Balan Oana-Alexandra economie 15.05.

2020

REZOLVARE
Testul II
1) Concurența monopolistică:
a) reunește unele elemente ce aparțin monopolului și concurenței perfecte;
b) face imposibilă subordonarea reciprocă a firmelor,deciziile unei firme neinfluențând sensibil
comportamentul celorlalte intreprinderi;
c) reprezintă un segment important al concurenței imperfect;
d) exercită o influență negativă asupra evoluției mediului economic concurențial.

2) Când oferta se reduce ca urmare a evoluției prețului,iar coeficientul de elasticitate al ofertei în

funcție de preț este subunitar, raportul dintre indici a ofertei și prețului este:
a) Supraunitar

3) Costurile variabile medii și costurile fixe unitare se reduc atunci când:

d) CVT sunt devansate, în evoluția lor, de creșterea producției;

4) La nivel macroeconomic:
b) consumul intermediar reprezintă bunurile economice prelucrate în procesul de producție, mai
puțin consumul de capital fix;
c) valoarea adăugată brută, în prețurile factorilor de producție, nu include impozitele indirect
nete;
d) valoarea adaugată netă exprimă valoarea nou creată – în prețurile factorilor de producție de o
firmă, în perioadă de calcul.

5) Productivitatea muncii crește atunci când:

d) producția se reduce cu 1,25 ori, iar volumul muncii utilizate se reduce cu 22 %

6) Pe termen scurt:
a) diminuarea producției de 1,25 ori determină o creștere a CFM de 1,25 ori;
b) reducerea producției cu 20% duce la creșterea CFM cu 25 %;
c) reducerea cu 20% a CFM este consecința creșterii producției cu 25%;
d) când producția scade cu 2,25 ori, CFM crește cu 25 %;

7) Ținând seama că pentru bunul A funcția cererii este de forma QA = 1000*1/Pu, coeficientul de
elasticitate al cererii în funcție de preț în acest caz are valoarea:
b) =1

8) Sporul costurilor variabile necesar creșterii cu o unitate a producției unei firme ce acționează în
condițiile concurenței perfecte este de 3000 u. m., iar costurile fixe totale pe termen scurt sunt de
300.000 u.m. Costul fix mediu corespunzator volumului producției ce maximizează profitul firmei
este 150 u.m. În asemenea condiții:
a. venitul marginal = 3000 u.m.;

Page 1 of 12
Balan Oana-Alexandra economie 15.05.2020

b. pretul = 3000u.m.;
c. volumul producției ce maximizează profitul firmei este 2000 bucăți.

9) Ce se întâmplă cu elasticitatea cererii de limonadă rece pentru o mulțime de indivizi când în

apropeiere se află o țâșnitoare?
b) crește;
d) este negativă.

10) În graficul de mai jos, panta curbei este:

c) pozitivă și în relație inversă cu modificarea variabilei x;

11) Cunoscând că într-o perioadă de timp, doi producători A și B pot produce bunurile X și Y, în
cantitățile de mai jos, dacă facem abstracție de prețul celor două bunuri de pe piață,
specialziarea celor doi producători va fi:
x y
A 8 4
B 10 2
a) A în producerea lui x;
b) B în producerea lui x;
12) Ce marime,în costul de oportunitate este egal cu:
b) avantajul oferit de cea mai bună variantă de utilizare a resurselor la care se renunță;
c) profitul normal;
d) costul implicit;

13) Primul economist care împarte economia în cele trei sectoare economice (primar, secundar și
terțiar) este considerat a fi:
c) Colin Clark;

14) Sursa componentelor evuluției naționale se află în:

b) natură;
d) munca depusă;

15) Acea parte din valorile de capital tehnic care sunt în exces față de valorile de capital depreciate
în perioada de referință reprezintă:
b) formarea netă a capitalului;
d) economiile accumulate în producție

16) Dacă presupunem că prețul unui bun crește, iar celelalte condiții nu se modifică, efectul de
substituție și efectul de venit pot să fie:
d) primul negativ;

17) Deplasarea liniei bugetului spre dreapta sau spre stânga față de situația inițială poate fi
determinată de:

Page 2 of 12
Balan Oana-Alexandra economie 15.05.2020

a) modificarea prețurilor;
b) modificarea venitului disponibil personal;
d) alterarea fazelor ciclului economic;

18) Când curbele cererii și ofertei sunt normale, iar elasticitatea cererii în raport de preț, în modul
(Kec/p) este:
a) superioară elasticității ofertei în raport de preț, piața tinde spre echilibru stabil;
c) inferioară Keo/p, piața tinde spre echilibru instabil;
d) egală cu Keo/p, piața se află în dezechilibru autoîntreținut;

19) Productivitatea muncii crește în condițiile în care:

a) ∆Q/Qo =0,43, iar volumul de muncă utilizat crește cu 40%;

20) Eroarea de compoziție poate să apară în următoarele situații:

a) când considerăm că, dacă o familie se îmbogățește, deoarece a câștigat mai mulți
bani și celelalte familii devin mai bogate, pentru că au obținut mai multe venituri;
b) când anumite trăsături ale unor părți componente sunt considerate automat ca
variabile și pentru întregul din care acestea fac parte;
c) când sporirea cererii pentru un produs ca urmare a creșterii venitului este
considerată variabilă și pentru celelalte produse;

21) Care din relațiile de mai jos pot fi folosite la exprimarea elasticitatii cererii în raport cu prețul
unitar pentru un anumit bun?
a) ∆Q/∆P *Po/Qo;
b) ∆%Qx/∆%Px;
c) Q1-Q0/Q0 : P1-P0/Po;
d) ∆Q/∆P : Q0/Po;

22) Dacă un consumator intenționează să cumpere trei bunuri A,B,C care au prețurile unitare Pa,
Pb, Pc, utilitatea totală este maximă atunci cand:
b) Umg la puterea A/PA =Umg la puterea B/PB =Umg la puterea C/Pc;

23) Pe termen scurt, când producția crește mai rapid decât costul variabil total, costul total mediu:
b) scade;

24) Sub aspect geometric, panta curbei cererii (panta funcției cererii este dată de relația:
c) 1/∆P : ∆Q ;

25) Comparativ cu volumul producției fizice care asigură egalitatea Cmg=Vmg:

a) la o producție mai mică,Vmg este superior Cmg;
b) la o producție mai mare, Cmg ar fi superior Vmg;
d) la o producție mai mare ar genera pierderi.

Page 3 of 12
Balan Oana-Alexandra economie 15.05.2020

Testul III

1) Care din enunțurile următoare sunt corecte:

e) afirmațiile de mai sus sunt incorecte;
2) În dinamică, pe termen scurt, costul total mediu depinde de:
b) volumul costurilor variabile;
c) volumul producției;

3) În condițiile unor prețuri constante, obținerea unor economii de scară:

a) presupune ca variația relativă a costului să fie mai mică decât aceea a producției;
b) implică un raport subunitar între costul marginal și CTM;
c) este efectul unor randamente de scară crescătoare;

4) Privite prin prisma relației cauză-efect, două din afirmațiile următoare sunt corecte:
b) când productivitatea marginală crește, costul marginal se reduce;
d) devansarea evoluției productivității muncii de către dinamica salariului determină creșterea
cheltuielilor salariale unitare;

5) În condițiile concurenței monopolistice:

b) se obține un profit maxim de la acel volum al producției la care Cmg = Vmg;
c) are loc deplasarea spre stânga a curbelor cererii și venitului marginal- pe termen lung-
reducându-se astfel supraprofiturile firmelor existente deja;
d) nu există restricții semnificative la intrarea unor noi firme în domeniul respectiv;

6) CFMo = 20.000 u.m., profitul deține 1/5 din preț, iar CVMo = 3/5 din cost. Dacă în condițiile
aceluiași preț, profitul unitar crește cu 15 %, atunci:
a) CFM se reduce cu 1.875 u.m.;
b) profitul din perioada de bază este 12.500 u.m.;
c) preț 1 = preț o = 62.500 u.m.;
d) CFM se diminuează cu circa 9,4 %;

7) Pe baza graficului de mai jos, asociați formele de elasticitate a cererii în raport de preț cu
literele înscrise pe drepte
b) A = cerere perfect inelastică;
c) D = cerere perfect elastică;
e) B = cerere mai puțin elastică decât C.

8) Optimul combinării a doi factori de producție în condițiile unui buget dat presupune:
a) egalitatea raportului dintre productivitățile marginale ale celor doi factori cu raportul dintre
prețurile lor unitare;
b) egalitatea raporturilor dintre productivitatea marginală și prețul unitar al fiecărui factor;
c) egalitatea pantei bugetului cu panta izocuantei;

Page 4 of 12
Balan Oana-Alexandra economie 15.05.2020

d) faptul că dreapta izocostului este tangentă la izocuantă;

e) cheltuirea integrală a disponibilităților bugetare ale întreprinzătorului.

9) CT = 900 u.m. din care costurile de fabricație dețin 2/3. Costurile variabile sunt de trei
ori mai mari decât costurile fixe, iar capitalul consumat deține 2/3 din capitalul utilizat și ¼ din
cheltuielile salariale, ceea ce înseamnă că:
b) cheltuielile de desfacere dețin 1/3 din cost;
e) totalul costurilor fixe este de 225 u.m.

10) Individului X îi place untul și nu îi place deloc margarina. Individul Y nu face nici o diferență
între unt și margarină. Care dintre următoarele afirmații sunt adevărate:
b) cererea lui X pentru unt este mai puțin elastică decât cererea lui Y pentru unt;
d) atât cererea lui X, cât și cererea lui Y pentru margarină sunt inelastice.

11) În graficul de mai jos, panta curbei este:

c) negativă și în relație directă cu modificarea variabilei x;
e) negativă și tinde către infinit pe masură ce se modifică variabila x.

12) În care dintre situațiile de mai jos poate să apară o relație de cauzalitate:
a) când după schimbarea managerului unei frime există posibilitatea ca rentabilitatea firmei să
se îmbunătățească;
b) când unei variabile dependente i se atribuie rolul de variabilă independentă;
c) când o relație directă dintre două variabile este analizată ca o relație inversă;
d) când o relație funcțională este analizată ca fiind, în orice condiții, o relație pozitivă sau
negativă;
e) când mărimile a două variabile înregistrează în același timp o creștere sau o scădere, fiind
considerate că automat au între ele o relație de cauzalitate.

13) Între agenții economici, în cadrul circuitului economic pot să apară următoarele fluxuri:
a) de venituri și cheltuieli:
b) de transferuri unilaterale;
c) de bunuri de consum;
d) de factori de producție;
e) de impozite și taxe.

14) Când prețul se reduce, iar raportul dintre indicele ofertei și indicele prețului bunului respectiv
este subunitar,oferta va fi:
a) elastică;

15) Un agent economic dispune de un avantaj comparativ în raport cu altul atunci când produce
un anumit bun economic, dacă:
c) are un cost de oportunitate mai mic;

Page 5 of 12
Balan Oana-Alexandra economie 15.05.2020

16) Dacă din populația activă disponibilă a unei țări scădem numărul de șomeri, obținem:
a) populația ocupată;

17) Capacitatea unui organism economic viu de a se adapta la schimbare depinde, în primul rând
de: d) gradul în care anticipează schimbarea;

18) Limitele diviziunii muncii și specializării sunt date de:

b) dimensiunile și capacitatea de extindere a pieței:
d) creșterea precauției întreprinzătorului ca urmare a existenței unui sistem monetar neadecvat;
e) imposibilitatea tehnică de a diviza un proces tehnologic peste anumite limite.

19) În cazul bunurilor normale, dacă prețul scade:

a) efectul de substituție este pozitiv;
d) efectul de venit este pozitiv;

20) Atunci când consumul unui anumit bun crește:

b) utilitatea marginală scade;
c) utilitatea totală crește, cu o rată descrescătoare;
e) utilitatea totală crește până la maxim, după care începe să scadă.

21) Pentru bunurile perfect substituibile, o modificare în prețul unitar al unui bun generează:
b) numai un efect de substituție;
c) un efect de venit egal cu zero;

22) Coeficientul elasticității cererii în raport de venit reflectă gradul sensibilității cererii
produsului respectiv în funcție de modificarea:
d) venitului consumatorului;

23) Dacă bunurile X și Y sunt substituibile, iar indicele prețului bunului X este 110% atunci:
d) cererea bunului X se reduce, iar cererea bunului Y crește;

24) Deplasarea spre dreapta a curbei frontierei posibilităților de producție se poate realiza:
a) pe cale extensivă;
b) pe cale intensivă;
c) prin creșterea productivității factorilor;
d) prin reducerea costurilor unitare;

25) Creșterea nivelului producției optime are loc în condițiile în care:

b) are loc ieftinirea factorilor de producție;
c) indicii prețurilor factorilor de producție sunt subunitari;
d) ca urmare a creșterii veniturilor producătorului, sporesc și cheltuielile totale cu factorii de
producție achiziționați.

Page 6 of 12
Balan Oana-Alexandra economie 15.05.2020

TESTUL IV

1) Când preţul creşte, raportul supraunitar dintre indicele ofertei şi indicele preţurilor:
a) semnifică o ofertă elastică;
e) semnifică devansarea preţului de către ofertă.

2) Este adevărat că atunci când preţul creşte este:

a) egal cu costul mediu, profitul economic este zero;
b) egal cu costul mediu, se obţine profit normal;
c) egal cu CVM, firma poate să supravieţuiască pe termen scurt;
d) mai mic decât CVM, firma îţi încetează activitatea;
e) mai mare decât CTM, se obţine si profit pur.

3) Care din afirmaţiile următoare sunt corecte:

e) aprecierile anterioare sunt false.

4) Comparatic cu perioada t0-t1, în intervalul de timp t1-t2 costul marginal se reduce atunci
când:
d) indicele sporului absolut al CVT este mai mic decât cel al sporului absolut al producţiei, iar
ICVT si IQ sunt supraunitari;

5) Valoarea consulumui intermediar reprezintă o componentă a costurilor materiale, iar

valoarea adăugată brută (VAB) constituie un element de rezultate (efecte) la nivelul firmei.
Aşa stând lucrurile, eficienţa economică a firmei creşte în condiţiile in care:
b) se reduce ponderea consumului intermediar în producţia brută, iar indicii acesteia din
urmă şi ai VAB sunt supraunitari;
d) consumul intermediar este devansat de evoluţia VAB;

6) În ştiinţa economică, existenţa costului de oportunitate este determinată de:

c) raritatea resurselor;

7) La baza împărţirii capitalului tehnic în fix şi circulant se află criteriile:

c) modul cum se consumă;
d) modul cum se înlocuiesc;

8) Formarea şi dezvoltarea capitalului de producţie – ca soluţie esenţială pentru progres şi

prosperitate – presupun:
a) realizarea de economii voluntare;
b) realizarea de economii propuse de stat;
c) realizarea de economii involuntare;
d) ca economiile realizate să fie investite;

Page 7 of 12
Balan Oana-Alexandra economie 15.05.2020

9) La un preţ unitar de piaţă dat, profilul economic este maxim atunci când:
a) CTM = Cmg;
c) CTM – Cmg = minim;

10) Aprecierea că „Interesele sunt acele elemente care pun în mişcare societatea; ele sunt osia în
jurul căreia se întoarce toată activitatea ei” aparţine lui:
c) Dionisie Pop Marţian; d)Karl Marx;

11) În ansamblul trăsăturilor ce definesc nevoile, o importanţă deosebită o au:

a) caracterul dinamic;
b) complexitatea;
c) subiectivitatea;
d) caracterul sistemic;
e) abundenţa.

12) Pe termen scurt, pe măsură ce producţia creşte, diferenţa dintre CTM şi CMV:
b) scade;

13) Când costul total evoluează corespunzător rlaţiei CT=5Q2+150Q+150, la o producţie de 10

unităţi, costul fix mediu va fi:
d)15 u.m.

14) În cazul bunurilor normale, dacă preţul va crește:

c) efectul de substituţie este negativ;
d) efectul de venit este negativ;

15) În cazul în care coeficientul de elasticitate a cererii în raport de venit pentru bunul X <1,
între modificarea venitului (∆V) şi schimbarea ponderii cheltuielilor pentru bunul respectiv
în venitul total ∆(Cx/V) există o relaţie:
b) negativă
c) inversă

16) În cazul în care coeficientul de elasticitate a cererii în raport de venit(Kec/v) la bunul X este
mai mare decât 1, între modificarea venitului şi schimbarea ponderii cheltuielilor pentru
bunul respectiv în venitul total ∆(Cx/V) există o relaţie:
b) pozitivă
d) directă

17) Cererea este de aşteptat să fie elastică mai ales când Umg a unui produs:
a) scade încet, pe măsură ce bunul este consumat;

18) În ştiinţa economică, raritatea este interpretată ca o problemă economică fundamentală:

a) numai în raport cu trebuinţele de consum;

Page 8 of 12
Balan Oana-Alexandra economie 15.05.2020

b) numai în sensul ca nevoile consumatorilor sunt mai mari decât factorii de producţie
disponibili pentru producerea bunurilor economice necesare satisfacerii lor;
c) În sensul că dacă bunul ar fi gratuit (ar avea un preţ zero), cantitatea cerută ar fi mai mare
decât cea oferită;

19) În cadrul metodologiei de analiză a fenomenelor si proceselor economice, ipotezele

reprezintă:
a) predicţii teoretice cu privire la comportamentul agenţilor economici individuali;
b) predicţii teoretice cu privire la comportamentul agenţilor economici agreaţi;
c) predicţii teoretice cu privire la reacţiile agenţilor economici sub acţiunea conjugată a unui
ansamblu de factori,
d) predicţii teoretie cu privire la ce se întâmplă în viaţa economică şi de ce;
e) predicţii teoretice cu privire la cum ar trebui să fie în viaţa economică.

20) În cazul bunurilor inferioare, scăderea preţurilor determină:

a) un efect de substituţie pozitiv;
d) un efect de venit negativ;
e) un efect de substituşie mai mare decât efectul de venit.

21) Pentru bunurile perfect complementre:

b) există numai efect de venit;
c) ratele marginale de substituţie a celor două bunuri sunt egale cu zero;
e) efectul de substituţie este egal cu zero.

22) Când cererea scade şi oferta este constantă:

c) preţul de echilibru scade şi cantiatatea de echilibru scade;

23) Presupunând că indicele preţului unui bun normal este 91%, iar cantitatea cerută se
modifică în sens contrar evoluţiei cu 10%, rezuilă că:
a) VT creşte;
c) cererea este elastică;
d) mărimea Kec/p este |-1,1|.
*Notă testul IV: lipsesc exercițiile cu nr. 20 și 25, în consecință am modificat numărătoarea.

Page 9 of 12
Balan Oana-Alexandra economie 15.05.2020

TESTUL IX
1. Costul de oportunitate:
a) Reprezintă cantitatea dintr-un anumit bun la care se renunţă, în favoarea producerii altui
bun;
b) Exprimă costul unei mărfi în mod relativ, în funcţie de alternativele sacrificate pentru
obtinerea bunului respectiv;
c) Sau costul implicit reprezintă suma unor venituri ipotetice;
d) Exprimă câştigurile pe care le-ar fi obţinut proprietarul unor factori de producţie în cea mai
bună variantă de utilizare;

2. Dacă în t0 profitul era de 4 ori mai mic decât costul, iar în t1 costul deţine 75% din preţ, rata
rentabilităţii firmei:
d) va fi în t1 de 33,3%, crescând cu 33,2%;

3. Nu sunt trăsături ale economiei cu piaţa concurenţială:

a) Folosirea banilor;
d) Alocarea planificată a resurselor economice;

4. Un consummator are de ales între a închiria o videocasetă pentru 20.000 u.m. şi a petrece 2 ore
vizionând-o, sau a cumpăra o cină la un restaurant pentru 100.000 u.m. şi care ar dura o oră.
Dacă Umg a videocasetei şi a cinei este aceeaşi, iar consumatorul îşi evaluează timpul său la
100.000 u.m./oră el va:
b) Lua de mai multe ori cina la restaurant şi va închiria mai puţine videocasete;

5. Dacă preţurile de consum cresc cu 25%, iar veniturile nominale sunt de 4 ori mai mari faţă de
cele din perioada anterioară, atunci puterea de cumpărare a unei unităţi monetare:
c) se va reduce cu 20%;

6. Între modificarea nivelului costului şi cantitatea oferită (celelalte condiţii nu se modifică) există
o relaţie:
b) negativă;
d) indirectă;

7. În raport cu coeficientul de elasticitate a cererii în funcţie de preţ (Kec/p), între modificările

preţului şi evoluţia venitului total încasat există următoarele relaţii:
a) Când Kec/p > 1, ∆ P şi ∆VT sunt într-o relaţie inversă;
b) Când Kec/p < 1, ∆ P şi ∆VT sunt într-o relaţie pozitivă;
e) Când Kec/p = 1, ∆VT rămâne constant.

8. În graficul de mai jos, panta curbei este:

b) negativă şi tinde către zero;

Page 10 of 12
Balan Oana-Alexandra economie 15.05.2020

9. Orice factor de producţie influenţează activitatea economic prin:

a) Dimensiunea sa cantitativă;
b) Structura sa;
c) Calitatea sa;
d) Caracterul său relativ limitat;
e) Gradul în care încorporează cunoaşterea ştiinţifică.

10. Specializarea şi cooperarea în ativitatea economic evoluează sub imperiul dinamicii raportului
dintre:
a) Nevoi şi resurse;
b) Eficienţa dorită şi cea realizată efectiv;
c) Eficienţă prezentă sic ea viitoare;

11. Costul de oportunitate este un cost relative, deoarece:

b) Măsoară "câştigul" prin "pierdere";
c) Exprimă cantitatea dintr-un bun la care s-a renunţat în schimbul obţinerii unei unităţi dintr-
un alt bun;

12. Kec/p = -3, iar puterea de cumpărare a banilor se reduce cu 20%. Preţul bunului X se
înregistrează o evoluţie similară cu aceea a preţurilor ce au determinat diminuarea puterii de
cumpărare a banilor, ceea ce face ca veniturile/cheltuielile producătorilor /consumatorilor să:
d) Scadă cu circa 69%;
e) Se reducă de circa 3,2 ori;

13. Dacă producţia brută (PB), consumul intermediar şi valoarea adăugată brută (VAB) cresc,
reducerea ponderii VAB în producţia brută semnifică:
c) Reducerea ponderii VAB în PB;
d) Devansarea PB de către evoluţia consumului intermediar;
e) Devansarea VAB de către consumul intermediar;

14. Care din bunurile de mai jos pot fi considerate că fac parte din categoria bunurilor intangibile:
a) Starea de sănătate;
b) Capitalul uman;
c) Mediul natural;
d) Mediul social-politic;

15. În categoria bunurilor terţiare, ştiinţa economică include serviciile asigurate prin activităţile de:
a) transport;
b) bancare;
c) financiare;
d) telecomunicaţii;
e) cercetare ştiinţifică;

Page 11 of 12
Balan Oana-Alexandra economie 15.05.2020

16. Variaţia utilităţii totale ce rezultă prin creşterea cu o unitate a cantităţii consummate dintr-un
bun este cunoscută dub denumirea de:
c) Utilitate marginală;

17. Un punct care se află pe o curbă de indiferenţă în punctual de tangenţă al liniei bugetului
înseamnă:
a) Aceeaşi utilitate agregată în consum;
b) Un punct de echilibru al consumatorului;
d) Că este de coordinate;
e) Un program de consum echivalent faţă de celelalte puncte de pe aceeaşi curbă;

18. Panta liniei bugetului se modifică atunci când au loc schimbări:

b) În preţurile relative;

19. Suma costurilor marginale este egală cu:

b) Mărimea costului variabil;

20. Când coeficientul de elasticitate a cererii pentru un bun X faţă de preţul unui bun Y are o
valoare pozitivă, cele două bunuri sunt:
a) Substituibile;

21. Atunci când coeficientul de elasticitate a cererii în raport de preţ tinde către infinit:
b) Diagrama cererii este o dreaptă paralelă;
c) Cererea este perfect elastică;

22. Randamentul mediu al capitalului in t0 a fost de 20.000 u.m., iar productivitatea marginal a
capitalului este cu 12% mai mare decât acesta în condiţiile unor indici supraunitari ai producţiei
şi ai capitalului utilizat. Rezultă că raportul dintre sporul relative al producţiei şi creşterea
procentuală a capitalului va fi:
c) 1,12;

23. Coeficientul marginal al capitalului este:

a) Un raport între variaţia capitalului şi variaţia producţiei;
b) Inversul productivităţii marginale a capitalului;
c) O mărime care, când scade, arată o eficienţă în creştere;

24. Piaţa cu concurenţă pură presupune:

a) Atomicitatea pieţei;
b) Intrarea (ieșirea) liberă pe piaţă;

25. Când utilitatea totală creşte, în condiţiile menţinerii bugetului şi a pantelor acestuia:
a) Preţurile celor două bunuri se reduc;
c) Curba de izoutilitate se deplasează spre dreapta.

Page 12 of 12