5/14/2020

INSTALAŢII ELECTRICE – CAP. 9

9. POSTURI DE TRANSFORMARE ŞI PUNCTE

DE DISTRIBUŢIE

* Material bibliografic pentru uzul studenţilor

POSTURI DE TRANSFORMARE ŞI
PUNCTE DE DISTRIBUŢIE

Fig. 1. Principalele variante (reprezentate

între acolade) de realizare a alimentării
receptoarelor R dintr-o instalaţie electrică

1
 5/14/2020

POSTURI DE TRANSFORMARE ŞI
PUNCTE DE DISTRIBUŢIE

Fig. 2. Exemplu de schemă – Schema

monofilară, radială, de principiu, simplificată
a unei reţele de joasă tensiune la
consumator, cu menţionarea elementelor
aferente fiecărui circuit şi a identificării lor.

9. POSTURI DE TRANSFORMARE ŞI PUNCTE DE DISTRIBUŢIE

Postul de transformare
Alimentarea receptoarelor în instalaţiile electrice de joasă tensiune, conform
figurilor 1 si 2 de mai sus, implică prezenţa unui post de transformare şi a mai multor
puncte de distribuţie.
Postul de transformare conţine cel puţin un transformator (în cazul distribuţiei
fără rezervă) cu echipamentul primar şi secundar aferent.
Transformatorul MT/JT are înfăşurarea secundară conectată în stea cu neutrul
accesibil, permiţând dezvoltarea unei reţele de distribuţie a consumatorului cu tensiunea
3x400/230 V. În România tensiunea nominala de joasă tensiune asigurată de rețeaua de
distribuție publică este monofazată 230 V și trifazată 400/230V, în sistem TN-C. Această
valoare de tensiune este armonizată internațional (SR HD 472S1) [Normativ I 7 - 2011]
Se utilizează atât transformatoare în ulei, cât şi transformatoare uscate, cu răcire
naturală liberă.
Gama uzuală a puterilor aparente nominale: 100, 160, 250, 400, 630, 1000, 1600 kVA
Determinarea unor mărimi caracteristice în funcţionarea reţelei (curenţi de scurtcircuit şi
curenţi de defect, căderi de tensiune) necesită cunoaşterea impedanţei interne a
transformatorului.

2
 5/14/2020

9. POSTURI DE TRANSFORMARE ŞI PUNCTE DE DISTRIBUŢIE

Impedanţa internă a transformatorului poate fi calculată precis pornind de la

schema echivalentă completă a transformatorului monofazat.
În cazul transformatorului considerat ca sursă de alimentare în reţeaua de
joasă tensiune, o metodologie de calcul simplificată presupune că transformatorul real
poate fi considerat descompus într-un transformator ideal a cărui tensiune secundară
rămâne constantă (atât timp cât tensiunea primară se menţine constantă, cazul reţelei
cu S  ) şi o impedanţă ZT = RT + jXT. concentrată numai în înfăşurarea secundară a
transformatorului ideal şi legată în serie cu aceasta. (S semnifica puterea aparenta)
Considerând aceeaşi putere aparentă ST
pentru ambele înfăşurări (primară şi secundară),
impedanţa internă ZT şi componentele ei RT şi XT
(exprimate în /fază) pot fi determinate pe baza
încercării la scurtcircuit a transformatorului, conform
figurii 1 (pentru o fază), din care rezultă tensiunea de
scurtcircuit pe fază Uscf (sau, în procente, uscf%) şi
pierderile în scurtcircuit pe fază Pscf:

9. POSTURI DE TRANSFORMARE ŞI PUNCTE DE DISTRIBUŢIE

Tensiunea de scurtcircuit usc% şi pierderile în scurtcircuit Psc , pentru

transformatorul trifazat, care rezultă din încercarea la scurtcircuit a transformatorului,
sunt precizate în cataloage.

3
 5/14/2020

9. POSTURI DE TRANSFORMARE ŞI PUNCTE DE DISTRIBUŢIE

Pentru unele transformatoare în ulei, cu înfăşurări din aluminiu, pe baza

datelor de catalog rezultă mărimile din tabelul de mai jos.

Impedanţa internă a transformatoarelor

ST, kVA 40 63 100 160 250 400 630 1000

RT, m 100 60,5 36,8 18,75 8,32 4,6 2,6 1,68

XT, m 125 81,6 52,4 35,3 38,0 23,5 15,0 9,45

ZT, m 160 102 64 40 38,4 24 15,2 9,6

9. POSTURI DE TRANSFORMARE ŞI PUNCTE DE DISTRIBUŢIE

Echipamentul primar este constituit dintr-un separator şi un întreruptor de putere de

medie tensiune (v. fig. 2), care se aleg pornind de la tensiunea nominală primară U1
(de exemplu 10 sau 20 kV) şi de la curentul nominal primar :

Echipamentul secundar poate fi constituit, în funcţie de schema utilizată, din :

- un separator/întreruptor (pentru funcţia de separare) şi un întreruptor de
putere (automat, pentru funcţia de comutaţie) de joasă tensiune ;
- un întreruptor de putere (automat) de joasă tensiune, debroşabil care poate
realiza şi funcţia de separare (v. fig. 2);
- un separator/întreruptor de joasă tensiune (numai pentru funcţia de
separare) ;
- un întreruptor de putere (automat) de joasă tensiune.
Echipamentul secundar se alege pornind de la tensiunea nominală secundară
U20, (de exemplu 400 V) şi de la curentul nominal secundar :

4
 5/14/2020

9. POSTURI DE TRANSFORMARE ŞI PUNCTE DE DISTRIBUŢIE

Punctele de distribuţie a energiei electrice în cadrul reţelelor de joasă

tensiune ale consumatorului (Cap. 3, v. fig. A) pot fi:
- tablouri de distribuţie ;
- sisteme integrale de bare de distribuţie ;
- bare de distribuţie alimentate din tablouri de distribuţie
Tablourile de distribuţie sunt echipamente electrice prefabricate conţinând,
după caz :
- circuite de putere ("forţă"), constituite dintr-o sosire, un sistem de bare
("bare colectoare") şi o serie de plecări ;
- circuite de comandă, semnalizare, măsură.
Variante constructive:
- tablouri de tip panou,
- tablouri de tip dulap,
- tablouri cu sertare debroşabile,
- tablouri din cutii echipate etc.

9. POSTURI DE TRANSFORMARE ŞI PUNCTE DE DISTRIBUŢIE

Barele de distribuţie sunt elemente prefabricate care conţin un sistem de

"bare colectoare" protejate într-un înveliş protector, prevăzute cu posibilitatea racordării
altor bare de distribuţie sau tablouri de distribuţie (cazul canalelor magistrale, pentru
distribuţia exclusiv în bare) sau unor circuite individuale (cazul barelor de distribuţie,
pentru distribuţia în bare sau distribuţia mixtă : bare şi tablouri de distribuţie).

Schemele electrice ale punctelor de distribuţie (circuitele de putere) se

întocmesc ca scheme monofilare în care se precizează elementele caracteristice ale
sosirii şi plecărilor (cabluri, aparataj), deseori cu menţionarea expresă a circuitelor
(destinaţie, numerotare, caracteristici electrice). Un exemplu este prezentat în
urmatoare.

5
 5/14/2020

9. POSTURI DE TRANSFORMARE
ŞI PUNCTE DE DISTRIBUŢIE

9. POSTURI DE TRANSFORMARE ŞI PUNCTE DE DISTRIBUŢIE

Dimensionarea punctelor de distribuţie şi a posturilor de transformare

Punctele de distribuţie şi transformatoarele de alimentare trebuie

dimensionate astfel încât să corespundă puterii cerute de receptoarele alimentate, în
aval de punctul din reţea considerat.
Pentru punctele de distribuţie trebuie determinat curentul de calcul al sosirii
(comun şi pentru barele colectoare) iar pentru posturile de transformare – puterea
cerută în secundarul transformatorului.
Puterea cerută de receptoarele din aval se determină folosind considerentele
expuse în Cap. 4. În acest scop, toate receptoarele situate în aval de punctul de calcul
considerat se clasifică pe grupe (în funcţie de specificul receptoarelor) şi se aplică, de
exemplu, metoda coeficientului de cerere.

6
 5/14/2020

9. POSTURI DE TRANSFORMARE ŞI PUNCTE DE DISTRIBUŢIE

Este util să se efectueze calculele respective sub formă tabelară, (v. tab. de mai jos).

9. POSTURI DE TRANSFORMARE ŞI PUNCTE DE DISTRIBUŢIE

Alegerea transformatorului
Transformatorul trebuie să acopere cererea de putere activă şi reactivă PcT şi QcT
solicitată de toate receptoarele din aval, determinată conform § 9.3, la nivelul tabloului
de distribuţie general:

având în vedere că transformatorul funcţionează cu randament maxim la o încărcare în

jur de 70%.
Se recomandă ca alegerea transformatorului să se facă după compensarea
puterii reactive în secundarul transformatorului, respectiv după montarea unei baterii
de condensatoare cu puterea Qb (v. Cap. 9):

După alegerea transformatorului, se determină rezistenţa şi reactanţa internă

a acestuia, conform relatiilor deduse anterior. Cablul (sau barele) de alimentare,
aparatul de comutaţie şi barele colectoare se aleg în funcţie de curentul de calcul,
determinat in cadrul Cap. 4.