot atinge preţul de cost al aurului.
# Glas-ionomerii - Sunt cel mai adesea realizaţi dintr-un tip specific de material
sticlos. Sunt materiale de culoare alb-gălbuie, însă estetica lor este de cele mai
multe ori inferioară celei a compozitelor. Adesea se utilizează pentru obturaţii sub
linia coletului gingival şi pentru cele realizate copiilor mici (este însă de reţinut
faptul că frezarea rămâne necesară şi în cazul acestor materiale).
Glas-ionomerii eliberează fluor, un element ce întăreşte ţesuturile dentare
împotriva atacului carios. Cu toate acestea, acest material nu este la fel de rezistent
precum compozitele şi este mai susceptibil la uzură şi la fractură. Durabilitatea lui
este de aproximativ 5 ani sau mai puţin, iar costurile sunt puţin mai reduse decât în
cazul răşinilor compozite.