COLEGIUL ECONOMIC ,, GHEORGHE DRAGOS" SATU MARE

TIPURI DE BUFETURI - BUFETUL SUEDEZ

Proiect pentru examenul de obtinere a certificatului de calificare profesionala

Tehnician banqueting

INDRUMATOR DE PROIECT

Profesor: Popa Camelia

Absolvent

Altfater Alexandra Denisa

-2016-
 Cuprins

Argument.............................................................................................................................3

Capitolul I Istoria bufetului suedez......................................................................................4

Capitolul II Tipuri de bufeturi............................................................................................4

II.1.Tipuri de bufete clasificate după conținut:................................................................4

II.2.Tipuri de bufeturi după alimenare:............................................................................5

II.3.Tipuri de bufete după servire:...................................................................................5

II.4.Tipuri de bufete după destinație:...............................................................................5

Capitolul III: Tipuri de acțiuni.............................................................................................6

Capitolul IV: Organizarea serviciului..................................................................................8

Capitolul V. Reguli de aşezare a preparatelor...................................................................16

Capitolul VI. Servirea la mese tip bufet suedez................................................................20

Capitolul VII. Obiecte de inventar necesare......................................................................23

Bibliografie........................................................................................................................30

2
 Argument

În condiţiile economiei de piaţă, consumatorul devine axul central al tuturor activităţilor

economice ce converg spre satisfacerea cât mai deplină a dorinţelor acestuia, de această
satisfacere depinzând însăşi eficienţa activităţii economice realizate.
Alimentaţia omului, multiplele riscuri pe care le incubă factorii tehnologici şi de mediu
constituie procupări actuale ale tuturor domeniilor de activitate destinate să satisfacă cerinţele
majore ale consumatorilor potenţiali.
Activitatea de alimentaţie are multiple implicaţii sociale şi răspunderi privind satisfacerea
nevoii de hrană, asigurarea inocuităţii tuturor produselor comercializate, indiferent că sunt
produse proprii sau preluate de la alte sectoare. Activitatea de alimentaţie, implicit cea legată de
serviciul turistic, prezintă un caracter deosebit de complex prin specificul ei, prin multitudinea
factorilor tehnologici care influenţează oferta de produse şi prin diversificarea cererii exprimate.
Având în vedere însă şi rolul educativ al acestui sector economic, care poate înfiinţa şi
orienta însuşi modul de viaţă al individului, la nivelul actual de dezvoltatere al ştiinţei şi
tehnologiei, economistul din acest sector trebuie să dispună de cunoştiinţe care să-i permită
desfăşurarea unei activităţi pe baze ştiinţifice, atât din punct de vedere al corelaţiei între
necesarul de substanţe nutritive şi aportul acestora, cât mai ales pentru prevenirea riscurilor de
îmbolnăvire oferind produse sănătoase, corect prelucrate.
Bufetul suedez este destinat receptiilor al caror numar mare de invitati nu permite
efectuarea unui serviciu traditional. Acordam o importanta deosebita decorarii bufetului, precum
si prezentarii diferitelor preparate.
Bufet-ul Suedez este destinat in special pentru conferinte, seminarii, training-uri, intalniri
de afaceri, mese de protocol, petreceri tematice, lansari de firma sau de produs, insa datorita
faptului ca invitatii se pot servi oricand il recomandam cu incredere si pentru petreceri,
aniversari, petreceri in familie, petreceri pentru copii, barbeque party.
Acest tip de bufet se preteaza si pentru evenimente importante din viata dvs. precum
botez, cununie, nunta.

3
 Capitolul I
Istoria bufetului suedez

Suedia are bucătărie vastă, bogată în preparate din carne de porc, pește, sosuri specifice,
chiftele, pâine și dulciuri tradiționale și totuși cel mai cunoscut produs culinar nu este unul dintre
numeroasele preparate scandinave ci un mod de prezentare.
În secolulu XVI negustorii din peninsula Scandinavă aveau obiceiul să consume înaintea
mesei principale o mică gustare, care era formată în special din pâine albă și neagră, brânză, unt,
pește , cârnați și băuturi distilate. Această gustare era servită în picioare fără ospătari și de multe
ori chiar fără o masă la care musafirii și gazdele se descurcau de unii singuri alegându-și
preparatele după dorință și purta denumirea de Smorgasbord, acest cuvânt fiind format din 2
cuvinte: smorgas=sandwich și bord=masă.
În secolul XVII pe lângă aperitiv, au mai fost adăugate preparate calde. Bufetul suedez a
cunoscut faima internațională odată cu târgul mondial din New York din 1939, când delegația
suedeză a organizat un bufet tradițional. Americanii și englezii au preluat conceptul și l-au
răspândit în lumea largă sub o denumire mai accesibilă ,de ,,bufet suedez”.

Capitolul II
Tipuri de bufeturi

Am să prezint în câteva rânduri care sunt tipurile de bufete suedeze care se practică și am
să le clasific pe categorii. De asemnea voi prezenta și articole, anexe fără de care un bufet suedez
nu poate fi complet.
II.1.Tipuri de bufete clasificate după conținut:

2.1Tipuri de bufete clasificate dupa continut:

I. Bufet suedez rece – conține numai preparate reci, fiind plin de diversitate și cromatică,
displayuri apetisante și arome exotice îmbietoare.

4
 II. Bufet suedez cald – conține numai preparate calde, montate în cafing dush-uri.
Predomină în mâncăruri gătite și grătare, presărat cu garnituri și salată.
III. Bufet suedez mixt – conține atât parte rece cât și parte caldă. Acest tip de bufet poate
fi prezentat cu amblele părți odata în cazul în care numărul invitaților nu este foarte mare, sau
poate fi prezentat în două sau trei etape (parte rece sau aperitiv, parte caldă, parte desert).
II.2.Tipuri de bufeturi după alimenare:

I.Single display – se folosește atunci când numărul invitațiilor nu depășește 50 de

persoane.Practic se așează toată mâncarea într-o singură etapă, indiferent că este un bufet rece
sau mixt.
II. Double display – atunci când numărul de persoane este mare. Se așează prima dată
bufetul de aperitiv, ca și prima etapă, urmând ca a doua etapă sa fie prezentată prin bufet cald.
III. Permanent display – acest tip de bufet este alimentat permanent, până la epuizarea
materiei prime. Se practică în cazul evenimentelor cu număr mare de persoane. De asemenea,
acest tip de bufet este condiționat de creearea unui oficiu pentru preparare și ornare în interiorul
locației în care se desfășoară evenimentul.
II.3.Tipuri de bufete după servire:

 .3Tipuri de bufete dupa servire:

I. Bufet Finger Food – pretabil numai pentru bufetele reci, în locațiile în care invitații nu
au posibilitatea să mănânce la o masă. Gândim preparatele în așa fel încât să nu fie nevoie de
tacâmuri.
II. Bufet Horeca – pretabil în locațiile cu mese, unde putem folosi vesela de porțelan și
tacâmuri de inox.
II.4.Tipuri de bufete după destinație:

2.4Tipuri de bufete dupa destinatie:

I. Bufet deîintampinare, primire de invitați – pretabil bufet rece, single dispay. Se
foloseste în ocazii precum nunți (acasă la mire, mireasă, nași), recepții înaintea ședințelor etc.
Nu luați în calcul aspectul că invitații trebuie să mănânce pe săturate. Le oferiți doar o gustare
înaintea evenimentului.
II. Bufet evenimente firme – în acest caz este pretabil orice tip de bufet. Recomandăm un
bufet mixt, double display dacă evenimentul va dura mai mult de 4 ore. Pretabil pentru lansări de
produse, tombole, aniversări, conferințe, cluburi etc.

5
 III. Bufet suedez party – recomandăm double display și un bufet suedez mixt. De
obicei petrecerile durează până târziu în noapte. Șocăm invitații cu un display spectaculos rece,
la întampinare, apoi, spre mijlocul petrecerii când “atmosfera o cere” îi vom răsfăța cu mâncăruri
calde, apetisante. Acest tip de bufet este recomandat pentru majorate, logodne, botezuri,
aniversări.
IV. Bufet suedez tematic - Indiferent de variantele alese aceste bufete sunt gândite exact
pentru motivul cererii. Aici ne referim la bufetele special pentru Paște, Crăciun, Valentine’s day,
Halloween etc.

Capitolul III: Tipuri de acțiuni

Prezint în continuare câteva considerații privind acțiuniile cere se pot organiza.

Lunch - cuvânt de origine celtică, care în Anglia semnifică o masă lejeră, luată la ora
prânzului.
Dejunul - în Franța, dejunul constă în servirea invitațiilor începând cu preparatele
expuse pe un bufet. Se disting doua forme: așezat (stând la masă) și în picioare.
Pentru cel stând la masă, organizat pentru evenimentele (manifestările)de lunga durata (o
cununie de exemplu) serviciul se face la mese, iar bufetul comportă în acest caz o varietate de
preparate de bucătărie.
Cel în picioare se adapteaza mai bine la un stil de gustare rapidă pentru un numar mare de
persoane. Serviciul se derulează, în principal, de la bufet unde sunt expuse platouri cu
preparate,reci și calde, sărate și dulci, deja proporționate.
Dejunul oficial, sau de afaceri, respectiv dineul de gala - se organizează cu prilejul unor
vizite la nivel înalt, în prezența unor personalități marcate din viața socială, oameni de afaceri, de
artă etc. Participă un număr mai mic sau mai mare de invitați, în funcție de intersele
organizatorilor, de posibilitățile concrete ale unității.
Dejunul se desfășoară în intervalul 12.00-15.00, iar dineul în intervalul 18.30-21.30,
durata fiind în medie de două ore.
Ținuta ospătarilor, calitatea preparatelor și a serviciilor trebuie să fie la nivelul maxim al
exigenței, erorile fiind inadmisibile.
Cocktail-party - reuniune a invitaților în cursul căreia se servesc băuturi, aperitive,
sortimente de canapele și diverse gustări. Invitații consumă stând în picioare.

6
 Cocktailul se organizează cu ocazia prezenței unei delegații străine, inaugurarea unor
firme sau alte obiective econoomice, sociale, culturale, sportive, în cinstea participanților la
diferite congrese științifice, manifestări culturale, economice etc. Acțiunea se organizează la
cererea beneficiarilor la dejun sau la cină. În funcție de numărul participanților și dorința
organizatorilor, cocktailul poate dura o ora sau chiar mai mult.
Invitații stau în picioare și se servesc singuri cu băuturi de la barurile organizate și cu
preparate de la masa bufet.
La o asemenea acțiune, având în vedere scopul sau, nu trebuie să se abuzeze în oferta de
preparate și, în special, de băuturi alcoolice.
Banchetul - este o masă care reunește un numar mare de invitați (de la 15 pâna la 1000
sau chiar mai mult), cărora li se servește același meniu.
Se organizează cu ocazia unei sărbători, ceremonii, solemnități și reunește persoane cu
idei comune: politice, literare sau gastronomice.
Banchetele de altadată erau remarcabile prin numarul mare al invitaților și prin fastul
preparatelor servite (atât cantitativ, cât și ca aspect). Preparatele înscrise în meniu nu erau servite
la toți invitații, în timp ce unii mâncau somon, ceilalți mâmcau cod, s.a.m.d.
La marile banchete moderne, chiar și la cele cu un numar mare de invitați, toți consumă
în cadrul unui serviciu corect aceleași preparate. De obicei, un mare banchet, abstracsie făcând
de timpul consactrat discursurilor (toate marile dineuri au și discursuri), durează. În ceea ce
privește servirea preparatelor, durează circa 2 ore. Ar fi foarte greu ca într-un timp așa de scurt să
se servească multitudinea de preparate de la banchetele de altădată.
Recepţie - desemnează o manifestare cu caracter festiv şi de înalt nivel în cursul căreia
se servesc preparate şi băuturi de o calitate deosebită.
Se organizează în aceleaşi împrejurări ca şi cocktailul, dar şi la unele acţiuni mult mai
importante: Ziua Naţională, în cinstea unor delegaţii străine la nivel înalt.De asemenea, numărul
invitaţilor este mai mare, gama sortimentală mult mai bogată şi variată, poate dura mai mult, în
funcţie de dorinţele organizatorilor.
La fel ca la cocktail, invitaţii se servec singuri de la barurile aranjate în salon (mai mult
bineînţeles, în funcţie de numărul invitaţilor şi pentru a evita aglomeraţia) şi de la masa-bufet. La
recepţie se pot organiza mese plasament (farfuri suport şi tacâmuri), dar invitaţii ramân tot în
picioare.

7
 Cupa de şampanie - se organizează cu ocazia unor acorduri protocolare, economice,
conferinţe de presă, aniversarea unor instituţii sau firme, premierea sportivilor etc.
Se oferă şampanie şi, eventual pişcoturi. Acţiunea în sine este relativ simplă: ospătarii
poartă tăvile cu flutele sau cupele de şampanie şi pişcoturile aşezate pe farfurii de desert.
Ţinuta ospătarilor este aceeaşi ca la cocktail.
După servire ospătarii se retrag şi revin pentru a debarasa.
Conferinţă - reuniune în cursul căreia o persoană tratează un subiect, fără participarea
activă a publicului, acesta fiind doar auditoriu.
Simpozion - un grup de experţi discută între ei despre un subiect în faţa publicului, acesta
fiind informat asupra implicaţiilor acestora.
Congres - manifestare cu caracter informativ, de la 100 la 1000 persoane durând 2 sau 3
zile.
Restauraţia se ocupă de organizarea banchetelor.
Colocviu - reuniune animată de experţi, cu un subiect dat, durând mai multe zile.
Asistenţa se poate împărţi în mai multe ateliere, fiecare sub conducerea unui expert, să
examineze o particularitate a subiectului principal.
Seminar - se constituie ca o reuniune de lucru. Dacă participanţii sunt cazaţi în hotel, se
numeşte seminar rezidenţial. Având durată de la 3 la 5 zile, restautaţia asigură mesele principale
şi pauzele răcoritoare.
Reuniune - manifestare cu character comercial, promoţional, publicitar sau informativ,
regrupând de la 30 la 150 persoane. Durata evenimentului trece rar de 3 zile.
Restauraţia asigură mesele principale, eventual cocktailurile şi punerea la dispoziţie
permanent de băuturi (bar deschis).

Capitolul IV: Organizarea serviciului

Reuşita serviciului la mesele de protocol şi festive este condiţionată de cunoaşterea

generala a caracteristicilor şi elementelor specific acţiunilor respective, ceea ce permite luarea
măsurilor corespunzătoare de organizare prin stabilirea conţinutului serviciilor şi pregătirilor
menite să asigure în final prestaţiile de bună calitate. Responsabilitatea organizării şi relizării
acestor sarcini revine unui colectiv, compartiment sau birou, cunoscut sub denumirea de
“serviciu-banchete”, la firmele la care ponderea acestor acţiuni este mică, există un lucrător

8
asistent , mître d'hôtel sau director care se ocupă cu pregătirea, urmărirea şi relizarea acestor
acţiuni.
Pentru cunoaşterea, pregătirea şi asigurarea serviciilor la acţiunile de protocol în practică
se parcurg, de regulă, trei etape principale: contractarea, organizarea şi relizarea serviciilor.
Prima etapă, contractarea, stabileşte conţinutul acţiunii respective, modul de desfaşurare
acesteia, pentru ca pe baza acestora să se ia măsuri pregătitoare corespunzătoare.
Pentru aceasta se procedează astfel: se periau de la beneficiar informaţiile necesare
cunoaşterii tipului de acţiune, data şi ora când are loc, numărul de persoane, valoarea meniului;
se consultă registrul sau graficul de rezervări, confirmându-se, de principiu, în funţie de
angajamentele încheiate; se invită clientul pentru a discuta detaliile referitoare laserviciile pe care
trebuie să le asigure unitatea, stbilindu-se precis ultimul termen când acesta se va prezenta; dacă
clientul este de acord cu propunerea, se menționează pe grafic, cu creionul, rezervarea făcută.
La prezentarea clientului se discută o serie de detalii referitoare la conţinutul acţiunii ce
urmează a se efectua, consemnându-se, pro memoria, elementele necesare pentru pregătirea
serviciilor în fişa acţiunii; aceasta se transmite, apoi, în copie, compartimentelor ce concură la
realizarea sarcinii.
Pentru orientarea beneficiarilor se vor prezenta pliante sau schiţe cu posibilităţile de
aranjare a saloanelor, precum şi variante orientative de meniuri, inclusiv valoarea acestora.
Acceptarea comenzii, se materializează prin semnarea fişei acţiunii sau se încheie un
contrcu clauze de garanţii pentru care atât clientul,cât şi unitatea prestatoare îşi asumă o serie de
obligaţii menite în final să asigure efectuarea serviciilor la nivelul angajamentelor convenite.
Totodată se stabilesc şi condiţiile ăn care sp se poată face rezilierea contractelor convenite.
Acceptarea comenzii, se materializează prin semnarea fişei acţiunii sau se încheie un
contract cu clauze de garanţii pentru care atât clientul,cât şi unitatea prestatoare îşi asumă o serie
de obligaţii menite în final să asigure efectuarea serviciilor la nivelul angajamentelor convenite.
Totodată se stabilesc şi condiţiile în care să se poată face rezilierea contractelor convenite.
Primirea comenzilor se face direct,verbal sau telefonic, precum şi în scris. În baza
comenzii se întocmeşte, de către compartimentul sau lucrătorul însărcinat cu organizarea
serviciilor, fişa acţiunii sau nota de srevicii, care trebuie confirmată de beneficiarul de servicii.
Pentru întocmirea fişei acţiunii se au în vedere o serie de elemente tehice, care
condiţioneză şi asigură o pregătire corespunzătoare a serviciilor. Fişa cuprinde la început date

9
despre client: nume,prenume, adresa, numărul de telefon. În cazul în care comanda este făcută de
o firmă sau instituţie, se va consemna numele persoanei responsabile, desemnată să angajeze
unitatea pe care o reprezintă în ce priveşte serviciile, decontările sau rezolvarea altor probleme
neprevăzute.
Numărul de locuri angajat la acţiunea respectivă va fi stabilit cât mai exact admiţându-se
totuşi o toleranţă de 10-15 în plus sau minus faţă denumărul de locuri prevăzut, dar nu mai mult
dacât capacitatea normală a salonului.
Felul actiunii (cocktail,dineu etc.), salonul, ziua și data sunt elemente consemnate
obligatoriu în fișa acțiunii. De asemenea se preciează orele în care se servește meniul, modul și
locul de servire al aperitivelor, al cafelei cu bauturile digestive și modul de decontare. Acestea au
o importanță deosebită pentru toți cei care concureaza la buna realizare a serviciilor.
Se are în vedere timpul prevăzut pentru masă, gradul invitaţilor, scopul acţiunii.
Alcatuirea meniului și alegerea băuturilor constituie o problemă destul de delicată care
impune o atenție deosebită. Se are în vedere timpul prevăzut pentru masă, gradul invitațiilor,
scopul acțiunii, cunoscut fiind faptul că un meniu simplu este mai apreciat decât un meniu
exagerat de încărcat.
Întotdeauna la alcătuirea meniului se au în vedere unele cerinţe specifice: orice dejun sau
dineu încep, după caz, cu o gustare caldă sau rece, un consomme, o supă sau cremă; urmează
apoi un preparat din peşte sau un antreu propriu-zis; preparatul de bază va fi ales cu multă grijă şi
va fi însoţit de legume şi salată; la sfârşitul oricărei mese se serveşte un desert, ales dintr-un
dulce de bucătărie deosebit sau un produs de cofetărie-patiserie sau îngheţată; brânzeturile pot
întregi meniul, dacă sunt invitaţi care apreciază aceste produse; coşul cu fructe şi cel cu friandise
completează meniul, după servirea desertului; preparatele servite trebuie să se asociezecu vinuri
şi băuturi de marcă; cafeaua, de preferinţă filtru, va fi însoţită de băuturi digestive.
În astfel de ocazii se recomandă ca în componentele meniului să figureze specialităţi
din bucătaria internaţională sau naţională adaptate însă la obiceiurile fine ale invitaţilor.
Prevederea în meniu a unor specialităţi cu care sunt obişnuiţi oaspeţii, îi obligă pe aceştia să le
guste din politeţe.
Deasemenea,se va avea în vedere dacă invitaţii respectivi au mai participat la asemenea
mese şi, într-un asemenea caz, nu se va oferi acelaşi meniu.

10
 Alegerea băuturilor impune multă precauţie, respectându-se strict regulile cunoscute
privind asocierea băuturilor cu diferite preparate culinare şi produse de cofetărie-patiserie.
În general, alcătuirea meniurilor este o sarcină dificilă şi în majoritatea cazurilor, se ţine
cont de indicaţiile pe care le dau organizatorii, deoarece numai ei cunosc cel mai bine structura
invitaţilor, scopul şi motivul acţiunii respective.
O dată cu stabilirea meniului se au în vedere şi alte detalii: aperitivul, forma meselor,
bristolurile, decorul floral, covoarele, discursurile, ringul de dans (dacă este cazul), garderoba,
iluminatul, produsele de tutun, orchestra, garanţia.
În funcţie de posibilităţile unităţii se pot efectua şi alte servicii: rezervări de camere la
hotel, transport de persoane, aranjat şi călcat îmbrăcămintea, organizarea de programe muzicale
şi de divertisment, comisioane pentru telegrame, buchete de flori, procurări de bilete pentru
spectacole, bilete de tren, avion etc se pot face angajemente ferme.
Fişa acţiunii –nota de serviciu- se întocmeşte într-un număr mare de exemplare
corespunzătoare numărului sectoarelor sau compartimentelor responsabile pentru executarea
serviciilor angajate. Primul exemplar revine clientului, pentru a reţine serviciile comandate (în
cazul primirii unor comenzi scrise se trimit clientului primul şi al doilea exemplar, ultimul
semnat de client fiind restituit unităţii); al doilea exemplar se păstrează de compartimentul sau
lucrătorul însărcinat cu organizarea serviciilor; celelalte exemplare se difuzează sub semnătura
celor implicaţi în realizarea serviciilor: şefului de restaurant (pentru organizarea brigăzii de
pentru pregătirea băuturilor); compartimentului de aprovizionare (pentru asigurarea fondului de
marfă necesar); compartimentului tehnic (pentru asigurarea dotprilor şi amenajărilor de resort);
compartimentului financiar-contabil (pentru urmărire modului de întocmire a documentelor,
facutrarea şi încasarea prestaţiei).
Cea de a doua etapă –organizarea serviciilor- presupune pregătirea acţiunii contractate.
În acest sens, fiecare compartiment îşi va organiza munca astfel încât, la momantul potrivit,
localul, dotările, personalul, aprovizionarea să fie pregătite pentru a face faţă sarcinilor.
Localul , respectiv saloanele şi anexele lor, vor fi verificate sub aspectul curăţeniei şi al
funcţionării tutror instalaţiilordin dotare, luându-se măsuri, dacă este cazul, pentru efectuare
diferitelor remedieri.

11
 Dotările la un banchet sau masă festivă presupun asigurarea mobilierului şi a inventarului
de servire. Stabilirea numărului de mese se face ţinând cont de numărul invitaţilor, de forma
meselor existente în unitate şi de cea prevăzută pentru acţiunea respectivă.
În funcţie de componenţa meniului şi de numărul invitaţilor,se stabileşte inventarul
necesar pentru servire şi de lucru cu un coeficient de siguranţă de 25%. În acest caz se
întocmeşte o listă detaliată care se predă sectorului însărcinat cu pregătirea materialului sau
lucrătorilor din brigada de srevire cu sarcini în această privinţă.
O atenţie deosebită se va da lenjeriei, sticlăriei, tacâmurilor şi tuturor accesoriilor de
serviciu.
Personalul se stabilişte ţinând seama de importanţa acşiunii şi de categoria unităţii ăn
care se efectuează serviciile. Brigăzile folosite în astfel de ocazii au urmîtoare structură: pentru o
masă oficială, la nivel înalt, se recomandă un chelner şi un ajutor pentru maxim şase invitaţi;
personalităţile deosebite au însă, fiecare, chelnerul său; pentru o masă festivă obişnuită, un
chelner cu ajutorul său pot servi în bune condiţii 12-14 invitaţi şi mai mulţi; un maître d'hôtel
pentru 50 de invitaţi; un chelner care să se ocupe de servirea băuturilor pentru 24 de invitaţi în
unităţile care asigură servicii deosebite.
La mesele deosebite,mai importante, unde serviciile se execută simultan, numărul
chelnerilor va fi egal cu cel al platourilor aduse în salon la un serviciu, plus doi chelneri
supraveghetori, care pot interveni în cazuri neprevazute, cu platouri similare.
Pentru acţiunile de protocol sau mesele festive, marcate de o importanţă aparte, se vor
stabili şi ceilalţi lucrători, ca cei însărcinaţi cu primire invitaţilor, garderobiere, cei necesari
pentru curăţarea inventarului utilizat, barmanii pentru servirea aperitivelor, precum şi personalul
de rezervă în cazul unor neprezentări ale lucrătorilor din formaţie.
După stabilirea necesarului de lucrători se face nominalizarea acestora din personalul
unităţii, compeltându-se dacă este nevoie cu lucrători din alte unităţi de profil, sau colaboratori
externi.
La stabilirea nominală a lucrătorilor se va urmări ca aceştia să îndeplinescă anumite
condiţii de o deosebită importanţă: stare de sănătate perfectă, prezentare fizică corespunzătoare,
pregătire profesională, cunoaşterea unor limbi străine etc.

12
 La acţiuni de mai mare amploare, când instruirea personalui nu se poate face îm ziua
respecivă, brigada de serviciu va fi convocată anticipat pentru o repetiţie generală asupra
serviciilor ce urmează a fi executate.
Aprovizionarea cu mărfuri şi băuturi intră în sarcina compartimentului de aprovizionare
al firmei, care trebuie să se implice cu multă răspundere în această acţiune. Pentru prevenirea
unor neajunsuri şi asigurarea meniurilor angajate, se recomandă crearea unor stocuri de rezervă,
mai ales din produsele care nu au continuitate în aprovizionare.
Maître d'hôtel,care răspunde de acţiune , este obligat ca cel târziu cu 48 de ore înainte, să
camande secţiilor din cadrul unităţii toate preparatele şi băuturile ce urmează a fi servite. Dacă
apar greutăţi, va acţiona în linie ierarhică pentru a soluţiona neajunsurile ivite.
De asemenea pentru buna desfăşurare a serviciilor, conducerea operativă a unităţii, cu cel
puţin 2-3 zile înainte de a avea loc masa, verifică fişa actiunii, stabilind şi alte măsuri necesare
realizării serviciilor comandate: decoraţiuni florale, lumânări, covoare,amplificatoare,rezervări la
hotel, transport comisioane etc. Se va definitiva planul meselor, corectat cu numărul de
participanţi, amplasarea pe locuri a invitaţilor, potrivit ordinii indicate de organizatori. Totodată
se stabilişte formaţia de lucru pe locuri de muncă cu responsabilităţi precise, afişând-o în oficiu o
dată cu meniurile pentru ca toţi cei implicaţi să ştie precis ce sarcini au de îndeplinit.
Cea de a treia etapă, realizarea serviciilor, presupune: instruirea brigăzii, aranjarea
salonului, careul personalului, primirea invitaţilor, efectuarea propriu-zisă a serviciilor şi
ordonarea locului de muncă după terminarea acţiunii.
Instruirea brigăzii de servire începe cu efecuarea prezenţei: lucrătorii absenţi vor fi
înlocuiţi cu rezervele prevăzute. Se informează brigada asupra modului în care trebuie să fie
aranjat salonul, care sunt meniul şi băuturile prevăzute, ce sistem de servire se va practica. Dacă
este cazul, se prezintă tacâmuri şi platouri model, pentru ca aranjarea mesei şi serviciul să se
efecueze uniform. Se stabileşte cu secţiile numărul de platouri, pe număr de porţii, începând de la
gustare pâna la cafea.
Aranjarea salonului respectă regulile şi tehnicile de lucru cunoscute; o atenţie deosebită
se va acorda stării de curăţenie a inventarului utilizat, lenjeriei, scaunelor, prezentării meniurilor,
bristolurilor, decoraţiuniulor florale etc.
Întinderea feţelor de masă se va face după cerificarea stabilităţii meselor şi asigurarea
moltoanelor pe toate blaturile. Feţele de masă pot fi fileuri de mărime corelată cu lungimea şi

13
lăţimea blaturilor meselor sau mai scurte, dar de aceeaşi lăţime, model şi îndoitură. În acest ultim
caz, ele se pun cap la cap, puţin petrecute, una peste alta, cu dunga de la călcat îndreptată în
acelaşi sens. În cazul fileurilor duble, feţele de masăvor cădea pe ambele părţi până la nivelul
blatului scaunului. La mesele de onoare şi la fileurile simple, unde invitaţii stau numai pe o parte
ele vor cădea pe partea respectivă până la nivelul blatului scaunului, iar pe cea opusă, neocupată,
pâna aproape la pardoseală.
Fixarea locurilor se face cu atenţie, evitându-se plasarea invitaţilor în dreptul picioarelor
de la mese sau cu spatele la masa de onoare. La masa de onoare, în dreapta şi în stâga scaunului
prezidenţial, va fi un număregal de scaune.
Aranjarea inventarului pentru servire respectă regulile cunoscute pentru restaurantele
de categorie superioară. Scrumierele se pun pe masă la început dacă protocolul prevede acest
lucru sau se pot pune la masă înainte de servirea cafelei.
La mesele oficiale unde participă unele personalităţi, se recomandă asigurarea unui
inventar de calitate superioară şi condiţii de igienă deosebite. Lenjeria va fi sterilizată, iar
inventarul pentru servire şeters cu alcool pur, folosindu-se un tampon de vată sterilizată.
Şerveţelele se vor aşeza cât mai simplu, evitându-se astfel manipularea lor pentru relizarea unor
forme deosebite.
Numerele de masă sunt utilizate numai la mesele cu mulţi participanţi. Ele sunt scrise cu
caractere mari (cifre sau litere), se fixeaxă pe un suport sau se pun direct pe masă, astfel încât să
fie uşor vizibile de la intrare.
Bristolurile, cu numele şi prenumele fiecărui invitat se aşază pe lângă şerveţel, pe paharul
de apă sau în faţa paharelor spre scaun.
Meniul se aşază în stânga farfuriei suport sau vertical langă paharul cu apă, spre interiorul
mesei.
Decoraţiunile florale care întregesc aranjarea meselor, cât şi ansamblul salonului vor fi
adecvate caracterului acţiunii. Utilizarea sfeşnicelor cu lumânări se impune mai ales la dineuri şi
mese festive.
Terminarea pregătirilor pentru începerea efectivă a serviciilor este marcată de careul
personalului, care are ca scop verificarea aspectului şi a ţinutei vestimentare a lucrătorilor şi
comunicarea ultimelor dispoziţii privind serviciul. Acetea se vor referi la primirea oaspeţilor, la
ordinea în timpul serviciilor, la modul de debarasare, la comportarea în timpul alocuţiunilor,

14
lalucrările ce se vor efectua după plecarea invitaţilor pentru ca în unitatea să rămâna ordinea şi
curăţenia impusă.
Efecuarea serviciilor începe cu primirea invitaţilor de către cei ce organizează acţiunea
potrivit regulilor de protocol. Personalul unităţii, director de restaurant, maâtre d’hôtel sau alţi
lucrători, însărcinaţi în acest scop vor fi în apropierea organizatorilor, vor saluta reverenţios
oaspeţii, îi vor conduce la garderobă dacă este cazul, şi apoi în holul de primire unde în
aşteptarea celorlalţi invitaţi pot consuma un aperitiv sau se pot întreţine cu persoanele care
doresc.
Buna desfăşurare a acţiunilor impune ca, înainte de a fi poftiţi în salon, să se orienteze
asupra locurilor ce urmează a fi ocupate. Pentru acestea se afişează la intrare un plan general al
salonului, care inducă aranjarea de ansamblu a acestuia, amplasarea meselor şi numărul lor.
Invitaţii primesc de la organizatori un tichet pe care se regăseşte planul de amplasare al salonului
şi poziţia locului pe care-l va ocupa corespunzător bristolului aflat pe mese.
În cazul în care nu se prevede un amplasament fix, invitaţii vor ocupa locurile cum
doresc, cu excepţia mesei de onoare, care rămâne rezervată persoanelor oficiale.
La momentul potrivit, atunci când organizatorul apreciază că invitaţii se pot aşeza la
masă, înconştientizează de acest lucru pe directorul de restaurant.
Şeful de sală ajută pe cei care ezită sau pe eventualii întârziaţi.
Serviciile propriu-zise se realizează respectând regulile generale cunoscute,dar cu unele
particularităţi specifice:
-la un număr mare de invitaţi se recomandă sistemul de servire direct; pentru un număr
mai restrâns se poate practica sistemul se servire indirect sau la anumite preparate, chiar cel de
gheridon, se lucrează curent şi la farfurie;
-prezenţa femeilor nu schimbă ordinea serviciilor decât dacă sunt în număr mic;
-la masa de onoare se serveşte preşedintele, apoi invitatul din dreapta şi apoi cel din
stânga;
-la celelalte mese nu există priorităţi, serviciul începe de la un capăt al mesei.
Pentru realizarea unor servicii de calitate este foarte importantă sincronizarea acestora. În
acest sens toţi ospătarii se prezintă la bucătarie şi ridică platoul cu preparatul ce urmează (se
recomandă ca la toate serviciile acesta să conțină acelaşi număr de porţii). Primii vor ieşi în salon

15
cei de la masa de onoare, apoi cei de la mesele mai îndepărtate şi în continuare ceilalţi, totul într-
o ordine perfectă.
Servirea vinurilor se face după regulile obişnuite, dar nu se oferă pentru degustare celui
care prezidează masa, poate fi degustat de somelier. Vinurile pot fi servite înaintea preparatelor
cu care se asociază.
Debarasarea se efecuează sincronizat ca şi serviciile. La semnalul şefului de sală se
debarasează întâi masa de onoare. Imediat şi ceilalţi ospătari încep debarasarea la mesele care le
sunt repartizate. Se recomandă dabarasarea la două farfurii, dar nu prea multe deodată;
tacâmurile si farfuriile se transportă direct în oficiu.
Dacă aperitivul a fost oferit la masă paharele se debarasează înainte de servirea primului
vin sau imediat după aceasta. Paharele de vin se debarasează după fiecare serviciu, dar sunt
unităţi unde pot ramâne pe masă pâna la sfârşit.
În foarte multe cazuri în care un banchet se închie prin alocuţiuni. Este de preferat să fie
rostite după cafea, dar por fi situaţii când se toastează mai devreme. Se umplu flutele cu ¾
şampanie şi, de regulă, ospătarii se retrag în oficiu, ramâne în sală doar somelierul.
La încheierea acţiunii se debarasează tot inventarul, se curăţă şi se ordonează la oficiu.
Mobilierul se strânge şi se depozitează în locurile special destinate, pâna la următoarea actiune
de acest gen.

Capitolul V. Reguli de aşezare a preparatelor

Un bufet se aranjează plecând de la stânga la dreapta (exemplu:antreuri şi preparate din

peşte la stânga, deserturile la extrema dreaptă).
În măsura în care este posibil, este mai bine să se separe mesele pe care se aşază
antreurile reci şi preparatele din peşte şi fructe de mare şi cele pe care se aşază deserturile, pentru
a evita combinarea aromelor.
În centrul bufetului se recomandă să se aşeze piesa de rezistenţă a bufetului, de regulă cea
mai voliminoasă, ţinând cont să nu se estompeze celelalte preparate montate pe platouri.
Deasemenea trebuie să se ţină cont de dimensiunile pieselor, aranjarea făcându-se pe cât
posibil descrescător. Din centrul meseicătre margine -cea mai voluminoasă piesă, terminând cu
cea mai plată.

16
 Preparatele calde se aranjează în chafing-dish-uri, aparate din inox, cu cuvă cu apă şi
capace, cu termostat, care păstrază preparatele la temperatura optimă de servire.
Clasificare
Bufet clasic:
 -bufet pentru mic dejun
 -bufet de gustări (hotel, club de vacanţă, anumite restaurante gastronomice)
 -bufet de desert
 -bufet rece cu retragere la mese
 -bufet rece şi cald cu retragere la mese.
Specific:
 -cu tematică
 -exotic
 -regional
 -sezonier (de primăvară, autumnal)
 -religios
 -dejun
 -garden-party
Exemplu de aranjare pentru un bufet rece:

17
 Exemplu de aşezare a unui bufet disociat:

Pentru reuşita deplină a unui bufet, bucătarul trebuie să cunoască modul de combinare
cromatică a preparatelor.
Culorile au personalitate şi simbol. În ansamblu, ele influenţează temperamentul
individului, pentru că tot ce există în natură ni se prezintă in culori. Culorile de bază se mai
numesc şi culori primare (sau fundamentale). Ele sunt: roşu, galben şi albastru. Din amestecul

18
fizic al acestora, în proporţii diferite, pot fi obţinute celelalte culori. Când toate cele trei culori
sunt amestecate în proporţii egale se obţine griul perfect.
Culorile binare sunt culori obţinute din combinarea a două culori primare în proporţii
egale. Aceste sunt: oranjul, violetul şi verdele.
Culorile binare de gradul I pierd din puritate faţă de culorile primare.
Culorile primere de gradul II sunt culori obţinute din amestecul fizic al unei culori
primare cu o culoare binară de gradul I.
Ele sunt:galben-oranj, roşu-oranj, violet-roşu, albastru-violet, albastru-verde, galben-
verde.
Iată o lista de alimente şi culorile lor dominante:

Alb Galben Oranj Roşu Verde

Albuşul de ou fiert Gălbenuşul de Caise Portocale Tomate roşii Praz(frunzele)
Prazul(parte ou Piersici Ardei iute roşu Ceapa
a subterană) Maioneza Ardei Ardei gras roşu verde(frunzele)
Ceapa de Lămâia gras oranj Cireşe Ciboulette
primăvară(partea Ananasul Morcov Vişine Salata
subterană) Currz Pepene galben Sânge Verdeţurile
Slănina de porc Untul Ciuperci de Fragi condimentare
Gulie Muştarul Paris Căpşuni Castravete
Ridiche Curcuma Şofran Afine Avocado
Andive Grepfrut Tomate oranj Ridiche(coajă) Fistic
Ciuperci Ardei gras Mere(coajă) Măsline verzi
Orezul alb galben Rodie Mazăre
Ţelina Mango Sfeclă Fasole verde
Migdale Tomate Varză roşie Sparanghel
Piper boabe alb galbene Piper boabe Pepene verde
Sparanghel alb roşii Kiwi
Conopida Gogoşar Avocado
Radicchio Spanac
Tomate

19
 verzi(gogonele)
Piper verde
Capere
Brocolli
Albastru Violet Roz Maro Negru
Vinete Varza roşie Somon Prosciutto Trufe
Jeleul de varză roşie Vinetele Crevete Carne uscată Măsline negre
Sfeclă Jambon Caramel Piper negru
Coacăze Foie gras Vinete Baton de vanilie
Mure Pepene verde Stafide
Zmeura Cafea
Prune Cacao
Smochine Scorţişoară
proaspete Ciocolată
Migdale prăjite
Nuci
Linte
Anchois
Măsline

Culorile calde şi reci

Pe cercul cromatic a lui Itten se disting două zone mari de culori, total deosebite între ele.
În partea dreaptă se află culorile calde: galben, galben-oranj, oranj, roşu-oranj, roşu, roşu violet,
iar în partea stângă culorile reci: violet, albastru-violet, albastru, albastru-verde, verde, galben-
verde.
Culorile calde dau senzaţia de căldură, amintesc de nuanţele soarelui, ale flăcărilor,de
zilele călduroase de vară.
Culorile reci dau senzaţie de frig, ne duc cu gandul la răcoarea nopţilor, la frigul iernii, la
adâncul apelor, la răceala gheţarilor etc.
Albul şi negru nu au calitaţi cromatice şi de aceea se numesc nonculori.
Culorile complementare sunt acele culori care, amestecate între ele, dau griul perfect. Ele
sunt aşezate pe cercul lui Itten diamentral opuse.

20
 Principalele culori complementare sunt: galben-violet, roşu-verde, albastru-oranj.
În bucătarie folosim culorile naturale ale alimentelor.

Capitolul VI. Servirea la mese tip bufet suedez

Serviciile prin bufet se practică la unele acţiuni cu un caracter special cum ar fi recepţiile,
seminariile, diferite şedinţe, reuniunile, cocteilurile etc.
Dotarea pentru organizarea unui bufet, presupune asigurarea mobilierului şi inventarului
de servire corespunzător preparatelor şi băuturilor ce urmează a fi oferite, cu o marjă de siguranţă
faţă de numărul invitaţilor şi al serviciilor calculate în funcşie de cantităţile prevăzute din fiecare
sortiment. Deasemenea nu trebuie neglijate lucrurile de amănunt: scrumierele de rezervă,
lerveţelele de hartie, scobitorile, găletuşele cu gheţă, coşurile-cupă cu picior pentru aruncarea
eventualelor resturi ca şerveţele,chese,sâmburi de măsline coji de fructe etc.
Mobilarea sălii presupune aranjarea bufetului, organizarea barului a meselor de retragere.
În cazul unor acţiuni de mai mică amploare bufetul poate fi comun cu barul. În ambele cazuri
dimensionarea suprafeţelor se face tinând cont de numărul platourilor, al sticlelor, al paharelor, al
farfuriilor etc ce trebuie expuse pe suprafeţele respective.

Preparatele şi băuturile servite invitaţilor se stabilesc în prealabil de organizatori, se

aranjeză mesele în diferite forme –fileuri, dreptunghiulare, ovale- fixate în centru sau pe una din
laturile salonului. Preparatele şi băuturile vor fi astfel prezentate, încât să aibă aspectul unor
adevărate expoziţii, decorul fiind întregit cu flori, plante ornamentale, obiecte de artă (vase,
bibelouri etc.), pe masa-bufet se aşază “în flux” platourile cu gustări şi preparate, produse de
21
patiserie, cele de cofetărie fiind ultimele. Feţele de masă îmbracă bufetul pe toate laturile pâna la
5-10 cm faţă de pardoseală, putând fi decorate cu flori sau elemente decorative în vase sau pe
stative direct pe pardoseală.

Invitaţii se servesc singuri sau ajutaţi de chelneri-bucătari, în farfurioare-suport, cu

ajutorul tacâmurilor de serviciu, aşezate pe fiecare platou. Băuturile se porţionează de către
barman, de unde invitaţii le iau singuri. Băuturile mai pot fi montate pe tăvi prezentate în mozaic
şi oferite de chelneri printre invitaţi.

Pentru consumul preparatelor şi al băuturilor, invitaţii stau în picioare, în acelaşi salon

sau în saloane alăturate, unde se pot aranja grupuri de măsuţe, pentru retragere, pe care se pun
farfurii-suport, câteva tacâmuri şi pahare, scrumieră, şerveţele, muştar, scobitori, sare, piper etc.
Pentru buna derulare a serviciilor, lucrătorii se împart în două: o parte ajută clentii să
se servescă la masa-bufet, ceilalţi fac debarasarea, schimbă scrumiere şi eventual, oferă platouri
cu preparate sau tăvi cu băuturi pentru invitaţii care stau mai retrasi. Întotdeauna se va acorda o
atenţie deosebită oaspeţilor de onoare, care în mod deosebit vor fi repartizaţi în atenţia specială a
unor lucrători.

22
 Pentru ca la sfârşitul acţiunii, bufetul să nu aibă un aspect sărăcăcios se impune
asigurarea unor elemente decorative de rezervă cum ar fi vase cu flori, obiecte de artă, sticle cu
băuturi (aceste băuturi vor fi utilizate în cazul în care produsele oferite s-au terminat).

Capitolul VII. Obiecte de inventar necesare

Chafing-dish-ul (aparat pentru păstrarea la cald a preparatelor)este costituit dintr-unul

sau mai multe recipiente adecvate ca formă (rotundă,ovală, dreptunghiulară,pătrată) şi
dimensiune pentru păstrarea anumitor preparate (supe,gustări calde, ouă fierte etc., acoperite cu
un capac rabatabil (la 90°C sau 180°C), poziţionate pe un suport (tip masă caldă) menţinut cald
printr-un bain-marie încălzit electric, o placă electrică (cu termostat)încorporată sau printr-o
spirtieră ataşată (cu combustibil solid) sub aparat. Confecţionate din metal inoxidabil, cu capace
(clopote) din acelaşi material sau din sticlă transparentă, cu mânere adesea aurite, ele conferă
serviciului un aspect de eleganţă şi maximă igienă.

Supierele se folosesc pentru transportul şi servirea preparatelor lichide (supe, creme,

ciorbe,borşuri). Sunt confecţionate din alpaca argintată, metal inoxidabil,porţelan. Cele de
metalau două toarte plasate simetric la partea superioară, iar cele din porţelan au şicapac

23
prevăzut cu un orificiu prin care trece mânerul luşului, dar pot fi şifără. Pot fi pentru o porţie,
două şi patru porţii. Deseori, în limbajul profesional, se foloseşte termenul bol pentru a desemna
supiera.

Sosierele se folosesc pentru transportul şi servirea sosurilor, care se asociază cu diferite

preparate culinare. Sunt confecţionate din alpaca argintată, metal inoxidabil sau porţelan, având
formă specifică şi fiind de mărimi diferite.

Salatierele se folosesc la montarea, transportul şi servirea salatelor în asociere cu

preparatele de bază. Pentru uniformitate se recomadă să fie confecţionate din acelaşi material ca
farfuriile. De regulă este pentru o porţie, dar poate fi şi pentru două porţii. Pot fi rotunde sau
pătrate.
Legumierele sunt folosite la preluarea şi servirea legumelor drept garnituri sau a
anumitor preparate din legume. Sunt confecţionate din alpaca argintată şi au două toarte la partea
superioară.

24
 Ravierele sunt folosite la montarea şi servirea diferitelor gustări reci şi a salatelor sub
forma gustărilor. Sunt confecționate din porţelan, faianţă sau sticlă, având formă dreptunghiulară
sau romboidală, tip banana split. De regulă preparatele respective se consumă direct din acestea.

Timbalele (tambalele) se folosesc la preluarea şi servirea preparatelor cu sos bogat, a

crenvurştilor. Sunt confecţionate din alpaca argintată sau metal inoxidabil. Sunt prevăzute cu
două toarte la partea superioară, plasate simetric, şi cu capac detaşabil din acelaşi material.
Farfuriile se folosesc pentru transportul şi servirea preparatelor culinare, precum şi ca
suporturi pentru alte obiecte de invantar. Sunf confecţionate din porţelan alb, faianţă (unităţile
modeste), ceramică (la unităţile cu specific naţional).
Tipuri de farfurii:
 -farfurie suport mare “directoire”;
 -farfurie suport “egouttieres”;
 -farfurie întinsă mare, folosită la servirea preparatelor din peşte, preparatelor de
bază, a gustărilor asortate mai consisente, precum si ca suport pentru transportul
supierelor,timbalelor, tacâmurilor ;
 -farfurie " gastronomică" ;
 -farfurie ovală pentru porţii mari ;
 -farfurie adâncă pentru preparatele lichide ;
 -farfurie de desert pentru servirea preparatelormai puţin consistente, a
brânzeturilor, deserturilor, fructelor şi ca suport la servirea supelor la ceaşcă, a
gustărilor sub formă de cocteil etc.
 -farfurie întinsă mică pentru servirea pâinii;
 -suport pentru ceaşcă.

25
 Bolurile sunt folosite la servirea supelor, cremelor, ciorbelor, borşurilor sau pentru
clătirea degetelor când s.au consumat preparate specifice sau diverse fructe. Cele de dimensiuni
mari se folosesc în general la prepararea punchiului şi a vinului fiert. Sunt confecţionate din
alpaca argintată, metal inoxidabil,porţelan, faianţă, cristal, semicristal, sticlă.

Tacâmurile sunt folosite în principal ce către clienţi pentru a tâia componentele

preparatelor oferite, dar şi de către ospătari pentru anumite operaţiuni de servire. Sunt
confecţionate din alpaca argintată, oţel inoxidabil argintat, oţel inoxidabil, iar la unităţile cu
specific pot fi din os, sorn, lemn.

26
 Cănile şi ceainicele sunt folosite la transportul şi servirea băuturilor calde nealcoolice:
lapte dulce fiert, cafea, lapte pasteurizat sau frişcă lichidă; cele din sticlă sunt folosite la
transportul şi servirea apei potabile reci, a anumitor băuturi răcoritoare şi mai rar a vinurilor.
Sunt confecţionate din alpaca argintată, oţel inoxidabil argintat, metal inoxidabil,
porţelan, faianţă şi sticlă. Au o toartă de care se prind, iar în partea opusă orificiul de scurgere a
lichidului.

Ceştile sunt folosite la servirea băuturilor calde nealcoolice (ceai, cafea, cacao etc.), a
preparatelor lichide (supe. Creme,ciorbe,consomeuri), precum şi a băuturilor alcoolice calde sau
reci, la unităţile cu specific. Sunt confecţionate din porţelan, faianţă sau ceramică şi sunt însoţite
de farfurioară suport.

27
 Paharele sunt folosite la transportul şi servirea băuturilor alcoolice şi nealcoolice. Sunt
confecţionate din cristal, semicristal şi sticlă, deregulă incolore, cu sau fără picior. Tipuri de
pahare: pentru aperitive, pentru vin alb, pentru vin roşu, pentru apă, pentru vin spumant şi
şampanie, pentru băuturi digestive, răcoritoare, apă minerală, pentru wisky, bere etc.

1. .Pahar pentru apă

2. Pahar pentru vin alb
3. Pahar pentru vin roşu
4. Pahar pentru Sherry
5. Pahar pentru ţuică
6. Pahar pentru lichior
7. Pahar pentru şampanie (cupă)
8. Pahar pentru şampanie (flută)
9. Pahar pentru bere
10. Pahar pentru coniac
11. Pahar pentru wisky
Scrumierele sunt folosite de client pentru a depune scrumul şi resturile de ţigări, precum
şi pentru aşezarea , pentru scurt timp, a ţigărilor aprinse. Sunt confecţionate din alpaca argintată,
material inoxidabil, sticlă, porţelan etc.

28
 Serviciul de ulei-oţet clasic (oliviera) se foloseşte pentru a oferi clenţilor ulei şi oţet
pentru asezonarea preparatelor sau salate, după gust. Se compune din două flacoane de sticlă cu
dop din acelaşi material pe un suport metalic. Se îmtâlnesc şi seturi în care sunt incluse, alături
de olivieră, şi presărătoare de sare şi ce de piper.

Frapierele sunt utilizate pentru răcirea. La masă a băuturilor îmbuteliate şi pentru

fraparea vinului spumant şi şampanie. Sunt confecţionate din alpaca argintată sau metal
inoxidabil, au formă cilindică cu pereţii drepţi sau înclinaţi, cu două toarte la partea superioară.

29
Bibliografie

30