Familia romana

Tutela is curatela
Institutiile juridice ale tutelei si curatelei au fost create in scopul protejarii incapabililor de
fapt, femeii. Tutela era instituita asupra persoanelor care datorita anumitor circumstnante ce
nu depend de vointa lor, nnuputeau sa-si dea seama seama de consecintele actiunilor lor-
copillu minor si femeia. Copilul se afla syb tutela pana la 14 ani.
Imparatul augustus a incercat sa puna capat acestei nedreptati desfiintind tutela stabilita
asupra femeii cu ¾ copii ca in anul 41o printr-omconstitutiune sa fie desfiintata in genere
tutela stabilita femeii.
Tutela are 3 forme:
legitima- stabilita in favoarea agnatilor in caz de deces a pers aflate sub tutela,
testamentara- instituita asupra pers ce avea nevoie de protectie (cine ii va fi tutore),
dativa-magistratul numea un tutore minorului ce nu avea rude civile.
Tutorele- incheia aactele din numele sau dar pe contul si in interessele copilului ce nu a
atins varsta de 7 ani.
Institutia curatelei- era una similara precedentei doar ca nu se rasfrangea asupra persoanelor
care nu dispuneau de capacitatea ca atare, dar asupra vcelor care erau loviti de incapacitate
accidental(miniorii 12 .. ani)
Curatela „nebunilor” si a risipitorilor a fost prevazuta is in legea celor 12 table. Pe o parte
actele incheiate de aceste pers sunt lovite de nulitate da pe de alta parte ele sunt incheiate in
perioada luciditatii – sunt perfect valabile.
Curatelei ii erau aplicate prevederile lui negotiorum gestio ca si la tutela. Prima funcite a
curatelei era de a gestiona afacerile persoanei aflate sub curatela, in special proprietatea sa,
furorius era incapabil de a incheia vreun act juridic valabil.
Posesia.
Categoriile de posesie
Posesia ligitma si neligita= daca posesia a fost dobandita un baza unui just temei ea e
legitima. Si invers daca posesia a fost dobandita fara just temei ea este nelegitima.
Posesia nelegitima- putea fi de buna cferdinta sau de rea credinta. Cea de buna credinta era
posesia nelegitima in care posesorul nu cunostea faptul nelegitimitatii posesiei sale. Este cazul
in care persoanei care a dobandit cu buna credinta un lucru de la un posesor nelegitim,
nestiind despre aceasta.
Posesia nelegitima de rea credinta reprezinta inversul celei de buna credinta, adica posesorul
cunoaste
Se considera nelegitima posesia afectata de vicii cum sunt violenta, precaritatea. Posesia era
afectata de viciul violentei daca era dobandita prin violenta.
Posesia ad usucapionem si ad interdicta= ad usucapiones se caracterizeaza prin faptul ca
posesorul, posesand lucrul cu buna credinta o anumita perioada de timp, devenea proprietar al
lucrului.
Pentru a apela la protectia acordata de interdicte,era ssuficienta dovedirea faptului posedarii
lucrului fara a fi necesara demonstrarea temeiului posesiunii asupra lucrului posedat.
IV. apararea posesiei: Interdictele posesorii sunt de doua feluri:
interdicta retinendae possessionis- de retinere, mentinere a posesiei =acestea erau de 2 feluri:
uti posidetis si utrubi. Ambele interdicte aparau posesia impotriva tulburarilor nelegate de
deposedarea posesorului.
Interdictul uti posidentis =se referea la mentinerea posesieilucrurilor imobie. Interdictul dat
se elibera in beneficiul persoanei care la momentul procesului se afla in posesia lucurlui
imobil cu conditia ca posesia aceasta nu a fost vaciata fata de adversar prin viciile violentei .
se considera ca interdictul uti possedentis a aparut la necesitatea determinarii rolului de
reclamant si parat intr-un proces de revendicare a dreotului de proprietate asupra unui lucru
imobil.
Interdictul utrubi=se referea la mentinerea posesiei lucuruilor mobile. Interdictul dat se
elibera in beneficiul persoaneu care a posedat lucurl cel mai mult in decursul anului pana la
eliberarea interdictului cu conditia ca posesia nu a fost viciata fata de adversar prin viciile
violentei, clandestinitatii. Avea functia de recuperatorie. Aici trebuie de mentionat ca fiecare
parte in proces putea alipi la termenul posesiei sale si perioda de posesie a autorului sau,
adicaa celui de la care posesia a fost dobandita prin mostenirea, traditiune sau in baza altor
termeni.
2: interdicta recuperandae possesionis- de recupeare.
Unde vi- cand e deposedat prin violenta de bunul sau care se clasifica in unde vi armata-
deposedat prin anumite unelte; unde vi cotidiane-forma simplade violenta
Clandestina posesione- sustragerea clandescina/ furt
De precario- care erau emise in situatia in care persoana devine initial un posesorlegitim in
baza unui act juridic legal dar prin incalcarea termenului de posesie, devine un posesorprecar.
III Dr de proprietate
1. Proprietatea in sens economic=
 Dr reale asupre lucrurilor altuia
Servitutea=
Prediala- dr subietiv alienabil, perpetue, dr accesoriu, poate fi pus in gaj. La randul sau
caracterul este de fapt ca aici sunt implivate 2 bunuri immobile mereu invecinate , ele sunt 1.
imobilul dominant/ terenul domininant – terenul in favoarea carui se instituie dr de servitude.
2. Impobilul aservit- asupra caruia apasa dr de servitute.
Servitutele prediale rustice:
 iter- dr de a trece pe jos
 via- dr a trece cu atelaje
 actus- dr de a trece cu turmele
 ius pascendi-dr a paste turmele
 aqueductus- de a trasa apeduct
Caracterul era in aceea ca in cadrul acestor raporturi erau doar terenuri implicate. De fapt
proprietarul bunului aservit nu are nici o obligatie in raport cu bunul dominant, el trebuie doar
sa ii dea acces la teren sis a nu aduca impediment la acest dr de servitude
 servituttele urbane
 stilicidium- scurgerea apelor de ploaie
 cloaca- scurgerea a apelor din canal/ canalizare
 servitus oneris ferendi – de a construe o casa bazanduse pe peretele comun al
vecinului
 servitus altius tolendi- a ridica constructia mai sus
 iura luminium – dr la lumina
 dr la peisaj
In cazul celor perdiale spre deosebire de cele personale obiect a acetsor sunt cel putni 2 bunuri
in cadrul carora sunt grevate cu o sarcina fie obtin anumite avantaje prin aceasta grevare.
Daca ne referim la cele personale – sunt dr reale in baza carora sunt incheiata in temei legal
intre parti o persoana dobandeste anumite dr asupra unui bun ce nu ii apartine cu dr de
proprietate.
Delimitare inre servitutiile personale: in cadrul acestor raporturi nu participa obligatoriu 2/
mai mukte
De obicei pt cerearea acestor servituti pers este contractual
Sarcina respective se instituie excusive in favoarea intereselor personale ale titutlarului dr de
servitude
Servitutile pers- sunt:usufruct, usus, habitatia, oprae sevorum.
Uzufructul
este: dr real ce presupune raportul juridic in temeiul caruia o persoana numita uzufructuar
dobandeste dr se a poseda, folosi si culegere a fructelor de la un bun care apartine cu dr de
proprietate unei altei persoame- nudul proprietar, pastrandui substanta acestui bun.
Caracterele= drept real
Subiectii :nudul proprietar si uzufructuarul
Poate avea un character gratuity si onoros
Se instituie in temei contractual
In calitate de bunuri ce pot fi transmise in uzufructe sunt acelea bunuri
neconsumptibile(deoarece se pastreazas substanta)
Uzufructul poate avea character viager sau poate fi la termen, dar nu se transmite prin
mostenire
Dr si obligatiile
Dr Uzufructuar= are dr de a poseda , folosi si sculge fructele, dar e in dr sa il transmita in
locatiune. Din potruiva el e obligat sa achite plata pr usufruct, e obligat sa pastreze integritatea
bunului sis a il utilizeze conform destinatie. La final el e obligat sa restituie bunul.
Obligatiile Nudul proprietarul =ai oferi acest bun uzufructuarului si de a nul impedica sa
exercite aceste dr, de a solicita achitarea platii, solicitarea bunului la exprirarea termenului, de
a inspecta bunul.
Usus
= art 635 din codul civil al rm
Are dr de a poseda si folosi bunul ce apartine altei pers fara a culege fructele acestuia.astfel in
cat, spre deosebire de usufructuary are dr de a folosi bunul. Usuantul poate sa culeaga fructele
in limita necesitatilor sale personale si ale membrilor familiei lui.
Dar legistalatia romana permitea
Poate fi veager dar si nu se transmite prin succesiune si poate avea character gratuity cat si
oneros. In corespundere cu usul vine o alta forma de a utiliza un bun strain
Habitatio
Este acelasi us doar ca adr obiect exclusiv casa de locuit. Dr de a locui in locuinta ce aoartine
altei persoane.
Caracterizarea:
Este un dr real,
Presupune usul bunurilor cu destinatie locativa
Poate avea termen determinabil(pana la deces), termen expres poate ave
Are un titlu gratuit sau oneros
Abitantul poate sa luciasca nu doar singur da si cu membrii familiei sale
Se aplica aceeasi regula la fel precum in cazul usului.
Prin instrainarea dr de uzufruct, abitatie, us, ramane valabil

Us-sotul in casatoria cu manu dobandea dr de us asupra dotei/ zestrei sotiei

 Opere servorum=
presupune folodirea muncii unui sclav strain/ animal strain.

Constituirea dr de servitute:
Tipul de proprietate asupra caruia se instituie acest dr de servitute
Quiritara
Se va constitui prin mancipatiune, in iure censio, adidecatio si usucapiunea
Peregrina: prin prescriptio longi temporis(contract sau )
Temeiurile de stingere dr de servitute
Pieirea bunului
Confuziune- calitatea de proprietar e si de titular
Renuntarea prin pact
Moartea titularului in cazul – servitutelor personale
Neuzul- servitutelor person
Neexecutarea obligatiilor titularului dr de servitute

Superficia si emfiteoza
Superficia
reglementat si de codul civil.art654
Este un dr s unei pers de a construi un edificiu/ casa pe terenul altei persoane, ce nu iii
aparteine de dr de proprietate privata
Participa 2 pers: proprietarul/ nudul proprietar si superficialul cel ce construieste
Corelatia drintre 2 proprietari: cel a trenului si cel a constructiei
Superficia- constituie dr de a edifica sau de a construi un edificiu pe terenul ce nu ii apartine
si de a exploata aceasta parte. E dr real ce poate fi cu titlu oneros – se va plati solarium/ sau
poate fi unul gratuit
Doua parti=superficialul- proprieatrul casei construiet
Proprietarul sau nudul proprietar.
Dr: suprficialu e in dr sa construiasca din mijloace proprii edificiul si astefel el devine
proprietaril acestui constructii
Are dr sa il foloseaqsca . spre deosebire de celelate are dr de a il trenasmite prin succesiune,
sa il domneze, sa greveze cu servituti, este in drept si sa vaanda csa sau constructia dar anume
cu conditia ca va respecta dr de preferentiune a proprietarului terenului de a cumpara aceasta
constructiuesuperficialul e obligat sa achite solariul(redeventa)
Neachitarea platii pe parcurs a 3 ani determina incetarea dr de superficieavand motiv
neexecutarea dr de plata. Superficiaul e obligat sa foloseasca terenul coform ....
Emfiteoza
- care in esenta nu e nimic deosebit prin supreficial
In acest caz: obiectul e cu destinatie agricola, iar emfiteotul va fi obligta sa platasca nu
solarium dar canonul. In rest toate reglementarile sunt adaptabile superficiei.