Nichelul si aliajele sale pot fi sudate in mod asemanator cu otelurile inalt aliate Cr-Ni , cu fascicol de

electroni si cu laser.

Sudarea sub flux

Se aplica în special pentru operaţii de încărcare .Sudarea se execută în curent continuu ,
polaritate inversă utilizand sârme adecvate cu diametrul de 1,6-2,4 mm şi fluxuri speciale pe baza de
halogenuri . Curentul de sudare , la o sârmă de 1,6 mm , are valori de cca 240- 280 A .

Tabel 4 Aliaje de nichel care dau rezultate bune la sudarea cu plasma.

Compozitia chimica ( % )
Aliaj simbol
Ni C Mn Fe Si Cu Cr
Nichel 200 99,5 0,06 0,25 0,15 0,05 0,05 -

Monel 400 66,0 0,12 0,90 1,35 0,15 31,50 -

Ni-Cr 600 76,0 0,04 0,20 7,20 0,20 0,10 15,8

Inconel
Ni-Fe-Cr 800 32,0 0,04 0,75 46,00 0,35 0,30 20,5

Aceste aliaje pot fi sudate cu plasma fara material de adaos la grosimi intre g=2,3-7,6mm . La
grosimi mai mari se recomanda utilizarea materialului de adaos .
S-a constatat ca la amestecul gazos de focalizare avand (95% Ar + 5%H2 ) se poate utiliza un curent
minim de sudare , care asigura aceeasi patrundere ca si curenti mai mari la atmosfera de focalizare din
Ar pur .
In aceste conditii au fost realizate suduri ale aliajelor de nichel cu parametrii indicati in tabelul 5.

Tabelul 5 parametri de lucru utilizati la sudarea cu plasma a unor aliaje de nichel.

aliaj Grosimea Is Ua Vs Gaz
(mm) (A) (V) (m/h)
plasmagen focalizare
200 3,2 160 31,0 30,5
6,0 245 31,5 31,4
7,3 240 31,5 15,25
400 6,3 210 31,0 21,4 argon 95%Ar+5%
5,0 155 31,0 26 H2
600 6,0 210 31,0 26
3,2 115 30 27,5
800 4,7 185 27 24,4
5,8 185 32 26

Nichelul este un metal cu activitate chimica slaba , avand retea cristalina cub cu fete centrate si este
feromagnetic pana la punctul Curie (358º C) . Punctul Curie este redus intens de continutul de Si, V , Ti ,
Cr , Mo , Sn si scade moderat cu continutul de Zr , Mn , Cu , Au , Pt , Pd si creste cu continutul de Fe si
Co . La aer uscat sau umed , la temperatura obisnuita Ni , nu este atacat , deoarece se acopera cu o pelicula
subtire compacta si rezistenta de oxid de nichel NiO . Este complect stabil in apa dulce sau marina
.Impreuna cu carbonul Ni nu formeaza carburi . Cu oxigenul interactioneaza la peste 500ºC , cand se
acopera la suprafata cu NiO de culoare verzuie (T topire =1090ºC ). Oxidarea in profunzime se face incet ,
nichelul fiind rezistent la oxidare chiar si la tenperaturi inalte . Aceasta rezistenta la oxidare in prezenta
unor elemente de aliere poate sa creasca ( cu siliciu , crom , aluminiu ) sau poate sa scada ( cu sulf ,
mangan ) .
Hidrogenul este absorbit in cantitati mari de catre Ni . La incalzire la temperaturi moderate in
admosfera de hidrogen a pieselor de Ni exista pericolul aparitiei “bolii de hodrogen “ a Ni . Astfel
hidrogenul difuzat se combina cu NiO existent la limita cristalelor si formeaza o faza instabila de hidrura
de nichel NiH , care distruge legatura mecanica intre cristale .
Cu carbonul , Ni nu formeaza carburi stabile la temperatura obisnuita .
Sulful este practic insolubil in Ni solid , dar formeaza dar formeaza cu acesta un produs chimic Ni3S2 ,
care impreuna cu Ni determina aparitia unui eutectic usor fuzibil , care provoaca fragilitate la cald a Ni .
Evitarea acestui fenomen se poate face prin reducerea la maxim a continutului de sulf sub forme mai putin
periculoase , MgS , MnS , Li2S .
Nichelul se dizolva in solutiile amoniacale in prezenta carbonatului de amoniu cu formare de
amoniacati . Nichelul este slab atacat si de acidul acetic , stearic , oleic , de sucurile fructelor la temperaturi
obisnuite si la cald .
Elemente de aliere Co , Fe , Mn , Cu , s.a. au solubilitate nelimitata in nichel in stare solida , Cr , Mo ,
Al , Mg , W , V s.a au solubilitate partiala , iar Pb , Bi , Cd , Ag sunt insolubile in Ni.
Nicelul pur ( 99,99% ) are densitatea ρ=8,907 t/m3 ,
nichelul topit la temperatura de topire (1455ºC )are densitatea ρ=7,7t/m3.
Conductivitatea termica a nichelului tehnic este intre 0 si 100 ºC, λ=88,5 W/mK (la puritate 99,95% ) ,
iar la 500ºC este de λ500=61,9W/mK.
Coeficientul de dilatare liniara a nichelului α1 este foarte mic la temperaturi pozitive sa creasca dupa
cum se observa in tabelulul 6.
Tabel 6
T°C 0 300 370 390 400 600
α .10-6 13,5 16,6 26,0 15,0 17,6 17,8

Puritatea influenteaza proprietatile dupa cum rezulta din tabelul 7 .

Tabel 7
Calitate Rm Rpo2 A Z HB
(MPa) (MPa) (%) (%) (MPa)
Ni pur 300 160 30 45 1100
Ni tehnic 400-500 120 35-40 40 400-900

In cazul nichelului de inalta puritate proprietatile mecanice sunt dependente de starea si modul
de prelucrare dupa cum rezulta din tabelul 8 .
Tabelul 8
Stare Rm Rpo2 A HB
(MPa) (MPa) (%) (MPa)
Recopt 275-300 - 36-48 680-890
Turnat 240-400 130-200 20-30 600-800
Forjat 530-600 270-320 30-35 1200-1580
Forjat + Recopt 500-560 180-230 40-45 600-1100
Tabla laminata la 620-760 580-730 1-2 1300-1600
rece

In cazul nichelului tehnic se poate urmarii in tabelul 9 cum variaza proprietatile mecanice in
functie de temperatura de incercare .

Tabelul 9 variatia proprietatilor cu temperatura

T Rm A Z T Rm A Z
(°C) (MPa) (%) (%) (°C) (MPa) (%) (%)
20 375 44 87 700 105 64 95
100 335 48 88 900 50 85 95
300 255 40 88 1000 30 78 95
500 195 20 79 1100 28 65 95

La scaderea temperaturii sub 0°C rezistenta la rupere Rm si HB cresc , Rpo2 creste mai putin
vizibil , iar in schimb A si Z raman la valori ridicate dupa cum rezulta din tabelul 10.

Tabelul 10 Caracteristicile mecanice ale Ni la temperaturi joase .

T Rm A Z HB
(°C) (MPa) (%) (%) (MPa)
20 450 35 77 900
-196 630 46 89 1500
-253 790 48 69 -

Proprietatile tehnologice ale nichelului depinde in mare masura de puritatea nichelului

(impuritati nemetalice , gaze ,etc ) Nichelul de inalta puritate are plasticitate ridicata si se poate prelucra
la cald , sau la rece , prin laminare , forjare , exdrudare , tragere , obtinandu-se fara recoaceri
intermediare table cu grosimi de 20µm si sarma cu diametru de 10 µm.
Temperatura de turnare este de 1550-1650°C . Temperatura de deformare la cald este de 1140-
1250°C . Temperatura de recristalizare variaza intre 250-650°C in functie de puritate si de gradul de
deformare.
Nichelul metalic este utilizat la acoperirea prin placare , sau cea electrochimica a aliajelor mai
putin rezistente la coriziunea mediului ambiant , sau la agenti chimici , la aparatura medicala , pentru
piese cu proprietati magnetice si electrice etc . Pulberea de nichel cu activitate inalta este utilizata la
filtre poroase pentru gaze, combustibili sau produsi chimici , catalizatori la hidrogenari .
Principalele aliaje de nichel utilizate in practica sunt date in tabelul 11 .

Tabelul 11.
Tratame aliaj Elemente chimice % Utilizare
nt Ni C Cr Mo Fe Co Al Ti Nb Mn Si Cu B
Monel 65 0,23 - - 2 - - - 1,5 0,5 rest -

Aliaje Inconel 74 0.09 15 - 8 - 0,6 0,4 1 0,5 0,5 -

non TT
Nimonic 75 0.10 20 - 3, - 0,06 0,4 1,7 0,8 0,5 -
5
Monel K 65 0,20 - - 1, - 3,0 0,5 1.0 1 Rest - La T°
5 joase
Aliaje Inconel 73 0,04 15 - 7 - 0,9 2,5 0,9 0,7 0,3 0,5 -
tratabile X
termic
TT Nimonic 76 0,70 20 - 2, 1 1 2,3 0,7 0,7 - -
X 5
Rene 41 55 0,10 20 10 0, 10 1,5 3,0 2,5 0,3 - 0,1 La T°
7 joase
Inconel 54 0,05 20 3 re - 1,75 0,8 5 0,5 0,75 0,75 -
718 st

Comportarea la sudare a materialului de bază

Prin comportare la sudare a unui material se intelege reactia acestuia fata de un procedeu de
sudare adoptat, coparand parcurgerea a trei etape, se analizeaza
• comportarea metalurgica la sudare ,
• comportarea tehnologica la sudare a materialului de baza si se analizeaza
• comportarea constructiva de imbinare a materialului de baza .
Prin comportare metalurgica la sudare se analizeaza reactia metalului de baza fata de sursa
termica concentrata si materialul de adaos , limitandu-se la cusatura sudata (C), la zona de trecere (ZT)
si la zona influentata termic (ZIT) .
Se studiaza modificarile structurale ce apar in aceste zone .
Dupa determinarea compozitiei metalurgice la sudare urmatoarea etapa se refera la
compatibilitatea tehnologica la sudare :
Compatibilitatea tehnologica la sudare a acesteia, reprezinta alegerea unui anumit procedeu de
sudare ales prin tehnologia abordata (pregatirea inainte de sudare , eventualele tratamente termice ,
preincalzirea si alegerea corecta a parametrilor de sudare astfel incat sa conduca la obtinerea unor
imbinari de rezistenta mecanica ridicata . In cele mai multe cazuri rezistenta mecanica a acestor
imbinari este superioara rezistentei materialului de baza.
Prin comportare constructiva la sudare a materialului de baza se intelege alegerea geometriei
imbinari sudate , a ordini de trecere a cordoanelor de sudare si a nivelului de tensiune generate de
dilatari si contractii precum si de modificarile structurale . Toate cele trei comportari metalurgica ,
tehnologica si constructiva determina comportare in exploatare a constructiei sudate