Sunteți pe pagina 1din 61

7.

9 Exemplul 1: Plan de prevenire şi protecţie – Atelier de sudură


Descrierea zonei de evaluare: Plan de situaţie de la locul de muncă sau foto.
Atelierul de sudură are şapte locuri de muncă identice şi este
amplasat într-o hală. Fiecare loc de muncă este echipat cu
sistem de ventilaţie locală pentru eliminarea fumului de
sudură la sursă. Hala are un sistem de ventilaţie separat
pentru încălzire şi pentru asigurarea calităţii aerului
înconjurător. Rafturile de depozitare a dispozitivelor de fixare
sunt în apropierea locului de muncă, iar piesele semi-finisate
sunt depozitate pe cărucioare. Fiecare loc de muncă este
echipat cu containere de gunoi securizate pentru deşeuri şi
cârpe de curăţenie.
Lucrători:
Accesul în locul de muncă este permis numai lucrătorilor şi
ucenicilor. Este interzis accesul angajatelor gravide şi lăuzelor
în această zonă.
Echipamente de muncă:
Echipament pentru sudare cu arc electric şi mediu protector,
masă de lucru ajustabilă, unelte manuale, sistem de ventilaţie,
mănuşi, măşti de sudură, încălţăminte de protecţie, dispozitive
de măsurare, dispozitive de fixare.
Materiale şi agenţi chimici:
Piese semi-finisate de oţel, gaz de protecţie, spray-uri, solvenţi şi vopsele.
Organizarea muncii:
Lucrătorii primesc zilnic instrucţiuni de lucru şi proiectul pieselor care specifică cantitatea şi calitatea, modul de
verificare a pieselor şi de utilizare a dispozitivelor de fixare.
Întreţinerea echipamentului este realizată de către un departament separat.
Pericol Risc Măsuri / Răspunde Termen Verificat
Neconformităţi Acţiuni în scopul realizării măsurilor

Fum de sudură 5 • Instalarea unui sistem de Angajator imediat realizat


ventilaţie ce elimină fumul de
sudură de la sursă
• Întocmirea unui plan de Dep. Întreţinere anual realizat
curăţenie şi întreţinere pentru
sistemul de ventilaţie
•Supravegherea medicală a MedicMedicina anual în aşteptare
lucrătorilor muncii
Arc electric 5 • Utilizarea măştilor de sudură Lucrători permanent realizat
• Utilizarea dispozitivelor de fixare Lucrători permanent realizat
• Schimbarea periodică a măştilor
de protecţie Şef secţie anual realizat

• Instalarea de perdele protecţie Dep.întreţinere imediat realizat

Poziţii de lucru 3 • Adaptarea înălţimii mesei de Lucrători permanent realizat


fixe lucru în funcţie de poziţia în care se
realizează sudura în aşteptare
• Instruirea lucrătorilor cu privire la Şef secţie anual
utilizarea dispozitivelor de fixare
Pericol Risc Măsuri / Răspunde Termen Verificat
Neconformităţi Acţiuni în scopul realizării măsurilor
Alunecări, 3 • Utilizarea de cărucioare pentru Lucrători permanent realizat
împiedicări, depozitarea pieselor semi-finisate
căderi • Măturarea podelelor Lucrători zilnic realizat
• Purtarea de încălţăminte de protecţie Lucrători permanent realizat
• Curăţarea locului de muncă Lucrători zilnic realizat
Pericole 3 • Analizarea fişelor tehnice de securitate Şef secţie anual aşteptare
chimice pentru spray-uri, solvenţi şi vopsele
• Instruirea lucrătorilor cu privire la Şef secţie anual aşteptare
măsurile de securitate recomandate
• Reducerea cantităţilor de agenţi chimici Dep.
prezenţi la locul de muncă la consumul întreţinere imediat realizat
zilnic
Materiale 5 • Purtarea de mănuşi de protecţie Lucrători permanent realizat
fierbinţi
Incendiu 3 • Furnizarea de containere de gunoi Dep. permanent realizat
securizate pentru deşeuri şi pentru cârpe Întreţinere
de curăţenie
• Dotarea cu stingătoare de incendiu Dep. imediat aşteptare
adecvate, în termen de valabilitate şi în Întreţinere
număr suficient
• Reducerea cantităţilor de materiale şi Dep. imediat aşteptare
substanţe inflamabile la minimum necesar întreţinere
7.10 Exemplul 2: Plan de prevenire şi protecţie – Şantier de construcţii
Descrierea zonei de evaluare: Plan de situaţie de la locul de muncă sau foto.
Proiectul este descris la: nume şi adresă, iar descrierea tehnică
se află în contractual dintre: numele beneficiarului proiectului, şi
nume şi adresă, în calitate de antreprenor general. Beneficiarul
a desemnat nume şi adresă ca manager de proiect. Lucrările de
construcţie vor începe la data şi vor dura: număr de luni
Lucrători:
Lucrătorii de la diferiţi angajatori se vor afla pe şantierul de
construcţii, precum şi beneficiarul şi ucenicii. Nu este permis
accesul angajatelor gravide şi lăuzelor.
Echipamente de muncă:
În faza de planificare a proiectului s-a elaborat un inventar al
utilajelor şi echipamentului necesar.
Managerul de proiect este responsabil cu informarea lucrătorilor
cu privire la cerinţa de a folosi doar unelte, utilaje şi
echipamente în conformitate cu prevederile legale.
Acesta este, de asemenea, responsabil cu inspectarea acestor
cerinţe prin verificarea existenţei marcajelor CE şi a cărţilor
tehnice ale uneltelor, utilajelor şi echipamentului.
Materiale şi agenţi chimici:
În faza de planificare a proiectului s-a elaborat un inventar al agenţilor chimici periculoşi pe baza fişelor tehnice de
securitate. S-au luat în considerare precauţiile necesare cu privire la înlocuirea agenţilor chimici periculoşi şi EIP.
Organizarea muncii:
Lucrările sunt planificate şi se vor desfăşura conform codurilor de bune practici în construcţii şi implică următoarele
lucrări periculoase luate în considerare în planul de securitate şi sănătate de mai jos, şi pentru care s-au furnizat
instrucţiuni de lucru specifice: demolare, excavări, lucrul la înălţime şi ridicarea de schele.
Răspunde Termen Verificat
Pericol Risc Măsuri /
Neconformităţi Acţiuni în scopul realizării măsurilor
Organizarea şantierului
Igiena muncii 3 • Asigurarea de grupuri sanitare (toalete, şef proiect înaintea în curs de
duşuri) conectate la un rezervor septic lucrărilor realizare
• Asigurarea unei surse de apă potabilă
• Asigurarea de vestiare şi de încăperi pentru
pauze
Accidente de 5 • Dotarea cu truse de prim ajutor şef proiect înaintea în curs de
muncă • Instruirea periodică a unui număr suficient lucrărilor realizare
de lucrători pe probleme de prim ajutor
• Instruirea tuturor lucrătorilor, a
antreprenorilor şi a subantreprenorilor cu
privire la obligativitatea utilizării de EIP
specific în şantierul de construcţii
Electricitate 5 • Instalarea unui tablou electric de organizare electrician înaintea în curs de
de şantier cu împământarea verificată lucrărilor realizare
• Conectarea profesionistă a facilităţilor din
şantierul de construcţii la tablou
• Furnizarea de unelte electrice, maşini
electrice, cabluri de extensie etc. în
conformitate cu prevederile legale, inspectate
periodic
Pericol Risc Măsuri / Răspunde Termen Verificat
Neconformităţi Acţiuni în scopul realizării măsurilor
Transport 3 • Definirea căilor de acces, a pasajelor, a locurilor de şef proiect înaintea în curs de
intern depozitare a materialelor de construcţie, a locurilor de lucrărilor realizare
depozitare a deşeurilor pe planul de situaţie al
şantierului
• Respectarea cerinţelor pentru locurile de instalare a
macaralelor, silozurilor etc.
• Respectarea cerinţelor pentru spaţiile locurilor de
muncă semipermanente, cum ar fi îndoirea fierului,
tăierea lemnului etc.
Mediu 3 • Analiza solului înainte de începerea operaţiunilor şef proiect înaintea în curs de
pentru a evita expunerea la substanţe periculoase (de lucrărilor realizare
ex. anterior, terenul a fost utilizat ca depozit de deşeuri
periculoase)
• Îngrădirea şantierului de construcţii
Informaţii 4 • Montarea unui panou care indică şantierul de şef proiect înaintea în curs de
insuficiente construcţii şi EIP necesar lucrărilor realizare
• Montarea unui panou care prezintă beneficiarul
proiectului (în conformitate cu cerinţele legale)
• Instrucţiuni generale cu privire la “disciplina în
şantierul de construcţii”
• Informarea cu privire la eventuale instalaţii subterane
din infrastructura publică (fire electrice, ţevi de apă, ţevi
de ape uzate, ţevi de încălzire centrală şi ţevi de gaze)
• Elaborarea de instrucţiuni interne specifice pentru
lucrările periculoase cum ar fi ridicarea de schele,
Excavare – Săpare mecanică – Utilizarea buldozărelor
Măsuri / Răspunde Termen Verificat
Pericol Risc Acţiuni în scopul realizării măsurilor
Neconformităţi
Pericolul de • Utilizarea de încălţăminte potrivită lucrător înainte de în curs de
cădere a pentru urcarea şi coborârea de pe operaţiune realizare
operatorului de buldozer, curăţarea treptelor
pe buldozer
Strivirea • Verificarea, înainte de începerea lucrător zilnic în curs de
pietonilor sau a lucrului, a funcţionării semnalizării realizare
vehiculelor în acustice şi luminoase pentru mersul
timpul mersului cu spatele.
cu spatele • Asigurarea la mersul cu spatele lucrător înainte de în curs de
operaţiune realizare
Distrugerea firelor • Poziţionarea tuturor firelor electrice lucrător înainte de în curs de
electrice subterane şi prezentarea operaţiune realizare
subterane acestora operatorului
Ciocnirea cu alte • Organizarea transportului intern pe şef de înainte de în curs de
vehicule din şantier (de ex. planul de organizare a proiect operaţiune realizare
şantier şantierului)
Operaţiuni • Asigurarea buldozerului înainte de lucrător înainte de în curs de
neautorizate părăsire operaţiune realizare
Excavare – Săpare mecanică – Utilizarea încărcătoarelor
Măsuri / Răspunde Termen Verificat
Pericol Risc Acţiuni în scopul realizării măsurilor
Neconformităţi
Ciocnirea cu alte • Organizarea transportului intern pe Şef de înainte de în curs de
vehicule din şantier (de ex. planul de organizare a proiect operaţiune realizare
şantier şantierului)
Prezenţa firelor • Respectarea distanţei minime de lucrător înainte de în curs de
electrice trei metri până la firele electrice operaţiune realizare
supraterane supraterane şi verificarea de către un
electrician autorizat
Pericol de • Respectarea limitelor lucrător înainte de în curs de
răsturnare încărcătorului furnizate de cărţile operaţiune realizare
tehnice.
Strivirea • Verificarea, înainte de începerea lucrător zilnic în curs de
pietonilor sau a lucrului, a funcţionării semnalizării realizare
vehiculelor în acustice şi luminoase pentru mersul
timpul mersului cu spatele. înainte de în curs de
cu spatele • Asigurarea la mersul cu spatele lucrător operaţiune realizare
Operaţiuni • Asigurarea încărcătorului înainte lucrător înainte de în curs de
neautorizate de părăsire operaţiune realizare
Pericol Măsuri / Răspunde Termen Verificat
Neconformităţi Risc Acţiuni în scopul realizării măsurilor
Excavare – Săpare manuală în spaţii largi
Prăbuşirea • Sprijinirea prin acoperire şi/sau şef de înainte de în curs de
consolidare a pereţilor fiecărei excavări şantier operaţiune realizare
solului
• Partea inferioară a excavării trebuie
inspectată zilnic şi mai ales după ploaie
• Depozitarea solului săpat trebuie făcută la
cel puţin 70 cm de excavare • Verificarea
existenţei instalaţiilor electrice subterane
• Utilizarea de unelte de lemn pentru
înlăturarea cablurilor

Pericol Măsuri / Răspunde Termen Verificat


Neconformităţi Risc Acţiuni în scopul realizării măsurilor

Excavare – Săpare manuală în spaţii strâmte


Prăbuşirea Sprijinirea prin acoperire şi/sau consolidare şef de înainte de în curs de
a pereţilor fiecărei excavări şantier operaţiune realizare
solului
• Inspectarea zilnică a părţii inferioare a
excavării, mai ales după ploaie
• Depozitarea solului săpat trebuie făcută la
cel puţin 70 cm de excavare
• Verificarea existenţei instalaţiilor electrice
subterane; utilizarea
de unelte de lemn pentru înlăturare
Pericol Măsuri / Răspunde Termen Verificat
Neconformităţi Risc Acţiuni în scopul realizării măsurilor

Excavare – Transportul cu roaba


Căi de • Limitarea vitezei de circulaţie sau şef de înainte de în curs de
circulaţie devierea traficului motorizat proiect operaţiune realizare
prea înguste
Excavare – Transportarea pământului
• Similar cu Excavare - Săpare mecanică – lucrător înainte de în curs de
Utilizarea încărcătoarelor operaţiune realizare
Beton & Fundaţie și Turnarea de beton (Egalizare)
Stropirea cu • Utilizarea de EIP (cizme de cauciuc, lucrător înainte de în curs de
beton a ochelari) operaţiune realizare
lucrătorilor
Beton & Fundaţie și Turnarea de beton (Fundaţie)
Stropirea cu • Utilizarea de EIP (cizme de cauciuc, lucrător înainte de în curs de
beton a ochelari) operaţiune realizare
lucrătorilor
Vibraţii la • Asigurarea de echipamenter de muncă, Şef de înainte de în curs de
compactarea în conformitate cu prevederile legale şi şantier operaţiune realizare
betonului consultarea cărţilor tehnice
Pericol Măsuri / Răspunde Termen Verificat
Neconformităţi Risc Acţiuni în scopul realizării măsurilor

Beton & Fundaţie - Cofraje pentru fundaţie


Manipularea • Asigurarea de echipamente de muncă Şef de înainte de în curs de
manuală a conforme cu prevederile şantier operaţiune realizare
materialelor • Inspectarea lor periodică de către o
persoană competentă
• Asigurarea de EIP
Beton & Fundaţie - Cofraje pentru grinzi
Manipularea • Asigurarea de echipamente de muncă Şef de înainte de în curs de
manuală a conforme cu prevederile şantier operaţiune realizare
materialelor • Inspectarea lor periodică de către o
persoană competentă
• Asigurarea de EIP
Beton & Fundaţie - Cofraje pentru stâlpi
Manipularea • Asigurarea de echipamente de muncă Şef de înainte de în curs de
manuală a conforme cu prevederile şantier operaţiune realizare
materialelor • Inspectarea lor periodică de către o
persoană competentă
• Asigurarea de EIP
Alunecări, • Eliminarea materialelor depozitate lucrător înainte de în curs de
împiedicări pe căile de acces operaţiune realizare
şi
căderi
Pericol Măsuri / Răspunde Termen Verificat
Neconformităţi Risc Acţiuni în scopul realizării măsurilor
Beton & Fundaţie - Montarea de popi metalici
Încărcare • Respectarea rezultatelor încărcării statice Şef de înainte de în curs de
statică (număr, capacitate, distanţă şi încărcare) şantier operaţiune realizare

Beton & Fundaţie - Montarea de grinzi metalice


Încărcare • Respectarea rezultatelor încărcării statice şef de înainte de în curs de
statică (număr, capacitate, distanţă şi încărcare) şantier operaţiune realizare
Structura de beton şi aşezarea cărămizilor
Căderea de la • Utilizarea de schele proiectate de o Şeful înainte de în curs de
înălţime persoană competentă. O persoană proiectului operaţiune realizare
competentă trebuie să inspecteze schelele
după ridicare, înainte de prima utilizare şi apoi
periodic.
Structura de beton şi aşezarea cărămizilor - Turnarea de beton cu pompa
Stropirea cu • Utilizarea de EIP (cizme de cauciuc, lucrător înainte de în curs de
beton a ochelari) operaţiune realizare
lucrătorilor
Lucrătorii pot • Limitarea accesului lucrătorilor în zona de şef de înainte de în curs de
fi răniţi de turnare şantier operaţiune realizare
furtunul
pompei
Fire electrice • Respectarea distanţei minime de trei metri lucrător înainte de în curs de
supraterane până la firele electrice supraterane şi operaţiune realizare
verificarea de către un electrician autorizat
Pericol Măsuri / Răspunde Termen Verificat
Neconformităţi Risc Acţiuni în scopul realizării măsurilor
Structura de beton şi aşezarea cărămizilor - Cofraje pentru grinzi
Manipularea • Asigurarea de echipamente de muncă Şef de înainte de în curs de
manuală a conforme cu prevederile şantier operaţiune realizare
materialelor • Inspectarea lor periodică de către o
persoană competentă
• Asigurarea de EIP
Structura de beton şi aşezarea cărămizilor - Cofraje pentru stâlpi
Manipularea • Asigurarea de echipamente de muncă şef de înainte de în curs de
manuală a conforme cu prevederile şantier operaţiune realizare
materialelor • Inspectarea lor periodică de către o
persoană competentă
• Asigurarea de EIP
8. METODA INCDPM DE EVALUARE A
RISCURILOR LA LOCUL DE MUNCĂ [3]
8. Metoda INCDPM de evaluare a riscurilor la locul de muncă [3]

Metoda elaboratǎ de I.N.C.D.P.M. (Institutului National de Cercetare-Dezvoltare


pentru Protectia Muncii) Bucureşti face parte din categoria metodelor analitice,
semicantitative şi constǎ, în esenţǎ, în identificarea tuturor factorilor de risc din sistemul
analizat (loc de muncǎ) cu ajutorul unor liste de control prestabilite şi cuantificarea
dimensiunii riscului pentru fiecare factor de risc în parte, pe baza combinaţiei dintre
gravitatea şi frecvenţa consecinţei maxime previzibile.
Nivelul de risc global, pe loc de muncǎ, se determinǎ ca medie ponderatǎ a
nivelurilor de risc parţiale, astfel încât compensările sǎ fie minime. Nivelul de securitate
rezultǎ indirect, fiind invers proporţional cu nivelul de risc.
Aplicarea metodei se finalizează cu douǎ documente centralizatoare pentru fiecare
loc de muncǎ:
 fişa de evaluare a riscurilor
 fişa de mǎsuri propuse.

În prima fişǎ se înscriu factorii de risc identificaţi, parametrii de cuantificare ai acestora,


consecinţa maximǎ previzibilǎ, clasele de gravitate şi frecvenţǎ, nivelul de risc pentru fiecare
factor de risc în parte şi nivelul de risc global pe loc de muncǎ.

Fişa a doua conţine mǎsurile tehnice şi organizatorice necesare pentru combaterea acţiunii
fiecărui factor de risc de la locul de muncǎ evaluat, ierarhizate în funcţie de nivelurile de risc,
începând cu nivelurile foarte mari (7, 6, 5, 4,…). Prin aplicarea acestor mǎsuri locul de
muncǎ trece de la un nivel de risc superior la niveluri inferioare.
Etapele metodei
Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii:
1. definirea sistemului de analizat (loc de muncă);
2. identificarea factorilor de risc din sistem;
3. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
4. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;
5. propunerea măsurilor de prevenire.

Instrumente de lucru utilizate


Etapele necesare pentru evaluarea securităţii muncii într-un sistem, descrise
anterior, se realizează utilizând următoarele instrumente de lucru:
a) Lista de identificare a factorilor de risc;
b) Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman;
c) Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor;
d) Grila de evaluare a riscurilor;
e) Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;
f) Fişa locului de muncă – document centralizator;
g) Fişa de măsuri propuse.
1. Descrierea sistemului de analizat
În această etapă se efectuează o analiză detaliată a locului de muncă, urmărind:
 identificarea şi descrierea componentelor sistemului şi modului său de funcţionare:
scopul sistemului, descrierea procesului tehnologic, a operaţiilor de muncă, maşinile şi
utilajele folosite - parametri şi caracteristici funcţionale, unelte etc.;
 precizarea în mod expres a sarcinii de muncă ce-i revine executantului în sistem (pe baza
fişei postului, a ordinelor şi deciziilor scrise, a dispoziţiilor verbale date în mod curent ;
 descrierea condiţiilor de mediu existente;
 precizarea cerinţelor de securitate pentru fiecare componentă a sistemului, pe baza
normelor şi standardelor de securitate a muncii, precum şi a altor acte normative
incidente.

2. Identificarea factorilor de risc din sistem


În această etapă, esenţială pentru calitatea analizei, se stabileşte pentru fiecare
componentă a sistemului de muncă evaluat (respectiv loc de muncă), în baza listei
prestabilite (§.8.1) ce disfuncţii poate prezenta, în toate situaţiile previzibile şi probabile de
funcţionare.
• În cazul factorilor de risc obiectivi (generaţi de mijloacele de producţie sau mediul de
muncă), identificarea lor este relativ uşoară, cunoscându-se parametri şi caracteristicile
funcţionale ale maşinilor, utilajelor, instalaţiilor, proprietăţile fizico-chimice ale materiilor şi
materialelor utilizate sau dispunându-se de buletinele de analiză a condiţiilor de mediu.
• Referitor la executant, pe cât posibil, se analizează toate erorile previzibile şi probabile ale
acestuia precum şi impactul lor asupra propriei sale securităţi şi asupra celorlalte
elemente ale sistemului.
• Factorii de risc identificaţi se înscriu în Fişa de evaluare a locului de muncă (§ 8.6),
3. Evaluarea riscurilor
Pentru determinarea:
• consecinţelor posibile ale acţiunii factorilor de risc se utilizează lista din § 8.2.
• gravitatea consecinţei astfel stabilite se apreciază pe baza grilei din § 8.3.
Rezultatul obţinut în urma procedurilor anterioare se identifică în Grila de evaluare
a riscurilor (§ 8.4) şi se înscrie în Fişa locului de muncă (§ 8.6). Cu ajutorul scalei de
încadrare a nivelurilor de risc/securitate se determină apoi aceste niveluri pentru fiecare
factor de risc în parte.
Se obţine astfel o ierarhizare a dimensiunii riscurilor la locul de muncă, ceea ce dă
posibilitatea stabilirii unei priorităţi a măsurilor de prevenire şi protecţie, funcţie de factorul
de risc cu nivelul cel mai mare de risc.
Formula de calcul al nivelului de risc global este următoarea:
∑𝑛𝑛 𝑅𝑅 ∙𝑟𝑟
𝑖𝑖=1 𝑖𝑖 𝑖𝑖
2
𝑁𝑁𝑟𝑟 = ∑𝑛𝑛
unde:
𝑖𝑖=1 𝑅𝑅𝑖𝑖 ∙𝑟𝑟𝑖𝑖
Nr - este nivelul de risc global pe loc de muncă;
ri - rangul factorului de risc „i”;
Ri - nivelul de risc pentru factorul de risc „i”;
n - numărul factorilor de risc identificaţi la locul de muncă.

Nivelul de securitate (NS) pe loc de muncă se identifică pe Scala de încadrare a nivelurilor de


risc/securitate, construită pe principiul invers proporţionalităţii nivelurilor de risc şi
securitate.
În cazul evaluării unor macrosisteme (sector, secţie, întreprindere), se calculează media
ponderată a nivelurilor medii de securitate/ risc determinate pentru fiecare loc de muncă
analizat din componenţa macrosistemului (locurile de muncă similare se consideră ca un
singur loc de muncă), pentru a se obţine nivelul global de securitate a muncii pentru
atelierul/secţia/sectorul sau întreprinderea investigată – Ngr:
n

∑r p ⋅ n l p unde:
rp - este rangul locului de muncă „p” (egal ca valoare cu nivelul
N gr =
p =1
de risc al locului);
n l
n - numărul de locuri de muncă analizate;
nlp – numărul de locuri de muncă pentru locul de muncă „p”;
nl – numărul total de lucrători din unitatea, secţia, atelierul,
punctul de lucru analizat.
4. Ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;
5. Stabilirea măsurilor de prevenire
Pentru stabilirea măsurilor necesare îmbunătăţirii nivelului de securitate a
sistemului de muncă analizat se impune luarea în considerare a ierarhiei riscurilor evaluate,
conform Scalei de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii în ordinea:
 7 – 1 dacă se operează cu nivelurile de risc;
 1 – 7 dacă se operează cu nivelurile de securitate.

De asemenea, se ţine seama de ordinea ierarhică generică a măsurilor de prevenire,


respectiv:
 măsuri de prevenire intrinsecă;
 măsuri de protecţie colectivă;
 măsuri de protecţie individuală.

Măsurile propuse se înscriu în Fişa de măsuri de prevenire propuse (§ 8.7).


Aplicarea metodei se încheie cu redactarea raportului analizei. Acesta este un
instrument neformalizat care trebuie să conţină, clar şi succint, următoarele:
 modul de desfăşurare a analizei;
 persoanele implicate;
 rezultatele evaluării, respectiv fişele locurilor de muncă cu nivelurile de risc;
 interpretarea rezultatelor evaluării;
 fişele de măsuri de prevenire.
Etapele metodei
Metoda cuprinde următoarele etape obligatorii:
1. definirea sistemului de analizat (loc de muncă);
2. identificarea factorilor de risc din sistem;
3. evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională;
4. ierarhizarea riscurilor şi stabilirea priorităţilor de prevenire;
5. propunerea măsurilor de prevenire.

Instrumente de lucru utilizate


Etapele necesare pentru evaluarea securităţii muncii într-un sistem, descrise
anterior, se realizează utilizând următoarele instrumente de lucru:
a) Lista de identificare a factorilor de risc;
b) Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra organismului uman;
c) Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor;
d) Grila de evaluare a riscurilor;
e) Scala de încadrare a nivelurilor de risc, respectiv a nivelurilor de securitate;
f) Fişa locului de muncă – document centralizator;
g) Fişa de măsuri propuse.
Conţinutul şi structura acestor instrumente sunt :
a Lista de identificare a factorilor de risc (§ 8.1) este un formular care
cuprinde, principalele categorii de factori de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională,
grupate după criteriul elementului generator din cadrul sistemului de muncă (executant,
sarcină de muncă, mijloace de producţie şi mediu de muncă).
b Lista de consecinţe posibile ale acţiunii factorilor de risc asupra
organismului uman (§ 8.2) este un instrument ajutător în aplicarea scalei de cotare a
gravităţii consecinţelor. Ea cuprinde categoriile de leziuni şi vătămări ale integrităţii şi
sănătăţii organismului uman, localizarea posibilă a consecinţelor în raport cu structura
anatomo-funcţională a organismului şi gravitatea minimă – maximă generică a consecinţei.
c Scala de cotare a gravităţii şi probabilităţii consecinţelor acţiunii factorilor
de risc asupra organismului uman (§ 8.3) este o grilă de clasificare a consecinţelor în clase
de gravitate şi clase de probabilitate a producerii lor.
Partea din grilă referitoare la gravitatea consecinţelor se bazează pe criteriile
medicale de diagnostic clinic a capacităţii de muncă elaborate de Ministerul Sănătăţii şi
Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. În ceea ce priveşte clasele de probabilitate,
în urma experimentărilor s-a optat în forma finală a metodei pentru adaptarea standardului
Uniunii Europene, astfel încât în locul intervalelor precizate de acesta s-au luat în considerare
următoarele: - clasa 1 → frecvenţa evenimentului: o datǎ la peste 10 ani;
- clasa 2 → frecvenţa de producere: o dată la 5 –10 ani;
- clasa 3 → o dată la 2 – 5 ani;
- clasa 4 → o dată la 1 – 2 ani;
- clasa 5 → o dată la 1 an – 1 lună;
- clasa 6 → o dată la mai puţin de o lună.
d Grila de evaluare a riscurilor (§ 8.4). Liniile din tabel caracterizează clasa
de gravitate din grafic, iar coloanele –clasa de probabilitate. Fiecare căsuţă corespunde câte
unui punct din grafic, de coordonatele g,p. Culorile diferite marchează secţiunile obţinute în
grafic prin trasarea curbelor de nivel.
e Scala de încadrare a nivelurilor de risc/securitate a muncii (§ 8.5),
construită pe baza grilei de evaluare a riscurilor, este un instrument utilizat în aprecierea
nivelului riscului previzionat, respectiv a nivelului de securitate.
În zona centrală a formularului sunt prezentate explicit toate cuplurile gravitate –
probabilitate aferente nivelurilor de risc.
f Fişa de evaluare a locului de muncă (§ 8.6) este documentul centralizator
al tuturor operaţiilor de identificare şi evaluare a riscurilor de accidentare şi/sau îmbolnăvire
profesională. Ca urmare, acest formular cuprinde:
1. date de identificare a locului de muncă: unitatea, secţia (atelierul), locul de muncă;
2. date de identificare a evaluatorului: nume, prenume, funcţie;
3. componentele generice ale sistemului de muncă;
4. nominalizarea factorilor de risc identificaţi;
5. explică formele concrete de manifestare a factorilor de risc identificaţi
(descriere, parametri şi caracteristici funcţionale);
6. consecinţa maximă previzibilă a acţiunii factorilor de risc;
7. clasa de gravitate şi probabilitate previzionată;
8. nivelul de risc.
g Fişa de măsuri propuse (§ 8.7) este un formular pentru centralizarea
măsurilor de prevenire necesare de aplicat, rezultate din evaluarea locului de muncă sub
aspectul securităţii muncii.
8.1 LISTA DE IDENTIFICARE A FACTORILOR DE RISC
A. EXECUTANT
1. ACŢIUNI GREŞITE
1.1. Executare defectuoasă de operaţii
• comenzi;
• manevre;
• poziţionări, fixări, asamblări;
• reglaje;
• utilizare greşită a mijloacelor de protecţie etc.
1.2. Nesincronizări de operaţii
• întârzieri;
• devansări.
1.3. Efectuare de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă
• pornirea echipamentelor tehnice;
• întreruperea funcţionării echipamentelor tehnice;
• alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric, fluide energetice etc.) ;
• deplasări, staţionări în zone periculoase;
• deplasări cu pericol de cădere:
 de la acelaşi nivel:
o prin dezechilibrare;
o alunecare;
o împiedicare;
 de la înălţime: 2. OMISIUNI
 prin păşire în gol;
 prin dezechilibrare; 2.1.Omiterea unor operaţii
 prin alunecare.
2.2.Neutilizarea mijloacelor de protecţie
1.4. Comunicări accidentogene
B. SARCINA DE MUNCǍ

1. CONŢINUT NECORESPUNZĂTOR AL SARCINII DE MUNCĂ ÎN RAPORT CU CERINŢELE DE


SECURITATE

1.1.Operaţii, reguli, procedee greşite

1.2.Absenţa unor operaţii

1.3.Metode de muncă necorespunzătoare (succesiune greşită a operaţiilor)


2. SARCINA SUB/SUPRADIMENSIONATĂ ÎN RAPORT CU CAPACITATEA EXECUTANTULUI

2.1. Solicitare fizică:


• efort static;
• poziţii de lucru forţate sau vicioase;
• efort dinamic.

2.2. Solicitare psihicǎ:


• ritm de muncă mare;
• decizii dificile în timp scurt;
• operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc.;
• monotonia muncii.
C. MIJLOACE DE PRODUCŢIE

1. FACTORI DE RISC MECANIC

1.1.Mişcări periculoase
1.1.1.Mişcări funcţionale ale echipamentelor tehnice:
• organe de maşini în mişcare;
• curgeri de fluide;
• deplasări ale mijloacelor de transport etc.
1.1.2.Autodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale
ale echipamentelor tehnice sau ale fluidelor
1.1.3.Deplasări sub efectul gravitaţiei:
• alunecare;
• rostogolire;
• rulare pe roţi;
• răsturnare;
• cădere liberă;
• scurgere liberă;
• deversare;
• surpare, prăbuşire;
• scufundare.
1.1.4.Deplasǎri sub efectul propulsiei:
• proiectare de corpuri sau particule;
• deviere de la traiectoria normală;
• balans;
• recul;
• şocuri excesive;
• jet, erupţie.
1.2.Suprafeţe sau contururi periculoase:
• înţepătoare;
• tăioase;
• alunecoase;
• abrazive;
• adezive.
1.3.Recipiente sub presiune
1.4.Vibraţii excesive ale echipamentelor tehnice
3. FACTORI DE RISC TERMIC
2.1.Temperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor
2.2.Temperatura coborâtă a obiectelor sau suprafeţelor
2.3. Flăcări, flame
4. FACTORI DE RISC ELECTRIC
3.1.Curentul electric:
• atingere directă;
• atingere indirectă;
• tensiune de pas.
4. FACTORI DE RISC CHIMIC
4.1.Substanţe toxice
4.2.Substanţe caustice
4.3.Substanţe inflamabile
4.4.Substanţe explozive
4.5.Substanţe cancerigene
4.6.Substanţe radioactive
4.7.Substanţe mutagene
5. FACTORI DE RISC BIOLOGIC
5.1.Culturi sau preparate cu microorganisme:
• bacterii;
• virusuri;
• richeţi;
• spirochete;
• ciuperci;
• protozoare.
5.2.Plante periculoase (exemplu: ciuperci otrăvitoare)
5.3.Animale periculoase (exemplu: şerpi veninoşi)
D. MEDIU DE MUNCǍ
1. FACTORI DE RISC FIZIC
1.1.Temperatura aerului:
• ridicată;
• scăzută.
1.2.Umiditatea aerului:
• ridicată;
• scăzută.
1.3.Curenţi de aer
1.4.Presiunea aerului:
• ridicată;
• scăzută.
1.5.Aeroionizarea aerului
1.6.Suprapresiune în adâncimea apelor
1.7.Zgomot
1.8.Ultrasunete
1.9.Vibraţii
1.10.Iluminat:
• nivel de iluminare scăzut;
• strălucire;
• pâlpâire.
1.11.Radiaţii
1.11.1.Electromagnetice:
• infraroşii;
• ultraviolete;
• microunde;
• de frecvenţă înaltă;
• de frecvenţă medie;
• de frecvenţă joasă;
• laser.
1.11.2.Ionizante:
• alfa;
• beta;
• gama.
1.12.Potenţial electrostatic
1.13.Calamităţi naturale (trăsnet, inundaţie, vânt, grindină, viscol, alunecări, surpări,
prăbuşiri de teren sau copaci, avalanşe, seisme etc.)
1.14.Pulberi pneumoconiogene
2. FACTORI DE RISC CHIMIC
2.1.Gaze, vapori, aerosoli toxici sau caustici
2.2.Pulberi în suspensie în aer, gaze sau vapori inflamabili sau explozivi

3. FACTORI DE RISC BIOLOGIC


3.1.Microorganisme în suspensie în aer:
• bacterii;
• virusuri;
• richeţi;
• spirochete;
• ciuperci;
• protozoare etc.
4. CARACTERUL SPECIAL AL MEDIULUI
• subteran;
• acvatic;
• subacvatic;
• mlăştinos;
• aerian;
• cosmic etc.
8.2 LISTA DE CONSECINŢE POSIBILE ALE ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC
ASUPRA ORGANISMULUI UMAN

LOCALIZAREA CONSECINŢELOR
Sistem osteoarticular Organe de simţ

Aparat cardiovascular
Membr

Aparat respirator

Sistem muscular
Coloana vertebrală
Aparat digestiv
Cutie craniană

Sistem nervos
Cutie toracică
Membru superior u Ureche

Aparat renal
Tegument
Nr. CONSECINŢE

Abdomen

Multiplă
inferior
crt. POSIBILE

Ochi

Nas
Braţ Palmă

Externă
Coapsă
Gambă

Internă
Picior
Antebraţ Degete

D S D S

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
1. Plagă: - tăietură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- înţepătură x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
2. Contuzie x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
3. Entorsă - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - -
4. Strivire x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
5. Fractură x x - - - - - - x x x x x x x - - x - - - x
6. Arsură: - termică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
- chimică x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
7. Amputaţie - - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - x
8. Leziuni ale organelor - - x - x x x x - - - - - - - - - - x - x x
interne
9. Electrocutare - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
10. Asfixie - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
11. Intoxicaţie - acută - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
- cronică - - - x x x x x - - - - - - - - - - - - x x
LOCALIZAREA CONSECINŢELOR
Sistem osteoarticular Organe de simţ

Aparat respirator

Aparat digestiv
Cutie craniană

cardiovascular

Sistem nervos
Cutie toracică
Membru

Aparat renal
Tegument
Nr. CONSECINŢE Membru superior Ureche

muscular
Abdomen

Multiplă
vertebrală

Sistem
Aparat
inferior

Coloana
crt. POSIBILE

Ochi

Nas
Braţ Palmă

Externă
Coapsă
Gambă

Internă
Picior
Antebraţ Degete
D S D S
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
12. Dermatoză - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - - -
13. Pneumoconioză - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
14. Îmbolnăviri respiratorii - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
cronice provocate de
pulberi organice şi
substanţe toxice iritante
(emfizem pulmonar,
bronşită etc.)
15. Astm bronşic, rinită - - - - x x - - - - - - - - - - - - - - - -
vasomotorie
16. Boli prin expunere la - - - x x x - - - - - - - - - - - - - - - x
temperaturi înalte sau
scăzute (şoc, colaps
caloric, degerături)
17. Hipoacuzie, surditate de - - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - -
percepţie
18. Cecitate - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
19. Tumori maligne, cancer x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
profesional
20. Artroze cronice, - - - - - - - - x x x x x x x - - - - - - x
periartrite, stiloidite,
osteocondilite, bursite,
epicondilite, discopatii
LOCALIZAREA CONSECINŢELOR
Sistem osteoarticular Organe de simţ

Aparat respirator

Aparat digestiv
Cutie craniană

cardiovascular

Sistem nervos
Cutie toracică
Membru

Aparat renal
Tegument
Nr. CONSECINŢE Membru superior Ureche

muscular
Abdomen

Multiplă
vertebrală

Sistem
Aparat
inferior

Coloana
crt. POSIBILE

Ochi
Nas
Braţ Palmă

Externă
Coapsă
Gambă

Internă
Picior
Antebraţ Degete
D S D S
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
21. Boala de vibraţii - - - - - x - - - - - - - - - - - - x - x -
22. Tromboflebită - - - - - - - - - x x x x x x - - - - - - x
23. Laringite cronice, nodulii - - - - x - - - - - - - - - - - - - - - - -
cântăreţilor
24. Astenopatie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
acomodativă, agravarea
miopiei existente
25. Cataracta - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
26. Conjuctivite şi - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
keratoconjunctivite
27. Electrooftalmie - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - - -
28. Boala de iradiere x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
29. Îmbolnăviri datorate - - - - - - - - - - - - - - - - - x - - - -
compresiunilor şi
decompresiunilor
30. Boli infecţioase şi x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
parazitare
31. Nevroze de coordonare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
LOCALIZAREA CONSECINŢELOR
Sistem osteoarticular Organe de simţ

Aparat respirator

Aparat digestiv
Cutie craniană

cardiovascular

Sistem nervos
Cutie toracică

Aparat renal
Membru

Tegument
Abdomen
Nr. CONSECINŢE

muscular
Membru superior Ureche

Multiplă
vertebrală

Sistem
Aparat
inferior

Coloana
crt. POSIBILE

Ochi
Nas
Braţ Palmă

Externă
Coapsă
Gambă

Internă
Picior
Antebraţ Degete
D S D S
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
31. Nevroze de coordonare - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
32. Sindrom cerebroastenic - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
şi tulburări de
termoreglare (datorită
undelor
electromagnetice de
înaltă frecvenţă)
33. Afecţiuni psihice - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - x -
34. Alte consecinţe
8.4 SCALA DE COTARE A GRAVITĂŢII ŞI PROBABILITĂŢII CONSECINŢELOR
ACŢIUNII FACTORILOR DE RISC
CLASE DE
GRAVITATE GRAVITATEA CONSECINŢELOR
CONSECINŢE
1 NEGLIJABILE ― consecinţe minore reversibile cu incapacitate de muncă previzibilă până la 3 zile
calendaristice (vindecare fără tratament)
2 MICI ― consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă de 3 – 45 zile care
necesită tratament medical
3 MEDII ― consecinţe reversibile cu o incapacitate de muncă previzibilă între 45 – 180 zile
care necesită tratament medical şi prin spitalizare
4 MARI ― consecinţe ireversibile cu o diminuare a capacităţii de muncă de minimum 50 %,
individul putând să presteze o activitate profesională (invaliditate de gradul III)
5 GRAVE ― consecinţe ireversibile cu pierdere de 100 % a capacităţii de muncă, dar cu
posibilitate de autoservire, de autoconducere şi de orientare spaţială (invaliditate
de gradul II)
6 FOARTE GRAVE ― consecinţe ireversibile cu pierderea totală a capacităţii de muncă, de autoservire,
de autoconducţie sau de orientare spaţială (invaliditate de gradul I)
7 MAXIME ― deces

CLASE DE
PROBABILITATEA CONSECINŢELOR
PROBABILITATE
EVENIMENTE (frecvenţa probabilǎ de producere a consecinţelor)
1 EXTREM DE RARE extrem de mică P > 10 ani
2 FOARTE RARE foarte mică 5 ani < P < 10 ani
3 RARE Mică 2 ani < P < 5 ani
4 PUŢIN FRECVENTE Medie 1 an < P < 2 ani
5 FRECVENTE Mare 1 lună < P < 1 an
6 FOARTE FRECVENTE Foarte mare P < 1 lună
8.4 GRILA DE EVALUARE A RISCURILOR COMBINAŢIE ÎNTRE GRAVITATEA CONSECINŢELOR ŞI
PROBABILITATEA PRODUCERII LOR

CLASE DE PROBABILITATE
1 2 3 4 5 6

FRECVENT

FRECVENT

FRECVENT
EXTREM

FOARTE

FOARTE
DE RAR

PUŢIN
RAR

RAR
P > 10 ani
GRAVITATE

P < 1 lună
CLASE DE

< 10 ani

1 lună <
< 5 ani

< 1 an
< 2 ani
5 ani <

2 ani <

1 an <
CONSECINŢE

P
P

P
7 MAXIME DECES (7,1) (7,2) (7,3) (7,4) (7,5) (7,6)

6 FOARTE GRAVE INVALIDITATE GR. I (6,1) (6,2) (6,3) (6,4) (6,5) (6,6)

5 GRAVE INVALIDITATE GR. II (5,1) (5,2) (5,3) (5,4) (5,5) (5,6)

4 MARI INVALIDITATE GR. III (4,1) (4,2) (4,3) (4,4) (4,5) (4,6)

3 MEDII ITM 45 – 180 ZILE (3,1) (3,2) (3,3) (3,4) (3,5) (3,6)

2 MICI ITM 3 – 45 ZILE (2,1) (2,2) (2,3) (2,4) (2,5) (2,6)

1 NEGLIJABILE (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6)


8.5 SCALA DE ÎNCADRARE A NIVELURILOR DE RISC/SECURITATE

NIVEL DE CUPLUL NIVEL DE SECURITATE


RISC GRAVITATE - PROBABILITATE
1 MINIM (1,1) (1,2) (1,3) (1,4) (1,5) (1,6) (2,1) 7 MAXIM

2 FOARTE MIC (2,2) (2,3) (2,4) (3,1) (3,2) (4,1) 6 FOARTE MARE

3 MIC (2,5) (2,6) (3,3) (3,4) (4,2) (5,1) (6,1) (7,1) 5 MARE

4 MEDIU (3,5) (3,6) (4,3) (4,4) (5,2) (5,3) (6,2) (7,2) 4 MEDIU

5 MARE (4,5) (4,6) (5,4) (5,5) (6,3) (7,3) 3 MIC

6 FOARTE MARE (5,6) (6,4) (6,5) (7,4) 2 FOARTE MIC

7 MAXIM (6,6) (7,5) (7,6) 1 MINIM


8.6 FIŞA DE EVALUARE A LOCULUI DE MUNCĂ
UNITATEA: …………………... F I ŞA D E E VA LUARE A NUMĂR PERSOANE EXPUSE:……..
SECŢIA:……………………….. DURATA EXPUNERII:……………….
LOCUL DE MUNCǍ:………… LOCULUI DE MUNCĂ ECHIPA DE EVALUARE:……………
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE

ŢA MAXIMĂ
PREVIZIBIL

PROBABILI
CONSECIN

GRAVITATE
CLASA DE

CLASA DE
FACTORI DE
COMPONENTA NIVEL DE

TATE
RISC A FACTORILOR DE RISC

Ă
SISTEMULUI DE MUNCĂ RISC
IDENTIFICAŢI
(descriere, parametri)
0 1 2 3 4 5 6

A) Executant
B) Sarcini de muncă
C) Mijloace producţie
D) Mediu de muncă
8.7 FIŞA DE MĂSURI PROPUSE
FIŞA DE MǍSURI PROPUSE
LOC DE MUNCĂ/ NIVEL MĂSURA PROPUSĂ
Nr.
DE
crt. FACTOR DE RISC Nominalizarea măsurii Competenţe/răspunderi Termene
RISC

8.8 Exemplul 1: Evaluarea nivelului de risc de accidente şi îmbolnăvire profesională –
loc de muncă: Şofer [4]

8.8.1 Analiza locului de muncă - Şofer

A. Procesul de muncă

Procesul de munca in cazul șoferului are drept scop aprovizionarea si transportul unor
cantități mici de materiale, documentație, produse sau persoane pe drumurile publice, cu ajutorul
autoturismelor.

B. Componentele sistemului de muncă evaluat

1. Mijloace de producţie:
- Autoturism ;
- Carburanţi ( benzină , motorină );
- Lubrifianți ( ulei motor );
- Antigel ;
- Soluţie de curăţat parbrizul;
- Dispozitive de suspendare mecanice (cric);
- Roată de rezervă.
2. Sarcini de muncă:

- Șoferul are obligaţia să se asigure la plecarea în cursă cu toate documentele necesare deplasarilor în
interes de serviciu (foi de parcurs, certificat înmatriculare auto, talon de verificare a stării tehnice, ordine
de deplasare, asigurarea obligatorie etc.);
- Verifică starea tehnică a autoturismului;
- Verifică nivelurile de carburanţi , lubrefianţi , lichid de răcire , lichid de frână şi electrolit în bateria de
acumulator ;
- Verifică funcţionarea corectă a instalaţiei electrice , a motorului si a sistemelor de frânare şi direcţie;
- Alimentează cu carburanţi dacă este cazul;
- Completează nivelurile deficitare de antigel , ulei si soluţie pentru spălat parbriz;
- Se prezintă la punctul indicat în ordinul de deplasare;
- Execută transport de persoane ,materiale, documentaţie şi produse pe drumurile publice;
- La sfârşitul itinerariului se reîntoarce cu autoturismul la locul de parcare stabilit de angajator;
- Verifică din nou starea tehnică a autoturismului;
- Predă actele şi cheile de contact persoanei stabilite de către angajator (după caz) ;
- Raportează toate neregulile întâmpinate pe parcurs sau referitoare la starea tehnică a autoturismelor
cât şi eventualele incidente (accidente) rutiere în care a fost direct implicat;
- Se prezintă la firme specializate pentru lucrări de întreţinere specifice autoturismelor ( spălare,
curăţare,etc.) sau efectuează el aceste servicii;
- Se prezintă la reparaţii şi revizii tehnice ori de câte ori este nevoie , execută lucrări de complexitate
mică si medie (schimbarea în caz de necesitate a unei roţi) ;
- Manipulează valori monetare, efectuează plăţi şi încasări ;
- Desfăşoară activităţi de curierat ;
- La dispoziţia şefului direct realizează şi alte sarcini de muncă conform pregătirii şi instruirii.
3. Mediul de muncă

- Şoferul îşi desfăşoară activitatea atât în autoturism cât şi în aer liber;


- Apar curenţi de aer la lucrul în aer liber şi chiar în cabină, ca urmare a existenţei unor neetanşeităţi a
habitaclului autoturismului sau a circulaţiei cu geamurile deschise.
- Lucrul în aer liber se desfăşoară uneori în condiţii atmosferice dificile;
- Temperatura şi umiditatea aerului variază în funcţie de anotimp ,uneori lucrând în condiții de
temperatură extremă;
- Iluminatul este natural şi suficient in timpul zilei iar pe timp de noapte nivelul de iluminare este scăzut
apărând efecte de pâlpâire și strălucire produse de farurile participanţilor la trafic;
- In unele zone, în special în mediul rural sau pe drumuri neamenajate, apar pulberi de praf;
- La funcţionarea motoarelor termice în incinta atelierelor de reparații apar gaze toxice.
8.8.2 Factorii de risc identificaţi

1 Mijloace de producţie

1.1 Facrori de risc mecanic


• Organe de maşini în mişcare: prindere, antrenare mână sau articole vestimentaţie (mâneci,
cravate, fular etc.) de către transmisiile prin curele ventilator / pompă de apă, curea distribuţie
• Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF) în caz de incident rutier.
• Proiectarea particule de parbriz rezultate ca urmare a spargerii acestuia în timpul mersului.
• Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe periculoase, în special la operaţii de mentenanţă.

1.2 Factori de risc termic


• Atingerea accidentala a suprafeţelor motorului.
• Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice atinse la lucrul în aer liber în anotimpul rece (scule,
dispozitive etc.)

1.3 Factori de risc chimic


• Lucrul cu substanţe toxice – antigel, lichid de frână.
2. Mediul de muncă

Factori de risc fizic


• Inundaţie, alunecări de teren, prăbuşiri de copaci.

3. Sarcina de muncă

3.1 Solicitare fizică


• Efort static, poziţie fixă la parcurgerea traseelor lungi.

3.2 Solicitare psihică


• Solicitare permanentă a atenției în timpul deplasării, decizii dificile în timp scurt – intervenții pe
baza reflexelor dobândite (efort mai accentuat în cazul deplasării în condiții atmosferice grele –
ceață, ploaie, ninsoare).
4 Executant

4.1 Acţiuni greşite


• Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice, a unor medicamente sau într-un stadiu avansat de oboseală
• Nerespectarea legislației rutiere la circulaţia pe drumurile publice.
• Circulaţia fără folosirea centurii de siguranţă.
• Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de direcţie, instalaţia electrică, instalaţia de frânare.
• Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic şi la starea atmosferică.
• Depăşirea numărului maxim de persoane admis, a sarcinii maxime sau angajarea de discuţii cu pasageri
• Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, dezechilibrare la deplasarea pedestră.
• Accidente de traseu datorate la deplasarea de la domiciliu la locul de munca şi invers.
• Efectuarea unor comenzi bruşte cu pierderea controlului maşinii.
• Poziţionări defectuoase ale dispozitivelor de suspendare: mecanice / hidraulice.
• Fixarea/asamblarea defectuoasă a roţii după realizarea penei, cu riscul desprinderii acesteia pe traseu
• Transportul persoanelor străine care fac „autostopul” (agresiune fizica din partea acestora.)
• Deplasări, staţionări în zone periculoase, parcări sau opriri în locuri interzise.
• Executarea de manevre nepermise de legislaţia care reglementează circulaţia pe drumurile publice.
• Lipsa sau neutilizarea unui cod de comunicare la efectuarea manevrelor de încărcare-descărcare,garare
• Plecarea în cursă fără verificările tehnice obligatorii (frâne, direcţie etc.)
4.2 Omisiuni
• Neutilizarea mijloacelor de semnalizare din dotare necesare la schimbarea pe traseu a roţilor în
caz de pană auto (de ex. triunghiuri reflectorizante, vestă refrectorizantă).
• Neutilizarea centurii de siguranţă în timpul conducerii maşinii.
• Neasigurarea maşinilor în staţionare şi deplasarea accidentală acestora.
8.8.3 Fişa de evaluare a locului de muncă
UNITATEA: …………………... F I Ş A D E E VALUAR E A NUMĂR PERSOANE EXPUSE:……..
SECŢIA:……………………….. DURATA EXPUNERII:……………….
LOCUL DE MUNCǍ:………… LOCULUI DE MUNCĂ ECHIPA DE EVALUARE:……………

PROBABILITATE
CONSECINŢA

PREVIZIBILĂ

GRAVITATE
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE

CLASA DE

CLASA DE
COMPONENTA FACTORI DE

MAXIMĂ
NIVEL DE
SISTEMULUI RISC A FACTORILOR DE RISC RISC
DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI (descriere, parametri)

0 1 2 3 4 5 6
1. Organe de maşini în mişcare Deces 7 1 3
- prindere, antrenare mână sau articole vestimentaţie
(mâneci, cravate, fular etc.) de către transmisiile prin curele
Factori de ventilator / pompă de apă, curea distribuţie
risc mecanic 2. Lovire de către mijloacele de transport (auto şi/sau CF) în Deces 7 1 3
caz de incident rutier.
Mijloace de 3. Proiectarea particule de parbriz rezultate ca Deces 7 1 3
producţie urmare a spargerii acestuia în timpul mersului.
4. Tăiere, înţepare la contactul cu suprafeţe ITM 2 3 2
periculoase, în special la operaţii de mentenanţă 3 – 45 zile

5. Atingerea accidentala a suprafeţelor motorului ITM 2 4 2


Facrori de 3 – 45 zile
ITM 2 4 2
risc termic 6. Temperatură coborâtă a suprafeţelor metalice atinse la
lucrul în aer liber în anotimpul rece (scule, dispozitive etc.) 3 – 45 zile

Factori de 7. Lucrul cu substanţe toxice – antigel, lichid de ITM 3 2 2


risc chimic frână 45-180 zile

Mediul de Factori de 8. Inundaţie, alunecări de teren, prăbuşiri de copaci deces 7 1 3


muncă risc fizic
UNITATEA: …………………... F I Ş A D E E VALUAR E A NUMĂR PERSOANE EXPUSE:……..
SECŢIA:……………………….. DURATA EXPUNERII:……………….
LOCUL DE MUNCǍ:………… LOCULUI DE MUNCĂ ECHIPA DE EVALUARE:……………

PROBABILITAT
CONSECINŢA

PREVIZIBILĂ
COMPONENTA FACTORI DE FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE

GRAVITATE
CLASA DE

CLASA DE
MAXIMĂ
NIVEL DE
SISTEMULUI DE RISC A FACTORILOR DE RISC

E
RISC
MUNCĂ IDENTIFICAŢI (descriere, parametri)

0 1 2 3 4 5 6
Solicitare 9. Efort static, poziţie fixă la parcurgerea traseelor lungi ITM 2 2 2
fizică 3 – 45
zile
Sarcina de
10. Solicitare permanentă a atenţiei în timpul deplasării, decizii ITM 3 3 3
muncă
dificile în timp scurt – intervenţii pe baza reflexelor dobândite 45-180
Solicitare (efort mai accentuat în cazul deplasării în condiţii atmosferice zile
psihică grele –ceaţă, ploaie, ninsoare)
11. Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice, a unor deces 7 1 3
medicamente sau într-un stadiu avansat de oboseală
12. Nerespectarea legislației rutiere la circulaţia pe drumurile deces 7 1 3
publice
13. Circulaţia fără folosirea centurii de siguranţă deces 7 1 3
14. Circulaţia cu defecţiuni la mecanismul de direcţie, instalaţia deces 7 1 3
electrică, instalaţia de frânare
15. Neadaptarea vitezei la condiţiile de trafic şi la starea deces 7 1 3
atmosferică
Executant Acţiuni
16. Depăşirea numărului maxim de persoane admis, a sarcinii deces 7 1 3
greşite
maxime admise sau angajarea de discuţii cu pasagerii
17. Cădere la acelaşi nivel prin împiedicare, alunecare, deces 7 1 3
dezechilibrare la deplasarea pedestră
18. Accidente de traseu datorate la deplasarea de la domiciliu la deces 7 1 3
locul de munca şi invers
UNITATEA: …………………... F I Ş A D E E VALUAR E A NUMĂR PERSOANE EXPUSE:……..
SECŢIA:……………………….. DURATA EXPUNERII:……………….
LOCUL DE MUNCǍ:………… LOCULUI DE MUNCĂ ECHIPA DE EVALUARE:……………

CONSECINŢA

PROBABILITATE
PREVIZIBILĂ

GRAVITATE
FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE

CLASA DE
COMPONENTA FACTORI DE

MAXIMĂ

CLASA DE
NIVEL DE
SISTEMULUI RISC A FACTORILOR DE RISC RISC
DE MUNCĂ IDENTIFICAŢI (descriere, parametri)

0 1 2 3 4 5 6
19. Efectuarea unor comenzi bruşte cu pierderea controlului deces 7 1 3
maşinii
20. Poziţionări defectuoase ale dispozitivelor de suspendare: deces 7 1 3
mecanice / hidraulice
21. Fixarea/asamblarea defectuoasă roţii după realizarea penei, deces 7 1 3
cu riscul desprinderii acesteia pe traseu
22. Transportul persoanelor straine care fac „autostopul” deces 7 1 3
(agresiune fizica din partea acestora)
Executant Acţiuni 23. Deplasări, staţionări în zone periculoase, parcări sau opriri în deces 7 1 3
greşite locuri interzise
24. Executarea de manevre nepermise de legislaţia care deces 7 1 3
reglementează circulaţia pe drumurile publice
25. Circulaţia sub influenţa băuturilor alcoolice, a drogurilor, sau deces 7 1 3
într-un stadiu avansat de oboseală
26. Lipsa sau neutilizarea unui cod de comunicare la efectuarea deces 7 1 3
manevrelor de încărcare-descărcare, garare, etc.
27. Plecarea în cursă fără verificările tehnice obligatorii (frâne, deces 7 1 3
direcţie, etc.)
28. Neutilizarea mijloacelor de semnalizare din dotare necesare deces 7 1 3
la schimbarea pe traseu a roţilor în caz de pană auto (de ex.
triunghiuri reflectorizante, vestă refrectorizantă)
Executant
Omisiuni 29. Neutilizarea centurii de siguranţă în timpul conducerii maşinii deces 7 1 3
30. Neasigurarea maşinilor în staţionare şi deplasarea Invalidit. 4 1 2
accidentală acestora Gr. III
8.8.4 Nivelul de risc global al fişei de evaluare a locului de muncă: Şofer

∑𝑛𝑛𝑖𝑖=1 𝑅𝑅𝑖𝑖 ∙ 𝑟𝑟𝑖𝑖2 0 ∙ 72 + 0 ∙ 62 + 0 ∙ 52 + 0 ∙ 42 + 23 ∙ 32 + 7 ∙ 22 + 0 ∙ 12 235


𝑁𝑁𝑟𝑟 = 𝑛𝑛 = = = 𝟐𝟐, 𝟖𝟖𝟖𝟖
∑𝑖𝑖=1 𝑅𝑅𝑖𝑖 ∙ 𝑟𝑟𝑖𝑖 0 ∙ 7 + 0 ∙ 6 + 0 ∙ 5 + 0 ∙ 4 + 23 ∙ 3 + 7 ∙ 2 + 0 ∙ 1 83

Nivelurile parţiale de risc corespunzătoare factorilor de risc F1....F30


Frn Nrg

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3
2.83

2 2 2 2 2 2 2

F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13 F14 F15 F16 F17 F18 F19 F20 F21 F22 F23 F24 F25 F26 F27 F28 F29 F30 Nrg
8.8.6 Interpretarea rezultatelor evaluării

] Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă „Șofer” are valoarea de 2,83,
valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc foarte mic spre mic.

Nivelul de securitate este mare spre foarte mare

Nivelul de risc este susţinut de „Fişa de evaluare”, din care se observă că din totalul de 30 factori de risc
identificaţi, 24 (douazecisipatru) factori de risc sunt de valoare 3.
Pentru diminuarea sau eliminarea acestor factori de risc (care se situează în domeniul inacceptabil),
sunt necesare, cel puţin, măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri propuse”.

, situaţia se prezintă după cum urmează: . Analizând ponderea factorilor de risc


inacceptabili pe elementele componente
• 23,33% factori proprii mijloacelor de producţie;
ale sistemului de munca se constata ca
• 3,33%, factori proprii mediului de muncă;
• 6,67%, factori proprii sarcinii de muncă; 23,33%, sunt factori proprii mijloacelor de
• 66,67%, factori proprii executantului. producție fapt care trebuie avut in vedere
Factori de risc - Şofer privind programarea şi realizarea
activităţilor de mentenanţă iar 66,67%,
factori proprii executantului, obiectiv
mijloace de producţie
pentru realizarea de instruiri – testări
mediul de muncă
specifice prin care să se conştientizeze
sarcini de muncă
executant lucrătorii de necesitatea cunoaşterii atât a
acestor factori de risc cât şi a modului de
diminuare a lor.
8.9 Exemplul 2: Evaluarea nivelului de risc de accidente şi îmbolnăvire profesională
– loc de muncă: Încărcător marfă

8.9.1 Analiza locului de muncă

A. Procesul de muncă
Încărcătorul marfă îşi desfăşoară activitatea în incinta întreprinderii, asigurând
descărcarea şi încărcarea profilelor în vederea atât a introducerii în fluxul de tehnologic de
vopsire cât şi a expedierii produselor către beneficiari.

B. Componentele sistemului de muncă evaluat

1. Mijloace de producţie:
- spaţiu de lucru: Secţia –Producţie
- cărucioare

2. Sarcini de muncă:
- preia ramele cu produse vopsite şi le deplasează în spaţiul de descărcare;
- dezleagă profilele de pe dispozitive aşezându-le pe cărucioare;
- recuperează elementele de prindere (cuie, etc.);
- manipulează profilele;
- aşează cărucioarele în spaţiul indicat de responsabilul locului de muncă;
- temporar poate îndeplini şi alte sarcini de pe fluxul de producţie compatibile cu
nivelul calificării sale;
3. Mediul de muncă
Activitatea se desfăşoară în hala societăţii, în secţia Producţie. Spaţiul în care este amplasat
locul de muncă permite asigurarea unui microclimat adecvat activităţilor desfăşurate din
punct de vedere al:
- iluminatului (combinat - natural şi artificial de tip general),
- calităţii aerului (se asigură aerisirea spaţiilor de lucru prin ventilare
naturală şi mecanică iar noxele chimice sunt sub limitele maxime
admisibile),
- temperaturii aerului şi curenţilor de aer
Nu s-au înregistrat accidente, accidente uşoare, incidente sau boli profesionale.
8.9.2 Factorii de risc identificaţi

1 Mijloace de producţie

1.1 Factori de risc mecanic


• Lovire accidentală de către mijlocul de transport la descărcare/încărcare
• Răsturnare de materiale la încărcare/descărcare, transport
• Tăieri, înţepări în muchiile, contururile periculoase

1.2 Factori de risc termic – NU

1.3 Factori de risc chimic


• Gaze toxice provenite de la autovehiculele pe care le încarcă/ descarcă

2. Mediul de muncă
Factori de risc fizic
• Inundaţie, alunecări de teren, prăbuşiri de copaci.

3. Sarcina de muncă
3.1 Solicitare fizică
• Efort dinamic la încărcare, descărcare, transport manual
3.2 Solicitare psihică - NU
4 Executant
4.1 Acţiuni greşite

• Manevre greşite la preluarea, transportul cutiilor, materialelor, adoptarea de metode


neergonomice la manipularea manuală.
• Stivuire necorespunzătoare a materialelor.
• Nesincronizare de operaţii la transport, încărcare, cu conducătorul auto.
• Deplasări, staţionări în zone interzise.
• Cădere prin dezechilibrare, alunecare, păşire în gol, împiedicare.
• Cădere de la înălţime prin dezechilibrare, alunecare (de pe scara, platformele, stelaje )

4.2 Omisiuni
• Neutilizarea echipament individual de protecţie corespunzător
8.9.3 Fişa de evaluare a locului de muncă
UNITATEA: …………………... F I Ş A D E E VA L U A R E A NUMĂR PERSOANE EXPUSE:….
SECŢIA:……………………….. LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII:……………….
LOCUL DE MUNCǍ:………… ECHIPA DE EVALUARE:………….

PREVIZIBILĂ

PROBABILITA
CONSECINŢ
COMPONENT FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE

GRAVITATE
A MAXIMĂ

CLASA DE

CLASA DE
NIVEL
FACTORI DE RISC
A SISTEMULUI A FACTORILOR DE RISC DE

TE
IDENTIFICAŢI RISC
DE MUNCĂ (descriere, parametri)
0 1 2 3 4 5 6
1. Lovire accidentală de către mijlocul Deces 7 1 3
de transport la descărcare/încărcare
Mijloace de Factori de risc 2 2. Răsturnare de materiale la Invaliditate 4 2 3
producţie mecanic încărcare/descărcare, transport Gr. III
3. Tăieri, înţepări în muchiile, contururile ITM 2 6 3
periculoase 3 – 45 zile
4. Variaţii de temperatură la ITM 2 6 3
încărcare/descărcare 3 – 45 zile
Factori de risc 2 6 3
5. Curenţi de aer ITM
fizic 3 – 45 zile
Mediul de
muncă 6. Pulberi de praf în suspensie ITM 2 6 3
3 – 45 zile
Factori de risc 7. Gaze toxice provenite de la ITM 3 3 3
chimic autovehiculele pe care le incarcă/ 45–180
descarcă zile
Sarcina de Solicitare fizică 8. Efort dinamic la încărcare, ITM 3 3 3
muncă descărcare, transport manual 45–180
zile
UNITATEA: …………………... F I Ş A D E E VA L U A R E A NUMĂR PERSOANE EXPUSE:….
SECŢIA:……………………….. LOCULUI DE MUNCĂ DURATA EXPUNERII:……………….
LOCUL DE MUNCǍ:………… ECHIPA DE EVALUARE:………….

CONSECINŢ
COMPONENT FORMA CONCRETĂ DE MANIFESTARE

PREVIZIBIL

PROBABILIT
GRAVITATE
A MAXIMĂ

CLASA DE

CLASA DE
NIVEL
FACTORI DE RISC
A SISTEMULUI A FACTORILOR DE RISC

ATE
DE

Ă
IDENTIFICAŢI RISC
DE MUNCĂ (descriere, parametri)
0 1 2 3 4 5 6
9. Manevre greşite la preluarea, ITM 3 3 3
transportul cutiilor, materialelor, 45–180
zile
adoptarea de metode neergonomice la
manipularea manuală
10. Stivuire necorespunzătoare a ITM 3 3 3
Acţiuni greşite materialelor 45–180
Executant zile
11. Nesincronizare de operaţii la deces 7 1 3
transport, încărcare, cu conducătorul
auto
12. Deplasări, staţionări în zone deces 7 1 3
interzise
13. Cădere prin dezechilibrare, deces 7 1 3
alunecare, păşire în gol, împiedicare
14. Cădere de la înălţime prin deces 7 1 3
dezechilibrare, alunecare (de pe scară,
platformele, stelaje )
Omisiuni 15. Neutilizarea echipament individual deces 7 1 3
de protecţie corespunzător
8.9.4 Nivelul de risc global al fişei de evaluare a locului de muncă: Şofer

∑𝑛𝑛𝑖𝑖=1 𝑅𝑅𝑖𝑖 ∙ 𝑟𝑟𝑖𝑖2 0 ∙ 72 + 0 ∙ 62 + 0 ∙ 52 + 0 ∙ 42 + 15 ∙ 32 + 0 ∙ 22 + 0 ∙ 12 135


𝑁𝑁𝑟𝑟 = 𝑛𝑛 = = = 𝟑𝟑. 𝟎𝟎𝟎𝟎
∑𝑖𝑖=1 𝑅𝑅𝑖𝑖 ∙ 𝑟𝑟𝑖𝑖 0 ∙ 7 + 0 ∙ 6 + 0 ∙ 5 + 0 ∙ 4 + 15 ∙ 3 + 0 ∙ 2 + 0 ∙ 1 45

Nivelurile parţiale de risc corespunzătoare factorilor de risc


F1....F15
Frn Nrg

3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

F1 F2 F3 F4 F5 F6 F7 F8 F9 F10 F11 F12 F13 F14 F15 Frg


8.9.5 Fişa de măsuri propuse
FIŞA DE MǍSURI PROPUSE
LOC DE MUNCĂ/ NIVEL MĂSURA PROPUSĂ
Nr.
RISC Competenţe
crt. FACTOR DE RISC Nominalizarea măsurii Termene
/răspunderi
…1 Lovire accidentală de către 3 Respectarea căilor de circulaţie pentru Angajat Permanent
mijlocul de transport la autovehicule şi pentru pietoni.
descărcare/încărcare
2 Răsturnare de materiale la 3 Respectarea instrucţiunilor şi a regulilor Angajat Permanent
încărcare /descărcare, transport. privind depozitarea materialelo
3 Tăieri, înţepări în muchiile, 3
contururile periculoase
4 Variaţii de temperatură la 3 Dotarea şi purtarea EIP adecvat condiţiilor Angajat Permanent
încărcare/descărcare de lucru
5 Curenţi de aer 3
6 Pulberi de praf în suspensie 3
7 Gaze toxice provenite de la 3 Oprirea motorului autovehiculului în timpul
autovehiculele pe care le încarcă/ operaţiilor de descărcare / încărcare Şofer Permanent
descarcă
8 Efort dinamic la încărcare, 3
descărcare, transport manual
9 Manevre greşite la preluarea, 3 Aplicarea şi respectarea instrucţiunilor Angajat Permanent
transportul cutiilor, materialelor, privind . manipularea manuală a maselor
adoptarea de metode
neergonomice la manipularea
manuală
10 Stivuire necorespunzătoare a 3 Respectarea instrucţiunilor şi a regulilor Angajat Permanent
materialelor privind depozitarea materialelor
11 Nesincronizare de operaţii la 3 Oprirea motorului autovehiculului în timpul Şofer Permanent
transport, încărcare, cu operaţiilor de descărcare / încărcare
conducătorul auto
FIŞA DE MǍSURI PROPUSE
LOC DE MUNCĂ/ NIVEL MĂSURA PROPUSĂ
Nr.
RISC Competenţe
crt. FACTOR DE RISC Nominalizarea măsurii Termene
/răspunderi
12 Deplasări, staţionări în zone 3 Respectarea zonelor de lucru şi a căilor de Angajat Permanent
interzise circulaţie pentru autovehicule
13 Cădere prin dezechilibrare, 3 Atenţie mărită la deplasarea pe căile de Angajat Permanent
alunecare, păşire în gol, circulaţie
împiedicare
14 Cădere de la înălţime prin 3 Oprirea motorului autovehiculului în timpul Şofer Permanent
dezechilibrare, alunecare (de pe operaţiilor de descărcare / încărcare
scara, platformele mijloacelor de
transport)
15 Neutilizarea echipament individual 3 Purtarea EIP din dotare Angajat Permanent
de protecţie corespunzător
8.9.6 Interpretarea rezultatelor evaluării

Nivelul de risc global calculat pentru locul de muncă Încărcător marfă are valoarea de 3,00
valoare ce îl încadrează în categoria locurilor de muncă cu nivel de risc mic.
Nivelul de securitate este mare.

Nivelul de risc este susţinut de „Fişa de evaluare”, din care se observă că toţi cei 15 factori
de risc identificaţi, sunt de valoare 3.
Pentru diminuarea sau eliminarea acestor factori de risc (care se situează în domeniul
inacceptabil), sunt necesare, cel puţin, măsurile generic prezentate în “Fişa de măsuri
propuse”. Măsurile prevăzute in fişă nu sunt limitative, angajatorul având obligaţia de a
adopta oricare alte măsuri in vederea asigurării securităţii şi sănătăţii lucrătorilor şi mediului.
În ceea ce priveşte ponderea factorilor de risc pe sursele generatoare din cadrul sistemului
de muncă, situaţia se prezintă după cum urmează:
Factori de risc Încărcător marfă

• 20,00% factori proprii mijloacelor de producţie; mijloace de producţie


• 26,67%, factori proprii mediului de muncă;
mediul de muncă
• 6,67%, factori proprii sarcinii de muncă;
sarcini de muncă
• 46,67%, factori proprii executantului. executant

Analizând ponderea factorilor de risc inacceptabili pe elementele componente ale sistemului


de muncă se constata ca 46,67%, sunt factori proprii executantului, fapt care trebuie avut in
vedere de angajator in realizarea de instruiri – testări specifice prin care să conştientizeze
lucrătorii de necesitatea cunoașterii atât a acestor factori de risc cât si a modului de
diminuare a lor.

S-ar putea să vă placă și