Astfel, dacă aliajul de Nb + 1 % Zr + 10 % W + 0,1 % C, se face o supraîncălzire (încălzire timp

de 1 h la 12000C) după sudare, aliajul nu mai prezintă fragilitate şi poate să funcţioneze timp îndelungat
la temperaturi ridicate (871 – 9800C).
Procedeele de sudare aplicate la metalele refractare sunt WIG, MIG, sudare cu fascicul de
electroni.
Procedeele MAG, sub flux sau cu electrozi înveliţi, nu se pot utiliza întrucât rezultă o fragilitate
accentuată a îmbinării sudate.

Comportarea la sudare a nichelului.

Aliajele de nichel pot fi impartite in doua grupe:
• aliaje netratate ternic:
• aliaje tratate termic.
Principalele aliaje de nichel sunt:
• monel –aliaj Ni-Cu cu un procentaj de 65-70% Ni si 32-27% Cu;
• inconel-aliaj Ni-Cr-Fe cu un procentaj de 14+16% Cr, 6+20% Fe,
72%Ni;
• nimonic-aliaj Ni-Cr cu aproximativ 18-20%Cr , 0-21%Co , Al<<2% , 0,2-3 % Ti.
Nichelul si aliajele se remarca prin plasticitate ridicata pe care o pastreaza si la temperaturi ridicate.
Nichelul si aliajele se prelucreaza usor atat la rece cat si la cald.
Prin deformare plastica se ecruiseaza puternic . Ecruisarea poate fi indepartata prin tratament termic
de recoacere (la otemperatura cuprinsa in domeniul 780-1180° C in functie de tipul aliajului ).
Intrucat nichelul pur nu prezinta transformari alotropice si are o plasticitate ridicata , conportarea sa
la sudare nu ridica dificultati.
La sudarea aliajelor de nichel apar urmatoarele probleme :
• Tendinta de fisurare la cald , cauzata in primul rand de prezenta unor impuritati (sulf) care fotrmeaza
eutectici usor fuzibilii .
• Pericol de formare a porilor , ca urmare a prezentei gazelor O2 , N2 si mai ales H2
• Pericol de formare a unor precipitate ( aliajele de tip Ni-Mo ) care scad rexistenta la coroziune .
Nichelul şi aliajele sale nu prezintă dificultăţi la sudare, dacă se vor lua următoarele precauţii:
- Curăţirea perfectă a componentelor şi a materialului de adaos. Se vor evita orice
impurificări cu metale neferoase, cu uleiuri, grăsime, sulf, fosfor, plumb etc.
- Se sudează fără preîncălzire şi cu energie liniară minimă.
- Se vor suda numai porţiunile în care nu se recomandă tensiuni, iar după fiecare cordon
se vor aplica detensionări.
- Efectul nefavorabil al eventualelor impurificări cu S, se va compensa cu adaosuri de
Mg.
% Mg = 5 · (% S) + 0,02
Dintre aliajele nichelului cele mai frecvent utilizate în practică sunt cele prezentate în tabelul 8.
Tabelul 8.28.
Aliaje de nichel.

Element de Aliaje netratabile termic Aliaje tratabile termic

aliere Monel Inconel Nimonic Monel K Nimonic X Rene Inconel 718 Inconel X
41
Ni 65 74 75 65 76 55 54 73
C 0,23 0,09 0,10 0,20 0,70 0,10 0,05 0,04
Cr - 15 20 - 20 20 20 15
Mo - - - - - 10 3 -
Fe 2,0 8,0 3,5 1,5 2,5 0,7 Restul 7,0
Co - - - - 1 10 - -
Al - 0,60 0,06 3,0 1,0 1,5 1,75 0,9
Ti - 0,4 0,4 0,5 2,3 3,0 0,8 2,5
Nb - - - - - - 5,0 0,9
Mn 1,5 1,0 1,7 1,0 0,7 2,5 0,5 0,7
Si 0,5 0,5 0,8 1,0 0,7 0,3 0,75 0,3
Cu Restul 0,5 0,5 Restul - - 0,75 0,5
B - - - - - 0,1 - -
 După cum se observă aliajele sunt grupate în aliaje tratabile termic şi aliaje netratabile termic.
Aliajele netratabile termic nu prezintă dificultăţi la sudare în schimb la cele tratabile întotdeauna
cor apărea zone cu rezistenţă mai redusă în ZITM.
În general la aliajele tratabile este utilizată o energie liniară cât mai redusă şi dacă este posibil se
va aplica un tratament termic (călire + îmbătrânire PH), dacă construcţia se pretează la aceste operaţii.
Se recomandă sudarea WIG sau MIG, cu material de adaos identic cu MB.
Influenţa diferitelor elemente asupra proprietăţilor aliajelor de nichel sunt prezentate în
continuare:
Al – produce precipitate care în cantităţi mari pot mări înclinaţia la fisurare a sudurilor.
B – în cantităţi mici îmbunătăţeşte rezistenţa la fisurare, dar în cantităţi mari măreşte înclinaţia
spre fisurare.
C – în aliajele fără crom favorizează grafitizarea şi măreşte astfel fragilitatea
Cr – are efect favorabil dacă aliajul nu conţine siliciu, în prezenţa căruia creşte fragilitatea la
fisurare
Nb – reduce înclinaţia spre fisurare la cristalizare a cusăturii produsă de siliciu (pentru 1 % Si
este necesar cca 4,5 % Nb)
Pb – produce fisuri de cristalizare
Mn – introdus în sârmele de sudură reduce înclinarea spre fisurare de cristalizare a sudurilor
Mo – până la 20 % nu provoacă dificultăţi, dar peste această valoare măreşte tendinţa de fisurare
datorită unor faze secundare
P – măreşte înclinaţia sudurii spre fisurare la cald şi la rece
Ti – are efecte similare cu aluminiul
Co, Cu, Fe – nu au efecte semnificative asupra proceselor de sudare.
Conportarea la sudare a aliajelor de Ni este influentata de urmatoarele elemente de aliere :
• aluminiul – mareste tendinta de fisurare, prin producerea unor precipitate ;
• cromul- in general nu are efect negativ asupra comportari la sudare , la aliajele cu siliciu mareste
insa tendinta de fisurare ;
• molibdenul – nu influenteaza comportarea la sudare pana la continuturi de cca. 0,2 %.
Aliajele Ni-Mo au o tendinta de fisurare la cald .
• fierul – nu cauzeaza dificultati la sudare in mod direct ci prin intermediul inpuritatilor (S , P ) pe
care le introduce . In cazul prezentei fierului , continutul de carbon trebuie limitat la 0,1 procente .
• titanul – are un efect asemanator cu cel al aluminiului Se adauga in materialele de sudare ca
dezosidant pentru a reduce porozitatea .
• siliciul – provoaca pericol de fisurare la cald ,mai ales in cazul prezentei Cu sau a Cr . Acest
pericol este mai mare mai ales in cusatura (nu in ZIT) . Siliciul are insa si efecte favorabile
(dezoxidant ).
• manganul – reduce pericolul de fisurare la cald ;
• sulful –este elementul cel mai daunator in aliajele de nihel .Ca urmare a formari unui eutectic
Ni-Ni3-S2 cu punc de topire la 637°C , marerialul devine sensibil la fisurare la cald . Este
necesara , ca atare , limitarea continutului de sulf la 0,02% . Actiunea sulfului poate fi
anihilata prin introducerea de
• Mg ( %Mg =5% , S = 0,02% ) , Mn , Nb , Ti , Al .
• magneziul arde insa in arcul electric la sudare . Daca materialul de baza nu este curat , adaugarea
elementelor mentionate nu este suficienta pentru evitarea fisurari la cald ;
• plumbul si fosforul – au efecte asemanatoare cu sulful , cu diferenta ca S provoaca fisurare la
cald atat in cusatura cat si in ZIT , in timp ce fosforul si plumbul provoaca fisuri numai in
cusatura .
• gazele- (O2 , H2 , N2 )-ridica probleme numai sub aspectul porozitatii pe care o cauzeaza .
Efectul lor este eliminat la sudare prin alierea corespunzatoare a materialelor de sudat cu Al , si
Ti .

Recomandări tehnologice pentru sudarea nichelului.

Sudarea nichelului şi a aliajelor sale se realizează in urmatoarele condiţii :
 • la locul sudării se va asigura o curăţenie desăvârşită :
• sudarea se va face astfel încât încălzirea materialului să fie cât mai scăzută.
• sudarea se va efectua fără preâncălzire şi cu energie liniară redusă .
• sudarea materialului se va efectua în stare recoaptă .
Dacă materialul a fost ecruisat , pentru a reduce pericolul de fisurare , se reface tratamentul termic de
recoacere .
La dimensionarea îmbinărilor sudate trebuie luată în considerare o oarecare scădere a rezistenţei
înbinării faţa de rezistenţa materialului de bază .
În principiu , sudarea nichelului, poate fi influenţată prin orice procedeu de sudare . Cele mai des
utilizate procedee sunt sudarea cu electrozi înveliţi, sudarea WIG , sudarea sub flux , sudarea cu fascicol
de electroni .
Înainte de sudare , rostul şi suprafaţa materialului pe o lătime de 25 mm faţă de sudură se vor curaţa
prin sablare cu nisip sau cu o perie din oţel inoxidabil şi se vor degresa cu un solvent (acetonă , spirt ,
tricloetilenă, tetraclorură de carbon .)

Sudarea nichelului şi a aliajelor sale.

Nichelul si aliajele sale se sudeaza in mod asemanator si prin aceleasi procedee ca si otelurile
aliate CrNi . Sudarea nichelului si a aliajelor sale nu ridica dificultati datorita plasticitatii mari si a lipsei
transformarilor alotropice .
Totusi in cazul aliajelor cu interval mare de solidificare , sau a celor care contin impuritati (sulf)
, tendinta de fisurare la cald creste .
De asemenea in prezenta gazelor O2 N2 si mai cu seama H2 creste pericolul de formare a porilor
si fisurilor .
Comportarea la sudare a aliajelor de nichel este influentata de elementele de aliere.
Aluminiul si titaniu sunt dezoxidanti dar produc precipitate care maresc fisurabilitatea sudurii;
Mo mareste fisurabilitatea la cald la continuturi peste 0,2% Mo;
Si este si el un bun dezoxidant , dar mareste fisurabilitatea la cald in sudura datorita fazelor
peliculare usor fuzibile pe care le formeaza la limita cristalelor .
La sudarea nichelului se recomanda :
• recoacerea metalului de baza pentru eliminarea starilor tensionale ;
• curatirea desavarsita a pieselor sudate ;
• incalzirea minima a metalului de baza cu energie liniara minima, fara preincalzire si cu
cordoane filiforme intr-un singur strat .
Nichelul poate fi sudat prin toate procedeele de sudare , dar cel mai des este utilizata sudarea
WIG , sudarea cu electrozi inveliti , sudarea sub flux si sudarea cu fascicol de electroni .
La sudarea nicheluluisi aliajelor sale pot fi utilizate mai multe materiale de adaos dintre care
unele sunt date in tabelul

Tabelul 1 Unele materiale de adaos folosite la sudarea nichelului si a aliajelor sale .

Material de baza
NiCu(monel) Aliaje Inconel Incaloy oterluri
Ni99,8;99,6;99,2 Imbinari eterogene criogenice
NiMn1;2;5 Ni-Fe;NiCu30-Fe 12Ni19;X8Ni9;14Ni6
NiCu30-Al;NiCu14 Inbinarieterogene
FeMo Tmin=-269
Procedeul de sudare Tmin=-196°C
Sudare cu electrozi Grini2 (1) Grini5 (1) Grini7 (NCF 9) (1)
inveliti UTP80Ni (2) UTP80M (2) UTP068HH (2)
Nikal 10 (3) Monal 10 (3) UTP7015Mo (2)
Nikal2 1 (3)
Soudonel (4)
Sudarea WIG GriniT –Nichel (1) GriniTNiCu (1) GriniT(NCF9) (1)
UTPA80Ni UTPA80M (2) UTPA068HH (2)
Sudarea MIG GriniS-Nichel (1) GriniSNiCu (1) GriniS (NCF9) (1)
UTPA80Ni (2) UTPA80M (2) UTPA069HH (2)
Observatie: cifrele incercuite reprezinta firma producatoare :
(1) Messer Griesheim (Germania ); (2) UTP (Elvetia ); (3) arcos (Italia) ;(4) Soudometal (Austria)
 Sudarea cu electrozi înveliţi.
Sudarea cu electrozi înveliţi a nichelului se face asemănător cu sudarea oţelurilor cu diferenţa că
unghiurile de deschidere a rostului sunt mai mari, având în vedere vâscozitatea mai ridicată a băii topite
Se preferă poziţia de sudare orizontală . Se lucrează în curent continuu , polaritate inversă
utilizând un material de sudare apropiat cu materialul de bază .
O pendulare mare a electrodului poate cauza arderea elementelor dezoxidante , de aceea sudarea
se face cu o pendulare a electrodului cu o amplitudine mică . Arcul electric trebuie menţinut cât mai
scurt , iar electrodul se va deplasa aproape vertical cu o înclinare de maxim 20° în sens invers sudării .
Pentru a evita porozitatea în zona de amorsare a arcului , amorsarea se face fie pe o piesă
separată , amplasată deasupra pieselor ce se sudează , fie în rost pe o zonă ce va fi din nou supusă
acţiuni arcului electric . Diametrul maxim al electrodului este de 4-5 mm Datorită rexistivităţii electrice
ridicate , lungimea electrozilor este limitată la 300 mm .

Sudarea WIG
Sudare WIG se aplică atât la îmbinarea tablelor subţiri ( cu grosime sub 6 mm ) , cât şi la
sudarea rădăcinii în cazul sudării unor table mai groase .
Sudarea se efectuează , de regulă , în curent continuu polaritate directă , mai rar în curent
alternativ . Amorsarea arcului se face , mai ales , în înaltă fregvenţă . Se utilizează electrozi de wolfram
thoriaţi sau zirconaţi . Ca gaz de protecţie se foloseşte argonul care trebuie să fie uscat şi cu puritate de
99,95% . Sudarea se efectuază în hale şi nu în aer liber , eventual se instalează un cort în zona în care se
efectuează sudarea . Debitul de argon va fi de 15-40 l/min .
Spre deosebire de sudarea oţelului la sudarea nichelului se utilizează de obicei materiale de
adaos , acestea conţin elemente ce leagă gazele , în caz contrar apare pericolul de apariţie a fisurilor .
Piesele de sudat , precum şi sârma trebuie curăţate atent înainte de sudare . La sudarea în mai
multe treceri , înainte de depunerea unei treceri , trebuie îndepartat stratul superficial de oxid . La
sudarea dintr-o parte este necesară sudarea pe suport sau asigurarea protecţiei cu argon la rădăcină .

Tabel 2 Parametri la sudarea WIG (cc_) in Ar , a nichelului si aliajelor sale.

g Rostul dcw dS Dg Nr. de Is Vs
(mm) (mm) (mm) (l/mm) treceri (A) (cm/min
0,6 I sau colt 1,6 7 1 8-10 20,3
1,6 I sau colt 2,4 1,6 9 1 25-24 20,3
3,2 I sau colt 3,2 2,4 12 1 125-175 28
6,4 Vsau colt 3,2 3,2 15 2 125-175 20,3

Sudarea MIG.
Sudarea MIG se aplica la îmbinarea tablelor cu grosime peste 6 mm .
Se lucrează în curent continuu , polaritate inversă , folosind sârme de argon (99,8%) cu
compoziţie apropiată de cea a materialului de bază . Debitul este de minim 20 l/min . Sudarea se poate
face cu trecere prin pulverizare ( lungimea arcului 6-7 mm ) sau prin scurt circuit .
In cazul sudarii MIG a nichelului si aliajelor sale parametri tehnologici pot fi alesi din tabelul 3
.
Tabel 3 Parametri la sudarea MIG (cc+) in Ar , a nichelului si aliajelor sale .
Diametrul Material de adaos
sarmei

Transfer Nichel 61 Monel 60 NC80/20

Is Ua Vs Is Ua Vs Is Ua Vs
(A) (V) m/min (A) (V) m/min (A) (V) m/min
Spray 1,6 350 35 5,0 330 35 4,5 280 38 5,4
Arc 1,2 280 34 8,2 230 32 7,5 220 32 7,4
Short 1,6 240 20 3,5 220 19 3,2 200 24 3,7
arc 1,2 200 20 5,7 160 18 5,2 150 20 5,0
Arc 1,2 190 24 4,0 160 21 5,3 155 24 5,8
pulsat 0,8 140 22 9,0 110 21 8,5 120 24 10