Dinamica 

punctului material 
si a sitemelor de puncte 
materiale
Dinamica punctului material și a sistemelor de 
puncte materiale
Principiile mecanicii clasice
1. Principiul inertiei
Un corp isi mentine starea de repaus sau de miscare rectilinie si uniforma cat timp asupra lui
nu actioneaza alte corpuri care sa il scoata din aceasta stare
2. Principiul fundamental
O forta care actioneaza asupra unui corp va imprima acestuia o acceleratie direct
proprotionala cu forta avand sensul si directia fortei
3. Principiul actiunii si reactiunii
Daca un corp actioneazs asupra altui corp cu o forta numita actiune, cel de‐al doilea corp va
raspunde cu o forta egala in modul si de sens contrar numita reactiune
4. Principiul suprapunerii fortelor
Daca doua sau mai multe forte actioneaza asupra unui corp, rezultanta acceleratiilor
imprimate de aceste forte este egala cu acceleratia imprimata de forta rezultanta
 1. Teorema impulsului pentru punctul material
 
F  ma m  ct  d (mv ) dp 
 F  p =impuls
 dv dt dt
a
dt 
 
t2
 p2
      Teorema de variatie
Fdt  dp  Fdt  

dp F (t2  t1 )  p2  p1  F t  p a impulsului pentru
t1 p1 punctul material

  
F 0 p  0  p  ct Legea de conservare a impulsului

Consecință:
Dacă rezultanta forțelor ce acționeaza asupra unui punct material este nulă, impulsul punctului material se conservă.
2. Teorema de variație a impulsului pentru un 
sistem de puncte materiale
   
F1
dp1
F1  F12  
p1
dt       m1
dp1 dp2 d   
 F1  F12  F2  F21    ( p1  p2 ) F12
  dp2 dt dt dt 
p2
F2  F21  
F2
dt 
F21
    d   m2
Principiul III (al acțiunii si reactiunii) F12  F21  0 F1  F2  ( p1  p2 )
dt
Concluzie: Doar forțele externe influențeaza impulsul total al unui sistem
 dp r  
Fr  Fr t  pr
dt
LEGEA DE CONSERVARE A IMPULSULUI PENTRU UN SISTEM DE PUNCTE MATERIALE:
Daca suma forțelor externe ce acționează asupra unui sistem este nulă, impulsul total al sistemului se conservă

Exemplu
 3. LUCRUL MECANIC
 
Măsura efectului unei forțe asupra unui corp se face cu ajutorul unei mărimi fizice numite lucru mecanic L  F d
Exemplu
O


L  F x
G G  
L  G  h  mgh
h

Exemplu
 
L  F cos   d
L  F  d  Fd cos 

F



d
http://www.engineeringarchives.com/les_physics_work.html
http://edublog.amdsb.ca/kollbyk/2015/03/10/how‐does‐gravity‐work/
Cazul general
Definim lucrul mecanic elementar
 
 L  F  dr
Formula valabila pentru deplasari infinitezimale ale corpului
sub acțiunea forței

Lucrul mecanic efectuat de o forță ce determină o deplasare a corpului intre doua

puncte a și b 
rb  
L   
ra
F  d r

Dacă sub acțiunea unei forțe lucrul

mecanic depinde doar de pozițiile inițială și
finală ale corpului fără a fi influențat de
forma traiectoriei, forța este conservativă.    
L  G  h  mgh L  G  h  mgh
http://www.sparknotes.com/testprep/books/sat2/physics/chapter7section1.rhtml
4. ENERGIA CINETICĂ
CAZUL UNUI PUNCT MATERIAL

rb  
L   F  dr 
ra 
rb dv 
  L   m  dr
 dv ra dt
F  ma  m     v22 v12 
dt rb dv  rb  
L  m  
L   m  v  dt  m  vdv

ra dt ra  2 2
 dr  
v  dr  vdt
dt

mv 2
Energia cinetică  Ec
2

Concluzie: Lucrul mecanic efectuat de rezultanta forțelor ce acționează asupra unui punct material este egal cu 
variația energiei cinetice a punctului material 
CAZUL UNUI SISTEM DE PUNCTE MATERIALE
Energia cientică a sistemului de puncte materiale este

Variația energiei cinetice a sistemului de puncte materiale este egală cu lucrul mecanic efectuat de toate forțele 
ce acționează asupra sistemului atât interne cât și externe.
 5. ENERGIA POTENȚIALĂ
O
 
L  G  d  mg (h1  h2 )  (mgh2  mgh1 ) 

G  
d L  G  h  mgh

mgh  E p Energia potențială a campului gravitațional
Concluzie:
Lucrul mecanic efectuat de o forță conservativă este egal cu variația energiei  h1
potențiale a campului de forțe luată cu semn schimbat.
h2
E p  mgh  C
y

Energia potențială poate fi determinată doar pana la o constantă arbitrara. Pentru definirea corectă a energiei
potențiale, este necesară și precizarea poziției pentru care energia potențială este egală cu zero.
Dacă se consideră cazul unei variații foarte mici a energiei potențiale, obținem:
Pentru simplificare, considerăm că mișcarea este liniară, adică 

Cazul general

Dar
Energia potențială este o mărime pozitivă

Ceea ce inseamnă că putem scrie 

Adică, luând in considerare relațiile de mai sus obținem

Prin urmare, componentele forței pot fi scrise sub forma
6. Teorema variației energiei mecanice
Teorema de variație a energiei cinetice
Ec  L  LFC  LFN
Dar
LFC   E p
E  E p  Ec Energia totală
7. PUTEREA

In cazul în care puterea este efectuată de o forță de tracțiune, putem scrie
Oscilatii
 Notăm  (pulstatia mișcării oscilatorii)

http://web.ncf.ca/ch865/ Obținem ecuația de mișcare

Aceasta este o ecuație diferențială de ordinul I cu soluții de forma 

Din care retinem doar partea reală

Viteza și accelerația oscilatorului se calculeaza pornind 
de la legea de mișcare:
LEGEA DE MIȘCARE
Unde A si  sunt constante ale mișcării: A se numeste 
amplitudine iar faza inițială a mișcării. Determinarea lor se 
face cunoscând condițiile inițiale: 
 Energia oscilatorului armonic liniar:

Energia cinetică:

sin LINIA ALBASTRA
2 2

Energia potențială:

cos
2 2

ENERGIA TOTALĂ A OSCILATORULUI 
LINIA GALBENA ARMONIC SE CONSERVĂ
Reprezentările mișcării oscilatorii:
1. Reprezentarea fazorială y
 cos sin )
Proiecția pe axa Ox
t
OO x
http://web.ncf.ca/ch865/ cos

Legea de miscaare a oscilatorului liniar armonic

Mișcarea este reprezentată cu ajutorul unui vector numit fazor.

Elongatia mișcării reprezintă proiecția fazorului pe axa Ox iar viteza
de rotație a vârfului este dată de pulsația mișcării
2. Reprezentarea complexă:
Pentru descriere se folosesc soluțiile complexe ale ecuației de mișcare. 

Elongația este partea reală a soluției: 
Mărimi caracteristice mișcării oscilatorii

Pulsația mișcării: depinde de constanta elastică (k) si de masa oscilatorului (m): 

2
Perioada mișcării: intervalul de timp in care se efectuează o mișcare oscilatorie armonică 
completă

Frecvența mișcării: numărul de oscilații complete efectuate în unitatea de timp

Intre pulsație, perioada și frecvență putem scrie următoarele relații de legătură:
 Oscilații amortizate
• Mişcarea oscilatorie armonică este o mişcare
ideală, adică oscilează un timp nedefinit sub
acţiunea unei singure forţe.
http://web.ncf.ca/ch865/
• În realitate, însă, alături de forţa elastică
acţionează şi forţe neconservative cum ar fi
frecarea care încetinesc mişcarea. În consecinţă
energia sistemului scade şi mişcarea este una
amortizată.
Un tip de forţă neconservativă care acţionează în acest
Notând cu                coeficientul de amortizare, obținem: 
caz este proporţională cu viteza şi în sens opus ei.

Astfel, ecuatia de mișcare devine: Pentru ecuația diferențială de ordinul II căutăm soluții de forma

unde r si A sunt constante ce se determină din condițiile inițiale

Se obține ecuația caracteristică

cu soluțiile:
Situații posibile

Oscilație anarmonică

Soluția ecuației este

Mișcare aperiodică Amortizare critică

Soluția ecuației este
Mișcare oscilatorie amortizată
 Oscilații forțate
In cazul mişcării oscilatorii amortizate, energia
Ecuația mișcării devine:
sistemului descreste în timp. Este posibilă
compensarea pierderii de energie prin
aplicarea unei forţe externe care efectuează
un lucru mecanic pozitiv. Adică la orice Fiind vorba de o ecuație neomogenă, soluțiile vor fi de forma
moment de timp energia poate fi transferată
sistemului prin aplicarea unei forţe în sensul
mişcării. Amplitudinea rămâne constantă dacă
Unde x0 este soluția ecuației omongene iare xi este o soluție 
energia furnizată într‐o perioada de timp este
particulară a ecuației neomogene.
egală cu energia mecanică pierdută în aceeaşi
perioadă datorită forţelor de frecare. Căutăm soluții de forma

Ex de forță externă: cos Si obținem

unde
 Rezonanța
Rezonanţa reprezintă fenomenul de creştere a
amplitudinii pentru anumite valori ale lui ω. Pentru
determinarea frecvenţei la care amplitudinea este
maximă rezolvăm ecuaţia

Si găsim soluția

Frecvență de rezonanță

Tacoma Narrows este de fapt un tandem de poduri suspendate de 1,6

kilometri, cu deschiderea principală de 850 de metri. Primul pod,
Amplitudinea mișcării devine:
numit Galloping Gertie, a fost deschis pentru public la 1 iulie 1940, şi a
devenit celebru patru luni mai târziu, ca urmare a prăbuşirii din cauza
vântului, eveniment nefericit surprins de o filmare video. În mod
surprinzător, singura victimă a fost un cocker spaniol.