Balan Oana-Alexandra economie 15.05.

2020

PIAȚA VALUTARĂ
Proiect realizat de:
Balan Oana
Blaga Lorena
Buză Simona
Amihăesei Rareș
I. SCURT ISTORIC
Relațiile comerciale şi financiare dintre ţările care dispun de monede diferite presupun
operaţiuni de convertire între acestea. Apariţia se leagă însă de existenţa etalonului-aur şi de
circulaţia biletelor de bancă.
Astfel, până la primul război mondial, convertibilitatea desemna mecanismul de
preschimbare a bancnotelor în metale preţioase, în cantitatea corespunzătoare valorii nominale
a bancnotelor deţinute.
În perioada interbelică, acest gen de convertibilitate este abandonat progresiv, aceasta
evidenţiind numai dreptul deţinătorului de bancnote de a primi în schimbul acestora valute şi de
a dispune liber de acestea.
Spre sfârșitul celui de Al Doilea Război Mondial, guvernele aliate s-au întâlnit în cadrul
Conferinței ONU pe probleme monetare și financiare între 1 și 22 iulie 1944. În cadrul
conferinței au fost înființate două organisme, Fondul Monetar Internațional și Banca
Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (Banca Mondială).
Valoarea fiecărei monede a fost exprimată în cantități fixe de aur.
Sistemul monetar internaţional constituit în perioada postbelică a recunoscut o singură
monedă convertibilă în aur, dolarul SUA, ca monedă-pivot a sistemului. În anul 1971 s-a
renunţat şi la convertibilitatea în aur a dolarului SUA, majoritatea monedelor numite convertibile
trecând la stabilirea valorii lor pe piaţă (flotare - cotaţie liberă a monedelor convertibile pe piaţă).
II. CONVERTIBILITATE
Convertibilitatea reprezintă însuşirea legală a unei monede de a fi schimbată cu o altă
monedă în mod liber prin vânzare-cumpărare la un anumit preţ, în funcţie de situaţia pieţei.
a. Forme ale convertabilității
Totuşi, monedele care se caracterizează prin posibilitatea stabilirii de mod într-adevăr liber a
valorii pe piaţă sunt puţine, cel mai adesea flotarea fiind una controlată mai mult sau mai puţin.
Aceasta permite să se vorbească de mai multe forme ale convertibilității, aşa cum aceasta este
practicată în relaţiile economice internaţionale la ora actuală:
1. din punctul de vedere al ariei geografice de aplicare:
- convertibilitate internă – (orice rezident poate achiziţiona monedă străină în schimbul
celei naţionale şi invers);
- convertibilitate externă – (posibilitatea schimbului este rezervată pentru nerezidenţi);

Page 1 of 5
Balan Oana-Alexandra economie 15.05.2020

- convertibilitate generală – (convertibilitatea simultan internă şi externă);

2. din punctul de vedere al categoriilor de operaţii admise:

- convertibilitate deplină, atunci când schimbul este admis pentru toate categoriile de
operaţiuni;
- convertibilitate parţială, atunci când este limitată la anumite genuri de operaţiunisau
categorii de agenţi economici.
Convertibilitatea monedei nu este un scop în sine, ci un mijloc de asigurare sau sprijinire
a dezvoltării economiei naţionale favorizând comerţul exterior, turismul internaţional, investiţiile
externe etc.
b. condiţiile convertabilității
Premisele sau condiţiile necesare trecerii la convertibilitatea monedei naţionale sunt:
- un nivel ridicat şi o structură diversificată a ofertei naţionale, astfel încât cererea de
bunuri şi
servicii de pe piaţa internă să fie asigurată cu precădere de economia naţională;
- existenţa unui echilibru al economiei naţionale pe toate pieţele care constituie
economia naţională;
- promovarea unui sistem flexibil de preţuri reale, fundamentate pe cheltuielile de
producţie şi corelate cu cele de pe pieţele externe, ceea ce sprijină competitivitatea
bunurilor economice obţinute în economia naţională;
- crearea unor rezerve valutare corespunzătoare;
- asigurarea unei balanţe de plăţi echilibrate;
- liberul acces pe pieţele de mărfuri şi de capital pentru agenţii economici naţionalişi
străini etc.

III. PIAȚA VALUTARĂ

Cursul de schimb (numit şi curs valutar) reprezintă numărul de unităţi monetare străine
care se primesc în schimbul unei unităţi monetare naţionale în condiţii date de loc şi timp.
a. Forme
Cursul de schimb se stabileşte în funcţie de raportul dintre cererea şi oferta celor două
monede printr-o operaţie numităcotare şi care cunoaşte două forme:
– cotarea directă: metoda prin care preţul unei cantităţi fixe de monedă străină (1, 10, 100,
1000 unităţi monetare) se exprimă în monedă naţională (de exemplu, 1$ = 3,3450 lei) – este
cea mai utilizată metodă de cotare;
– cotare indirectă: metoda prin care preţul unei cantităţi fixe de monedă naţională (1, 10, 100,
1000 unităţi monetare) se exprimă în monedă străină (de exemplu, 1 leu = 0,29895 $);

b. Factori care influenţează cursul de schimb valutar

Page 2 of 5
Balan Oana-Alexandra economie 15.05.2020

Cursul de schimb valutar este influenţat de diferiţi factori interni sau externi, dintre care
cei mai importanţi sunt:
- raportul dintre cererea şi oferta celor două monede pe piaţă;
- raportul dintre puterea de cumpărare a monedelor care se schimbă;
- nivelul inflaţiei;
- starea comerţului exterior şi a balanţei de plăţi;
- rata dobânzii practicată pe piaţa monetară;
- factori sociali, politici, psihologici etc.

c. Efectuarea schimbului
Pentru efectuarea schimbului, agenţii economici ce au acest obiect de activitate, afişează
cursurile de cumpărare şi vânzare ale diferitelor monede, diferenţa dintre cele două monede
reprezentând câștigul (numit spread) celui ce cotează.
d. Curs de schimb real
Variaţiile cursului de schimb pot avea diferite consecinţe asupra competitivităţii unei
economii, respectiv a produselor generate într-o economie. În acest sens se utilizează conceptul
de curs de schimb real, acesta reprezentând preţul relativ al bunurilor şi serviciilor din
străinătate exprimate în funcţie de bunurile şi serviciile interne. Se calculează ca raport între
preţurile produselor străine exprimate în monedă naţională şi preţurile interne ale produselor
naţionale, fiind astfel o măsură a parităţii puterii de cumpărare.
Astfel, dacă acest curs de schimb real se depreciază, atunci competitivitatea produselor
româneşti se îmbunătăţeşte, preţurile străine exprimate în lei sporind în raport cu preţurile
naţionale. Invers, dacă acest curs de schimb real se apreciază se ajunge la o deterioare a
competitivităţii produselor româneşti.
e. Piaţa schimburilor valutare
Operaţiunile de schimb valutar se realizează pe o piaţă specializată, anume piaţa
schimburilor valutare, nivelul cursului de schimb depinzând, în primul rând, de raportul dintre
cerere şi ofertă. Piaţa schimburilor valutare constă în vânzarea-cumpărarea monedelor
aparţinând diferitelor ţări (uneori este considerată componentă a pieţei monetare).
1. Cererea de monedă convertibilă este generată de:
- necesitatea extinderii activităţii economice,
- investiţiile naţionale de capital în străinătate,
- operaţiunile de import,
- măsurile de apărare sau protejare a afacerilor,
- interesele speculative ale agenţilor economici etc.

2. Oferta de monedă convertibilă este generată de:

- operaţiunile de export,
- investiţiile străine în economia naţională;
Page 3 of 5
Balan Oana-Alexandra economie 15.05.2020

- contractarea de împrumuturi externe etc.

Operaţiunile pe această piaţă se realizează în principal prin intermediul băncilor (dar şi
alte instituţii financiare), care operează fie în nume propriu, fie în contul clienţilor.
Printre caracteristicile pieţei schimburilor valutare se pot aminti faptul că este geografic
limitată și că a cunoscut o dezvoltare accentuată pe măsura dezvoltării rapide a comunicaţiilor,
operaţiunile putându-se realiza în timp real.
Banii în numerar deţin un rol nesemnificativ pe această piaţă.
f. Participanți la piața valutară

 Banca Centrală:
o reglementează piața monetară internă
o monitorizează și menține valoarea monedei naționale pe piețele valutare
o menține rezervele valutare
o controlează ratele dobânzii monedei naționale
 Băncile:
o administrează portofoliul împrumuturilor în diverse valute
o furnizează cele mai bune servicii
o maximizează profiturile prin poziția pe care o dețin și din arbitraj valutar
 Societăți, Instituții, firme etc. locale:
o maximizează utilizarea în diverse valute a numerarului
o minimizează riscurile și costurile valutare

IV. PIAȚA VALUTARĂ ÎN ROMÂNIA

În România, constituirea pieţei schimburilor valutare este legată de trecerea în 1991 la
convertibilitatea leului. Reglementările introduse la 1 august 1994 au liberalizat cursul de
schimb valutar, atenuând restricţiile şi permiţând constituirea pieţei valutare interbancare.
Piaţa schimburilor valutare din ţara noastră cuprinde:
- piaţa valutară interbancară pe care operează băncile comerciale pe cont propriu sau
în contul clienţilor;
- piaţa caselor de schimb valutar rezervată vânzării şi cumpărării de valută pentru
persoane fizice.
Efectuarea schimburilor valutare se face în baza unui regulament valutar, elaborat de
Banca Naţională, care a intrat în vigoare în 1998 şi care stabileşte dreptul rezidenţilor de a deţine
active în valută, dreptul rezidenţilor şi nerezidenţilor de a-şi deschide conturi în valută la bănci,
obligaţia repatrierii valutei rezultate din operaţiunile de comerţ exterior etc., convertibilitatea
fiind limitată intern şi la operaţiunile curente (cele de capital necesită aprobarea Băncii
Naţionale). În prezent se depun eforturi pentru trecerea la o convertibilitate deplină.

Page 4 of 5
Balan Oana-Alexandra economie 15.05.2020

V. CURIOZITĂȚI
1. În trecut oamenii foloseau alte lucruri în locul banilor: sare, pietre prețioase, boabe de
cacao, etc.
2. Primii bani de hârtie au fost folosiți de chinezi, încă din anul 618, ca acte de proprietate
sau de credit.
3. Leul românesc provine din secolul XVII, atunci când țările românești foloseau ca monedă
talerii olandezi pe care era gravat un leu. 
4. Banii de hârtie pot transporta virusul gripei pentru mai mult de două săptămâni.
5. Anual se produc mai mulți bani de Monopoly decât bani reali.
6. Primul bancomat din lume a fost construit la Londra, în anul 1967.
7. Cea mai mică bancnotă din lume a fost emisă în Morocco, în anul 1944, sub dimensiunea
unui timbru (42×31 mm.)
8. Regina Elisabeta a II-a a existat pe bancnote în peste 33 de țări.
9. Zimbabwe a creat bancnota de 1 trilion de dolari pentru lupta împotriva inflației.
10. Ultimele cuvintele ale celebrului Bob Marley au fost „Banii nu pot cumpara viața.”

VI. BIBLIOGRAFIE

1. Manual de economie clasa a XI-a, Elena Lupșa și Victor Bratu, ed. Corvin Deva
2. https://www.topoptiunibinare.com/blog/10-curiozitati-despre-bani-topoptiunibinare-com/
3. www.wikipedia.com

Page 5 of 5