Direcţia Generală Comerţ Exterior

Îndrumar de afaceri

Republica ISLANDA

Iunie 2020
1
DATE GENERALE

Geografie

Republica Islanda este o insulă situată în Atlanticul de Nord, între Norvegia, Scoţia şi
Groenlanda, cu o suprafaţă de 103.000 km2. Punctul cel mai nordic al insulei este la mică
distanţă de Cercul Polar, care traversează mica insulă Grímsey.
Linia de coastă măsoară 4.970 kilometri, iar zona economică exclusivă de 200 mile
nautice se extinde pe o suprafaţă de 758.000 km2 în apele înconjurătoare. Coastele sunt
stâncoase şi neregulate, cu numeroase fiorduri, exceptând sudul, cu plaje nisipoase şi fără
porturi naturale.
De origine vulcanică, Islanda este alcătuită din zona de coastă joasă şi interiorul
muntos, cu mai mulţi gheţari. Cea mai înaltă altitudine este vârful „Hvannadalshnúkur”,
de 2.119 m. Circa 12% din suprafaţa insulei este acoperită de gheţari, între aceştia
gheţarul „Vatnajökull” fiind cel mai mare din Europa.
Islanda este situată în zona «Dorsalei Sub-Atlantice» (Mid-Atlantic Ridge), cu vie
activitate vulcanică. Sursele geotermale (apă încălzită natural la cca.95°C) reprezintă
principala sursă pentru încălzirea clădirilor de interes public, precum şi a locuinţelor.
Căderile naturale de apă şi râurile constituie surse de potenţial ridicat pentru producerea
energiei hidroelectrice ieftine şi nepoluante.
Cea mai mare parte din pământul arabil, estimat la cca.20% din întreaga suprafaţă,
este situat de-a lungul coastei. Majoritatea aşezărilor urbane se află situate de-a lungul
litoralului sudic şi sud-vestic al insulei.
Zona marină din jurul insulei reprezintă una din cele mai prolifice bazine de pescuit
din lume. Aceasta se datorează, în mare măsură, largului platou continental ce înconjoară
Islanda, care facilitează dezvoltarea resurselor de hrană şi rapida reciclare a acestora.
Fiordurile lungi şi înguste asigură o bază nutritivă bogată pentru majoritatea speciilor de
peşte şi un adăpost potrivit pentru vasele de pescuit.
Spre coastele islandeze converg două mase de apă diferite, având originea în lanţul
muntos submarin ce se întinde din Scoţia până în Groenlanda, lanţ ce separă, în bună
măsură, apele mai calde ale Atlanticului de apele mai reci ale Oceanului Arctic. Puternicii
curenţi atmosferici şi oceanici ce înconjoară insula au o influenţă fundamentală asupra
mediului marin formând, pe platoul continental, condiţii de hrană şi de temperatură ideale
pentru viaţa marină.

Clima

Climatul Islandei este rece - temperat oceanic. Ţara beneficiază de un climat mai
cald decât ar indica latitudinea nordică, parţial datorită curentului marin cald (Gulf
Stream), care scaldă coastele de sud şi de vest. Marea nu îngheaţă în porturi iarna, însă
gheaţa poate împiedica traficul maritim de-a lungul coastelor nordice ale insulei.
Clima variază de la o zonă la alta a insulei. În general, coasta sudică este mai caldă,
mai umedă și mai vântoasă decât nordul insulei. Înălțimile din centru sunt cele mai reci
zone ale țării. Șesurile interioare din nord sunt cele mai aride. Iarna cade mai multă
zăpadă în nord decât în sud.
Cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată a fost de 30,5°C pe coasta de
sud-est. Cea mai scăzută a fost de −38°C în nord-est.

2
Populaţia

Locuitori: 364.134 (2020)

Densitate: 3,3 loc./km²

Capitala

Reykjavík este capitala Islandei, cel mai mare oraș din această țară și capitala cea
mai nordică din lume, fiind aflată foarte aproape de cercul polar. Se află în sud-vestul
țării, în golful Faxaflói - o regiune cu multe peninsule, insule și strâmtori.

Suprafață: 274,5 km²

Locuitori: cca.40% din populaţia ţării (în anul 2016 erau 122.853 locuitori)

Orașul este brăzdat de șosele largi cu multe benzi ce leagă diversele cartiere și
suburbii, iar locurile de parcare sunt abundente.
Transportul public constă într-un sistem de autobuze (numite Strætó bs).
Centura orașului îl ocolește pe la margini și îl leagă de restul Islandei.
În ciuda poziției sale în extremitatea nordică a Atlanticului, Reykjavík are o climă
mult mai caldă decât majoritatea locurilor aflate la aceeași latitudine. Temperaturile scad
rareori sub -10°C iarna. Verile sunt răcoroase, temperatura fluctuând între 10–15°C,
depășind uneori 20°C. Recordurile de temperatură pentru Reykjavík sunt de 26,2°C și de
−24.5°C.

Limba

Limba oficială, scrisă și vorbită, este islandeza, o limbă nord-germanică provenită

din nordica veche. Ea a evoluat mai puțin față de această limbă decât orice altă limbă
nordică, păstrând cel mai mult din inflexiunile verbale și substantivale, și a dezvoltat
vocabular nou, în special, pe baza rădăcinilor autohtone, neîmprumutând din alte limbi.
Cea mai apropiată limbă de islandeză este feroeza. Limbajul islandez al semnelor a
fost recunoscut oficial ca limbă minoritară în 2011.
Engleza este vorbită de mulți locuitori ca a doua limbă. Daneza este și ea înțeleasă și
vorbită. Studierea ambelor limbi este parte din curricula școlare obligatorii.
Alte limbi străine vorbite de localnici sunt germana, norvegiana și suedeza. Daneza
este mai des vorbită într-o formă ușor de înțeles pentru suedezi și norvegieni—fiind adesea
denumită skandinavíska (scandinavă) în Islanda.
În loc de a folosi numele de familie, așa cum este obiceiul în toate țările Europei
continentale și în insulele Britanice, islandezii folosesc patronimele sau matronimele. În
consecință, cartea de telefon din Islanda este organizată alfabetic după numele de botez.

Ziua naţională

17 iunie – data la care Islanda a fost proclamată republică. La 1 decembrie 1918,

Danemarca a recunoscut Islanda ca stat suveran. Islanda şi-a declarat deplina
independenţă la 17 iunie 1944.

Religie

 69,9% evanghelişti luterani

 3,8% romano-catolici
 2,9% Biserica Liberă a Luteranilor din Reykjavík
 2% Biserica Liberă a Luteranilor din Hafnarfjörður
 15,3% aparţinând altor religii sau fără religie menţionată
 6,1% neaparţinând vreunui cult religios.
3
Fus orar: GMT (+0)

Prefix telefonic: +354

Domeniu internet: .is

Monedă, carduri de credit și bănci

Unitatea monetară a Islandei este Krona (ISK).

Ca metodă de plată, islandezii folosesc aproape exclusiv cărți de credit și debit.
Astfel, cardurile de credit și debit sunt acceptate în majoritatea magazinelor, în timp ce
monedele străine sunt foarte rar acceptate.
Krona are de monede de 1kr, 5kr, 10kr, 50kr și 100kr și bancnote de 500kr, 1.000kr,
2.000kr, 5.000kr și 10.000kr.
Banii pot fi convertiţi la aeroport sau la cele trei bănci care se găsesc în Islanda, care
sunt Landsbanki, Íslandsbanki și Arion Banki. Programul de lucru este, în mod normal, între
9:00-16:00 și sunt închise în weekend. Există bancomate în tot orașul Reykjavík care pot fi
folosite pentru a retrage bani. Islanda nu este în prezent membru al Uniunii Europene și nu
utilizează moneda Euro.
Cuvântul krona (care înseamnă „coroană”) este legat de celelalte monede nordice
(precum coroana daneză, krona suedeză și coroana norvegiană). Istoria monedei islandeze
datează din 1885, când Islanda a început să emită bancnote proprii. Primele monede Krona
au fost emise în 1922 după dizolvarea Uniunii Monetare Scandinave.

Paritate: 1 Euro = cca.155 isk

Împărțirea administrativă

Islanda este împărțită în regiuni, circumscripții

și comune. Sunt 8 regiuni utilizate în principal
în scopuri statistice; jurisdicțiile tribunalelor
districtuale folosesc și ele o versiune mai veche
a împărțirii pe regiuni. Până în 2003,
circumscripțiile pentru alegerile legislative
erau aceleași cu regiunile, dar printr-un
amendament la Constituție, ele au fost
modificate la forma actuală, cu 6 circumscripții
 Reykjavík Nord și Reykjavík Sud (regiuni
ale orașului);
 Sud-Vest ( 4 zone urbane necontigue din
jurul Reykjavíkului);
 Nord-Vest și Nord-Est (jumătatea nordică,
împărțită în două);
 Sud (jumătatea sudică, fără Reykjavík și
suburbiile lui).
În Islanda există 74 de comune care se ocupă
de administrația locală, atribuțiile lor fiind în
domenii ca școlile, transportul și zonarea.
Acestea sunt de fapt diviziunile Islandei de
nivelul al doilea, întrucât circumscripțiile nu
sunt utilizate decât la alegeri și în scopuri
statistice.

4
Situaţia politică internă

Islanda a fost prima țară din lume în care s-a format un partid politic alcătuit și
condus numai de femei. Denumit „Lista Femeilor” sau „Alianța Femeilor” (Kvennalistinn),
el a apărut în 1983 cu scopul de a promova nevoile politice, economice și sociale ale
femeilor. Deși s-a desființat în 1999, fuzionând cu Alianța Social-Democrată, el și-a lăsat
amprenta asupra politicii islandeze: toate marile partide au o cotă minimă de 40% pentru
femei.
În 2011, Islanda se clasa pe locul al 2-lea în lume la puterea instituțiilor
democratice și pe locul al 13-lea la capitolul transparență a guvernării. Țara are un nivel
ridicat de participare civică, cu prezență la vot de peste 80%.
Președintele este ales prin vot direct pentru un mandat de 4 ani, fără limită a
numărului de mandate. Alegerile prezidențiale, legislative și locale se țin separat o dată la
4 ani. Președintele Islandei are rol mai degrabă ceremonial și diplomatic, dar are drept de
veto asupra legilor votate de parlament, și le poate supune unui referendum național. În
1980, islandezii au ales-o președinte pe Vigdís Finnbogadóttir, prima femeie din lume
aleasă în funcția de șef de stat prin vot popular direct. Ea s-a retras din funcție în 1996.
Șeful guvernului este primul ministru care, împreună cu Guvernul, este responsabil
de autoritatea executivă.
Guvernul este numit de președinte după alegerile legislative generale; această
numire este de regulă negociată cu liderii partidelor politice, care hotărăsc între ei ce
partide pot forma guvernul și cum să-și împartă funcțiile, pentru a avea susținere
majoritară în Althing. Abia după ce liderii de partide ajung la o concluzie între ei, sau după
ce trece o perioadă de timp rezonabilă, președintele își exercită această putere și numește
personal guvernul.
Guvernele Islandei au fost dintotdeauna guverne de coaliție, cu două sau mai multe
partide, niciun partid politic neobținând vreodată o majoritate în Althing în perioada
republicană.
Parlamentul (Althing) are atribuții legislative. Este cel mai vechi din lume, fiind
înfiinţat în anul 930. Are o structură unicamerală, numărul parlamentarilor fiind de 63,
aleşi printr-un sistem de vot proporţional.

În urma alegerilor legislative din 28 octombrie 2017, Islanda este condusă de un

guvern de coaliție compus din reprezentanții a trei partide: Partidul Ecologist de Stânga,
Partidul Independenței și Partidul Progresist.
Următoarele alegeri legislative la termen: octombrie 2021.

Politica externă

Politica externă a Islandei este determinată de statutul de ţară insulară, de situarea

geografică în Regiunea Arctică şi de precaritatea resurselor interne. Toate acestea
argumentează preocuparea Islandei pentru dreptul maritim internaţional, predilecţia
pentru cooperarea cu statele scandinave, SUA, Canada şi Rusia în diferite formate de
cooperare regională, acoperind domeniile: economie, ecologie, securitate, valorificarea
resurselor vii ale mării şi ecologia marină.
Alăturându-se Naţiunilor Unite în 1946, Islanda este şi unul dintre fondatorii NATO, în
1949.
În 1970, Islanda a fost primită în Asociaţia Europeană a Liberului Schimb (AELS /
EFTA).
În octombrie 1991, Islanda şi ceilalţi membri AELS / EFTA au finalizat negocierile cu
UE şi au format Spaţiul Economic European (SEE / EEA).
Islanda este, de asemenea, membră a Consiliului Europei, a OSCE şi membru asociat
al spaţiului Schengen din 2000.

5
 Islanda este activă în cadrul ONU, afirmând necesitatea de reformă a organizaţiei.
Este un furnizor important de asistenţă tehnică şi financiară, atât în plan multilateral, cât
şi bilateral. Cooperarea internaţională pentru dezvoltarea durabilă şi accentul pe
rezolvarea paşnică a disputelor sunt, de asemenea, elemente de bază ale politicii externe
islandeze.

Relația cu UE

La 16 iulie 2009, Islanda a adresat Preşedinţiei suedeze cererea de aderare la UE,

argumentându-şi solicitarea prin apartenenţa sa la continentul european, necesitatea
extinderii securităţii ţării şi asigurarea stabilităţii economice pe termen lung.
În anul 2013, negocierile de aderare ale Islandei la UE au fost temporizate şi ulterior,
suspendate, obiectivul aderării la UE fiind în prezent abandonat.

ECONOMIA

Platforma de guvernare se axează pe următoarele direcții: investiții consolidate în

servicii publice, dezvoltarea și extinderea infrastructurii de telecomunicații și transport,
consolidarea sustenabilității sectorului financiar și combaterea infracțiunilor financiare,
protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice, îmbunătățirea participării
Islandei în cadrul SEE, consolidarea finanțării asistenței pentru dezvoltare și primirea unui
număr în creștere gradual de refugiați.

Islanda a fost serios afectată de criza economico-financiară, care a dus la prăbuşirea

sistemului bancar şi devalorizarea monedei naţionale. Programul de recuperare economică
încheiat de Islanda cu FMI a fost finalizat cu succes în 2011.
Cu excepția controlului de capital încă neridicat, Islanda are în general o economie
de piață, cu taxe relativ reduse față de alte țări din OCDE. Ea menține un sistem social
nordic, prin care oferă îngrijire sanitară universală și educație universitară cetățenilor ei.
Islanda ocupă locuri de frunte la stabilitate economică, politică și socială și la egalitate. În
2013, la Indicele Dezvoltării Umane, ocupa locul 13 în lume.
După anul 2013, economia Islandei a înregistrat o creștere continua și dinamică.

În anul 2017, creşterea economică a fost de 4,9%, inflaţia de 1,9 %, iar șomajul s-a
situat la nivelul de 2,1%.

PIB: 25.882 mil.USD (2018)

PIB/loc.: 69.669 USD (2016-2018)

Cifrele comerţului cu bunuri, în anul 2018, au indicat 5.561 mil.USD la exporturi

(FOB) şi 7.655 mil.USD la importuri (CIF).

Principalii parteneri la exportul de bunuri din anul 2018 au fost ţările UE (71%), SUA
(7%) şi Norvegia (5%) iar produsele exportate au constat în principal din produse agricole
(43%) şi combustibili şi produse minerale (42%).
În anul 2018, principalii parteneri la importul de bunuri au fost ţările UE (49%),
Norvegia (11%), China (8%) şi SUA (8%). Principalele produse importate au fost cele
manufacturate (67%), combustibili şi produse minerale (21%) şi produse agricole (10%).

6
 Principalele ramuri industriale sunt: industria pescuitului, industria de aluminiu și
producţia de energie din surse geotermale.

Principalii parteneri comerciali sunt: UE, EFTA, SUA, Japonia.

Relaţiile comerciale bilaterale România - Islanda

Evoluţia schimburilor comerciale (milioane Euro)

30 aprilie
An 2017 2018 2019 2020
Export 7,810 9,954 5,373 0,963
Import 1,534 0,924 1,010 0,341
Total 9,345 10,878 6,382 1,303
Sold 6,276 9,030 4,363 0,622

Evoluţia schimburilor comerciale indică pentru anul 2018, față de anul anterior, un
volum al schimburilor totale care a crescut cu 16,41%, din care exportul a crescut cu
27,45%, iar importul a scăzut cu 39,78%.
În anul 2019, față de aceeași perioadă a anului trecut, volumul schimburilor
comerciale totale a scăzut cu 41,04%, din care exportul a scăzut cu 45,74%, iar importul a
crescut cu 9,30%.

Principalele categorii de bunuri exportate, în 2019, au fost:

 Vehicule,aeronave şi echipamente transport (67,8%)
 Maşini, aparate, echipamente electrice (10,3%)
 Metale comune şi articole metalice (9,6%)

În anul 2019, principalele categorii de bunuri importate din Islanda, au fost:

 Grăsimi şi uleiuri de origine animală sau vegetală (78,3%)
 Vehicule,aeronave şi echipamente transport (12,8%)
 Mase plastice, cauciuc şi articole conexe (3,2%)

Conform datelor înregistrate la O.N.R.C., la 30.04.2020 erau înregistrate în

România 70 de societăţi comerciale cu capital islandez, cu un capital social total subscris
exprimat în valută de 21.090,8 mii euro, Islanda situându-se pe locul 42 în topul primelor
50 de state după investiţia în valută.

Afaceri şi Industrie

Activitatea industrială din Islanda s-a bazat întotdeauna, într-o mare măsură, pe
utilizarea resurselor naturale, precum pescuitul, agricultura și industria consumatoare de
energie. În ultimele decenii, diversitatea activității industriale și de afaceri a crescut
foarte mult în paralel cu progresele tehnologice rapide, accentul crescând pe inovație și
sectorul creativ și o creștere foarte substanțială a turismului.
Rolul statului este să pregătească terenul pentru afaceri vitale, variate și
antreprenoriale în întreaga ţară, bazate pe utilizarea durabilă a resurselor și care să poată
profita de cele mai noi progrese tehnologice.

7
Invest in Iceland (https://www.invest.is/ )

Invest in Iceland este un centru de informare unic pentru investitorii străini și oferă
informații despre oportunitățile de investiții din Islanda, precum și despre mediul de
afaceri. Oferă gratuit informații și servicii de specialitate cu privire la toate aspectele
investițiilor, organizează vizite și stabileşte contacte cu autoritățile locale, precum și
parteneri de afaceri locali și consultanți profesioniști și lucrează în conformitate cu
legislația islandeză privind Promovarea Islandei nr. 38 din 2010.

Detaliile privind reglementările, agențiile de monitorizare și inspecție, etc., variază

de la un sector la altul, iar Invest in Iceland vă ajută la stabilirea contactelor și oferirea de
îndrumări.

În linii mari, ca membru al Spațiului Economic European, Islanda își desfășoară

mediul de reglementare pe baza acelorași principii ca și Uniunea Europeană.

Pe lângă faptul că are una dintre cele mai mici cote de impozit pe profit din Europa,
Islanda are o forță de muncă extrem de educată, clasată printre cele mai înalte din lume,
oferă energie regenerabilă la prețuri competitive, cu o infrastructură avansată, care face
Islanda locația ideală pentru investitori

Islanda se concentrează asupra unui mediu de afaceri favorabil, incluzând impozitul

pe profit scăzut, disponibilitatea de terenuri și energie verde la prețuri competitive și
eficiență în cadrul legislativ european. Noile proiecte de investiții directe pot solicita un
acord de investiții, asigurând stimulente regionale generoase, inclusiv un plafon al ratei
impozitului pe profit de doar 15%.

Având standarde profesionale ridicate și cooperarea marilor bănci internaționale și

companii de consultanţă, un număr mare de investitori internaționali și-au stabilit
afacerile într-o gamă largă de industrii din mediul prietenos cu investitorii din Islanda.

Sistemul de taxare în Islanda

Informaţiile privind sistemul de taxare din Islanda sunt disponibile online şi pot fi
accesate la link-ul: https://www.invest.is/doing-business/taxes-in-iceland

Deschiderea unei afaceri în Islanda

Islanda se situează printre cele mai importante țări din lume când vine vorba de
ușurința de a înfiinţa o afacere, fapt certificat de datele colectate de Banca Mondială ( şi
disponibile la link-ul: https://www.doingbusiness.org/en/data/exploretopics/starting-a-
business#sub-menu-item-link ).

 Înregistrarea TVA și a salarizării

În momentul înființării unei entități comerciale în Islanda, trebuie să solicitați un
număr de identificare TVA la RSK (Direcția Veniturilor Interne). Aceasta este o sarcină
destul de simplă care presupune completarea unui formular de două pagini care acoperă
înregistrarea ID-ului de plătitor TVA, precum și o notificare a salarizării estimate de
companie.
 Afaceri sub proprietate unică
Întreprinderile, care sunt în proprietate exclusivă sau persoane fizice independente,
se înființează doar prin completarea formularului de identificare TVA / salarizare. Singurul

8
proprietar este responsabil pentru toate tranzacțiile efectuate sub numerele sale de
identificare personale.
 Societate cu capital limitat
O companie privată cu capital limitat (PRLC) poate avea unul sau mai mulți acționari
și, atunci când este stabilită, cerința minimă modestă de capital social, inclusiv taxa de
înregistrare, este plătită către RSK (Direcția Direcția Venituri Interne / Registrul
întreprinderilor). Cerința de capital social pentru o companie cu capital limitat este de
500.000 ISK (inclusiv taxa de înregistrare de 131.000 ISK).
 Societate pe acțiuni
Procedura de înființare a unei societăți pe acțiuni este aceeași cu cea a înființării
unei societăți comerciale cu capital limitat. Există totuși câteva diferențe importante.
 Parteneriat
Un parteneriat este un acord între două sau mai multe persoane, care acoperă
operațiunile lor financiare reciproce. În cadrul parteneriatului înființat, toate părțile
împărtășesc responsabilități egale și nelimitate față de datoriile companiei. Nu există nicio
taxă pentru inițierea unui parteneriat în Islanda.
 Sucursale ale companiilor străine
O taxă de înregistrare modestă este plătită către RSK (Direcția Direcție Venituri
Interne / Registrul Întreprinderilor). O sucursală înregistrată trebuie să aibă un nume, care
să includă numele societății comerciale străine. Documentația depusă la autoritățile
islandeze trebuie prezentată în traducere certificată în limba islandeză. Taxa de
înregistrare pentru înființarea unei sucursale deținute de străini este de 256.500 ISK.

Pentru mai multe informații despre cum puteți înființa o afacere în Islanda, faceți
clic pe următorul link: https://www.invest.is/doing-business/establishing-a-company

Investiții în Reykjavík

Reykjavík este recunoscut ca lider mondial în domeniul geotermelor și al industriei

fructelor de mare.
Alte industrii puternice din oraș sunt biotehnologia, echipamentele medicale,
turismul, IT și industriile creative. Islanda are o comunitate de afaceri înfloritoare care
cuprinde toate industriile menționate anterior. Situat în mare parte în centrul orașului, IT-
ul crește foarte rapid în mare parte datorită accesului la energie regenerabilă ieftină și
ingeniozității creative a populației. Mai multe companii internaționale au puncte de lucru
în capitală, profitând de cultura puternic-antreprenorială și de mediul competitiv al țării.
Cu o forță de muncă bine educată și cu înaltă calificare, energie ecologică accesibilă și
oportunități imense de accelerare a investițiilor și de afaceri, orașul este plin de
oportunități.

Departamentul de Dezvoltare Economică al orașului Reykjavík promovează orașul ca

locație de afaceri și ajută companiile locale și internaționale să ia în considerare
localizarea sau extinderea pentru a-și atinge obiectivele de afaceri, precum și să dezvolte
zone economice noi și interesante în orașul Reykjavík. Departamentul este, de asemenea,
axat pe consolidarea competitivității orașului Reykjavík.
Departamentul de Dezvoltare Economică este responsabil pentru construcția,
exploatarea și întreținerea clădirilor și structurilor deținute de oraș, precum și terenuri,
loturi și alte proprietăți în proprietatea orașului. Acesta include contracte de închiriere,
închirieri de terenuri, comunicări cu Administrația Drumurilor Publice și alte autorităţi cu
privire la proiecte de construcții în oraș.
Departamentul lucrează îndeaproape cu partenerii cheie din zona Reykjavík pentru a
se asigura că clienții primesc rapid informații relevante și de calitate cu privire la
interesele lor.
Date de contact:
9
 Department of Economic Development
City Hall, Tjarnargata 11, 101 Reykjavík
Telefon: +354 411 1111
E-mail: invest@reykjavik.is

Informaţii statistice oficiale (https://www.statice.is/)

Statistics Iceland este Institutul Național de Statistică al Islandei și a fost fondat în

1914. Statistics Iceland este centrul statisticilor oficiale din Islanda și are rolul principal în
organizarea, coordonarea și desfășurarea acestora.
Statistics Iceland colectează, prelucrează și diseminează date despre economie și
societate.

Participare publică

Orașul Reykjavík oferă diverse opțiuni pentru a spori participarea publicului la

democrația deliberativă și luarea deciziilor democratice.

Better Reykjavik
Better Reykjavík este un forum de consultare online, unde cetățenilor li se oferă
șansa de a-și prezenta ideile cu privire la problemele referitoare la serviciile și
operațiunile orașului Reykjavík. Oricine poate vedea discuţiile și utilizatorii înregistrați şi,
după aprobarea condițiilor de participare, pot participa la forum.
Link: https://reykjavik.is/en/participation

Better Districts E-elections

Better Districts este un proiect de colaborare între cetățeni și autoritățile
administrative pentru acordarea de prioritate și distribuirea fondurilor pentru proiecte noi
la o scară mai mică și proiecte de întreținere în districtele Reykjavík. Proiectul este
destinat să sporească participarea publicului la democrația deliberativă și la luarea
deciziilor democratice și se bazează pe experiența din anii anteriori.
Link: https://reykjavik.is/en/participation

Condiţii de călătorie

Islanda a pus în aplicare pe deplin Acordul Schengen din 25 martie 2001, care a
desfiinţat punctele de control și controalele la frontierele interne.
Cetățenii străini care vizitează Islanda trebuie să deţină documente de călătorie
valide sau cărți de identitate acceptate pentru trecerea frontierei.
Pentru a fi valabil, un document de călătorie sau o carte de identitate a cetățenilor
non-SEE / AELS trebuie: să fie valabil cu cel puțin 3 luni după data plecării și a fost emis în
ultimii 10 ani.
Documentele de călătorie ale cetățenilor SEE / AELS trebuie să fie valabile pe
perioada șederii lor în Islanda.

Cetăţenii români pot călători în Islanda pe baza cărţii de identitate.

Mai multe detalii la link: https://www.utl.is/index.php/en/travel-document-
requirements

10
Vizele

Islanda s-a alăturat statelor Schengen la 25 martie 2001, un acord încheiat între 26
de state pentru a elimina controalele la frontierele comune de circulație a persoanelor și a
facilita transportul și circulația mărfurilor la aceste granițe.
Toate persoanele care necesită vize, care nu dețin o viză Schengen valabilă în
documentul de călătorie, trebuie să solicite viză la ambasadă / consulat înainte de a
călători în zona Schengen.
Ambasadele / consulatele care gestionează cererile pentru Islanda, sunt afişate la
link: https://www.utl.is/index.php/en/where-you-can-apply-for-a-visa .
Vizele pot fi acordate pentru călătorii de afaceri, turism, motive personale (familie și
prieteni), vizite oficiale, studii pe termen scurt și pentru evenimente politice, științifice,
culturale, sportive sau religioase.

Permis de rezidență

Cetățenii străini, alţii decât resortisanții SEE / AELS, care intenționează să rămână în
Islanda mai mult de trei luni, trebuie să solicite un permis de ședere la Direcția Imigrație.
Cetățenii statelor SEE / AELS nu au nevoie de permis de ședere. Aceștia trebuie să își
înregistreze dreptul de ședere în Islanda la Registre Islanda. Informaţii la link:
https://www.skra.is/english/individuals/moving-to-iceland/i-am-an-eea-efta-citizen/

Membrii familiei cetățenilor SEE / AELS trebuie să solicite un card de rezidență la

Direcția Imigrație. Informaţii la link: https://www.utl.is/index.php/en/eea-efta-citizens-
and-their-relatives .

TRANSPORT

Islanda are un nivel foarte ridicat de deținere de autovehicule pe cap de locuitor, cu

un autovhicul la fiecare 1,5 locuitori. Aceasta este principalul mijloc de transport al
islandezilor.
Islanda are circa 13.034 km de drumuri în administrare, dintre care 4.617 km sunt
asfaltate. Multe drumuri rămân neasfaltate, mai ales drumurile rurale mai nefolosite.

Șoseaua 1, sau „Drumul Inelar” a fost terminată în 1974, și este un drum principal ce
face turul Islandei, legând toate zonele locuite ale insulei, interiorul fiind nelocuit. Acest
drum asfaltat are 1.337 km cu o bandă pe sens, cu excepția zonelor adiacente marilor
orașe și a interiorului tunelului Hvalfjörður (unde se și plătește o taxă) unde sunt mai
multe benzi. Multe poduri, mai ales în nord și în est, sunt cu o singură bandă și făcute din
lemn și/sau metal.

Principalul element de infrastructură pentru transport internațional este Aeroportul

Internațional Keflavík, care deservește Reykjavíkul și toată țara. El se află la 48 km vest de
Reykjavík.
Zborurile interne, către Groenlanda și către Insulele Feroe, precum și zborurile de
afaceri aterizează și decolează în principal pe Aeroportul Reykjavík, aflat în centrul
orașului.
În Islanda există 103 aeroporturi și aerodromuri înregistrate; majoritatea sunt
aerodromuri neasfaltate aflate în zone rurale.
Cel mai mare aeroport din Islanda este Keflavík, iar cel mai mare aerodrom este cel
de la Geitamelur, având patru piste și aflându-se la circa 100 km est de Reykjavík, fiind
dedicat exclusiv planoarelor.
Mai multe companii internaționale întrețin zboruri regulate în și din Islanda.
11
 Reykjavík are două porturi maritime, cel vechi de lângă centrul orașului fiind folosit
mai ales pentru nave de pescuit și de croazieră. Sundahöfn, un port mai nou, se află în
estul orașului și este cel mai mare port de mărfuri din țară.

Nu există sistem public de căi ferate în Islanda, din cauza terenului, doar
locomotivele utilizate la construirea docurilor fiind expuse în oraș.

Reglementări în materie de conducere a autovehiculelor

În Islanda se merge pe partea dreaptă a drumului și se depășește pe partea stângă.

Limita generală de viteză este de 30-50 km / oră în zone populate, 80 km / oră pe drumuri
cu pietriș în zonele rurale și 90 km / oră pe drumuri asfaltate.

Șoferii și toți pasagerii au obligația să poarte centurile de siguranță. Copiii mai mici
și sugarii trebuie să fie așezați în scaune de siguranță auto.

Farurile auto trebuie să fie pornite în orice moment, zi sau noapte, când conduceți în
Islanda. Utilizarea telefoanelor mobile în timp ce conduceți este interzisă.

Conducerea după consumul de alcool sau droguri este ilegală în Islanda. Pedeapsa
minimă pentru o primă infracțiune este o amendă de cel puțin 100.000 ISK și pierderea
privilegiilor de conducere timp de 4 luni.

În Islanda, traficul pe banda interioară a unui sens giratoriu cu două benzi are
întotdeauna prioritate față de traficul pe banda exterioară. Mulți călători străini nu cunosc
această regulă și, prin urmare, sensurile giratorii pot deveni foarte periculoase. În special
în Reykjavík, veți găsi o mulțime de sensuri giratorii pe două benzi și este esențial să
înțelegeți regulile prioritare.

Șoseaua de centură se întinde în jurul coastei Islandei cu o lungime totală de 1.339

kilometri (832 mile). Drumul este asfaltat în mare parte și foarte bine întreținut, însă în
partea de est a țării există întinderi de suprafețe de pietriș neasfaltate. Majoritatea șoselei
de centură este alcătuită dintr-o singură cale de transport cu două benzi de circulație, una
pe fiecare direcție.

Parcarea autovehiculelor în Reykjavík

Există multe opțiuni de parcare în Reykjavik, cu zone de parcare specializate, parcări

cu mai multe etaje, parcări amenajate și parcări stradale disponibile.
Distribuitoarele de bilete din zonele de plată acceptă atât monede, cât și cărți de
credit. Trebuie să introduceți numărul plăcuței de înmatriculare al mașinii dvs. și nu este
necesar să imprimați biletul și să îl afișați în mașini.

Tarifele de parcare în Reykjavík variază în funcție de zonele de parcare, cu cât

parchezi mai aproape de centrul orașului Reykjavík, cu atât este mai scump. Orașul este
relativ mic, așa că, chiar dacă parcați la marginea centrului Reykjavik, vă aflați la doar 5
minute de mers pe jos de centrul orașului Reykjavík.
Zonele de parcare sunt împărțite în P1, P2, P3 și P4.
P1 este zona roșie și cea mai scumpă zonă de parcare din Reykjavík, dar biletul de
parcare P1 este valabil și în zona P1, P2, P3 și P4.
P2 este zona albastră, dar biletul de parcare P2 este valabil și în zona P3 și P4.
P3 este zona verde, dar biletul de parcare P3 este valabil doar în zona P3.
P4 este zona galbenă, iar biletul de parcare P4 este valabil în zona P4.
12
 Parcarea este gratuită duminica.
Dacă vă aflați în afara acestor zone și nu vedeți un P cu un număr pe el, vă aflați
într-o zonă de parcare gratuită.

Condiții rutiere în Islanda (http://www.road.is/)

Administrația Rutieră și de Coastă (IRCA) utilizează acest site web pentru a circula
informații despre condițiile rutiere și starea vremii. IRCA are un serviciu telefonic în
același scop; numărul este un număr de patru cifre: 1777.
Informațiile despre starea drumului și vremea sunt actualizate frecvent pe pagina
web http://www.road.is/ în timpul zilei, în special în timpul iernii.
Informații suplimentare despre condițiile de drum sunt disponibile prin tel. 1777
(dacă sunt probleme se poate utiliza nr. de tel. +354 522 1100), care este disponibil în
intervalul 8-16 vara și 6:30-22 iarna.

Grupul IcelandAir

Conceptul de afaceri al grupului IcelandAir este bazat pe rețeaua rutelor Icelandair

care face legătura între Europa și America de Nord prin Islanda.
În februarie 2013 a fost semnat un contract cu Boeing, confirmând o comandă de
șaisprezece aeronave 737 MAX8 și 737 MAX9, cu opțiunea de a cumpăra alte opt aeronave.
Livrarea primei aeronave este programată pentru începutul anului 2018.
Grupul Icelandair a sărbătorit 80 de ani de operațiuni la 3 iunie 2017.
În 2019, Grupul a angajat în medie 4.715 angajați cu normă întreagă, a generat
venituri totale de peste 1,5 miliarde USD și a transportat 4,7 milioane de pasageri pe
zborurile sale internaționale și regionale.
Prin unirea pasagerilor care călătoresc către și dinspre Islanda cu pasagerii care
traversează Atlanticul prin Islanda, Icelandair și-a extins și și-a consolidat continuu rețeaua
în ultimele decenii.
Icelandair conectează 24 de gateway-uri în Europa cu 16 gateways în America de
Nord, prin Islanda ca hub.

Din grupul IcelandAir fac parte compania aeriană Icelandair şi Iceland Travel.

 IcelandAir (https://www.icelandair.com/)
Icelandair este o companie aeriană principală care oferă zboruri către și dinspre
Islanda și o opțiune atractivă pentru zborurile trans-atlantice.
Icelandair oferă zboruri sigure, fiabile și servicii excepționale pe zboruri către zonele
metropolitane de pe ambele părți ale Atlanticului.
Compania aeriană operează în afara Islandei și folosește locația geografică a țării la
jumătatea distanței dintre America de Nord și Europa ca o oportunitate pentru a construi o
rețea în continuă creștere de rute internaționale cu Islanda ca hub.

 Iceland Travel (https://www.icelandtravel.is/ )

Este principalul operator de turism din Islanda.
Oferă o gamă largă de servicii de înaltă calitate pentru călătorii din întreaga lume,
inclusiv categorii precum Leisure, MICE (întâlniri, stimulente, conferințe și evenimente) și
servicii de croazieră.

13
Legături către principalele site-uri oficiale

 Portal oficial: http://www.iceland.is

 Guvernul: http://www.government.is
 Lista ministerelor: https://www.government.is/ministries/contact-emails-
phone-numbers-and-locations/
 Lista agenţiilor guvernamentale:
https://www.government.is/default.aspx?PageID=82a6914d-a8e7-11e7-941f-
005056bc530c
 Restricții pentru investiții ale persoanelor nerezidente în Islanda
https://www.government.is/topics/business-and-industry/restrictions-on-
investments-by-non-residents-in-iceland/
 Înfiinţarea unei afaceri în Islanda
https://www.government.is/topics/business-and-industry/establishing-a-
business-in-iceland/
 Concurenţă
https://www.government.is/topics/business-and-industry/competition/
 Stimulente și acorduri de investiții
https://www.government.is/topics/business-and-industry/incentives-and-
investment-agreements/
 Drepturi de proprietate industrială
https://www.government.is/topics/business-and-industry/industrial-
property-rights/
 Industrie
https://www.government.is/topics/business-and-industry/industry/
 Business
https://www.government.is/topics/business-and-industry/business/
 Innovation
https://www.government.is/topics/business-and-industry/innovation/
 Turism în Islanda
https://www.government.is/topics/business-and-industry/tourism-in-iceland/
 Energie
https://www.government.is/topics/business-and-industry/energy/
 Înfiinţarea unei companii
https://www.government.is/topics/business-and-industry/establishment-of-
company/
 Pescuit in Islanda
https://www.government.is/topics/business-and-industry/fisheries-in-
iceland/
 Ministerul afacerilor externe: http://www.mfa.is
 Parlamentul: http://www.althingi.is

Numărul de urgență 112

112 este numărul unic de urgență din Islanda, disponibil pentru toate urgenţele de
tipul accidente, incendii, infracțiuni, căutare, salvare și dezastre naturale pe uscat, pe
mare sau în aer. În plus, ofițerii de protecție a copilului din Islanda pot fi contactaţi prin
numărul de urgenţă 112.
Dispeceratele de urgență sunt permanente, lucrează tot timpul anului. Când este
apelat 112, se răspunde imediat și se trimite asistența corespunzătoare.
Rolul Alertei de Urgență 112 este de a oferi un serviciu prietenos, eficient și de
încredere. Numărul unic 112 se poate apela de oriunde de pe teritoriul Islandei, de la orice
telefon, prin apel de voce sau prin SMS.

14
 Ambasada României în Regatul Danemarcei
Începând cu data de 11 septembrie 2016, domnul Mihai Alexandru Grădinar este ambasadorul
României în Regatul Danemarcei, acreditat şi în Republica Islanda.
Coordonate de contact:
Adresă: Strandagervej 27, 2900 Hellerup
Web: http://copenhaga.mae.ro

Important !

Cu toate că s-au făcut toate demersurile pentru a verifica informațiile prezentate în acest
document și ele sunt actuale și corecte după cunoașterea noastră, utilizatorii sunt rugați
să verifice ori de câte ori este nevoie, întrucât pot surveni modificări sau schimbări de
situații.

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri nu își asumă nici o responsabilitate

pentru erorile, omiterile sau interpretările contradictorii prezentate în acest document.
Cititorii trebuie să își asume în întregime responsabilitatea pentru stabilirea aspectului
legal şi moral al fiecărei afaceri inițiate sau pusă în practică într-o anumită zonă
geografică specifică, indiferent dacă aceste afaceri sunt sugerate, direct sau indirect în
această prezentare.
Autorul nu este responsabil pentru nicio pierdere, risc sau distrugere în urma
utilizării/punerii în aplicare a oricărora dintre informațiile prezentate în acest document.

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri nu își asumă nicio responsabilitate

pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a serviciilor prestate de companiile
juridice și financiare prezentate în acest Îndrumar, includerea în listă fiind considerată
doar o sugestie.

15