a.

Analiza conceptelor pe baza textului:

Toţi ne formăm o imagine despre propria noastră persoană.
Acestă imagine rezultă ca urmare a faptului că ne comparăm cu ceilalţi. Conştient sau
nu, de fiecare dată stabilim dacă celălalt este mai puternic, mai deştept, mai bun, mai
instruit , mai scund sau la fel de înalt ca noi.
În acţiunile noastre ne bazăm pe această imagine.
Dacă apreciem că interlocutorul nostru ne este superior, ne comportăm cu totul diferit
decât în situaţia în care îl considerăm ca fiind un partener egal. Interesant este faptul
că în demersul nostru nu luăm în considerare realitatea, ci părerea proprie, întrucât
pentru noi aprecierea unei situaţii are valoarea realităţii. Atât timp cât leul se
consaidera ca fiind cel mai mare, el acţiona în consecinţă. Imediat însă după ce s-a
lămurit cât de mic este în comparaţie cu elefantul, şi-a schimbat şi părerea despre
sine.
Imaginea despre sine nu coincide întotdeauna cu realitatea. Atunci când există o
mare discrepanţă între imaginea despre sine şi realitate, comunicarea are de suferit.
Atunci când comuncarea are de suferit, este lezat şi sentimentul stimei de sine.
Dacă elevii vor reuşi să transforme anumite gânduri negative în unele pozitive, ei
vor fi în stare să-şi îmbunătăţească propria imagine de sine. Elevii cu o imagine de
sine mai bună vor fi în stare să abordeze în mod constructiv problemele cu care sunt
confruntaţi acasă, la şcoală sau în altă parte.
Imaginea de sine este modul în care fiecare dintre noi se vede pe sine. Ea este
formată din atitudinile, din percepţiile şi din ideile noastre despre noi înşine. Fiecare
elev (şi fiecare persoană din lume) are o imagine de sine unică, de aceea fiecare elev
este unic. Niciodată doi oameni nu vor vedea lucrurile în exact acelaşi fel. În acelaşi
fel, fiecare elev are o imagine de sine unică, bazată parţial pe experienţe pe care le-a
împărtăşit cu alţii. Putem să participăm cu toţii la o activitate, dar nu vom avea cu toţii
aceleaşi sentimente în timp ce activitatea are loc.
De asemenea, imaginea de sine ajută fiecare persoană să-şi păstreze stabilitatea şi
consistenţa (respectiv caracterul necontradictoriu al relaţiei dintre felul de a fi şi
acţiune). De exemplu, dacă cred că sunt o persoană bună, multe din acţiuni vor purta
această amprentă pozitivă, deoarece voi avea o imagine pozitivă despre mine.
Dimpotrivă, dacă imaginea mea despre mine ar fi rea sau dacă m-aş considera
inferior, reacţiile mele vor fi în consecinţă, probabil ostile.
Stima de sine se referă la modul în care ne evaluăm pe noi înşine, cât de “buni”ne
considerăm comparativ cu propriile expectanţe sau cu alţii. Stima de sine reprezintă
dimensiunea evaluativă şi afectivă a imaginii de sine. O stimă de sine pozitivă şi
realistă dezvoltă capacitatea de a lua decizii responsabile şi abilitatea de a face faţă
presiunii grupului.

b. Aplicaţie:
Întocmiţi o listă cu cel puţin cinci activităţi care vă fac plăcere să le faceţi,
precizând şi motivele care le-ar determina:
Îmi place să ………………………….pentru că…………………………………….

Dacă veţi analiza cu simţ critic motivele până la cele din urmă consecinţe, veţi
constata că absolut tot ceea ce facem întreprindem în ideea de a menţine sentimentul
stimei de sine, de a-l conserva sau de a-l îmbunătăţi. Aceasta înseamnă că tot ceea ce
facem sau neglijăm să facem, vizează în ultimă instanţă faptul de a apărea într-o
lumină favorabilă în ochii celor din jur. Căci numai datorită unor reacţii pozitive ale
celor din jur (feedback pozitiv), şi noi, la rândul nostru, ne vedem într-o lumină
favorabilă. Semenii noştri reprezintă pentru noi o oglindă şi această funcţie este
realizată numai prin comunicare.

2. Reflecţia
Exerciţiu: Cine sunt eu?
Completează următoarele fraze:

Oamenii de care îmi pasă cel masi mult sunt………………………………………

Mă simt mândru de mine pentru că…………………………………………………
Oamenii pe care îi admir cel mai mult sunt................................................................
Îmi place mult să........................................................................................................
Îmi doresc să...............................................................................................................
Unul dintre cele mai bune lucruri făcute de mine este...............................................
Mi-ar plăcea să devin.................................................................................................
Îmi propun să.............................................................................................................
Prefer să .....................................................decât să...................................................
Ştiu că pot să..............................................................................................................

Joc lingvistic („Eul puzzle” - exerciţiu metaforic): Găsiţi pentru fiecare literă a
numelui vostru corespondentul unei trăsături pozitive specifice unei personalităţi
echilibrate.
Exemplu: A—amabilitate ADI (A – amabilitate; D – dăruire; I – iubitor)
B—bucurie
C—creativitate
D—dăruire
E—entuziasm
F—fermitate ...