16/08/2020 OneNote

Generalitati/ anatomie
29 September 2019 10:28

Generalitati Circulatia cerebrala colaterala

• Boli neurovasculare NU = superpozabil peste boli cerebrovasculare • Principalele sistem
○ Boli neurovasc= afectiuni propriu-zise vase cerebrale ○ Cerc Willis
○ Boli cerebrovasc= de cauza neurovasc/ proces patologic de alta etiologie ○ Anastomoze intre ramuri a carotid externe si a carotide interne si vertebrale
• AVC= primele 3 cauze morbiditate ○ Anastomoze leptomeningeale
• Ro = prima cauza de mortalitate adulti = boli coronariene
• Cea mai frecventa cauza invadilitate in pop adulta
• 20-25% din supravietuitori AVC ---> in 5 ani: o forma dementa (factor risc pt expresie clinica Alzheimer/ alte Cerc Willis • Rol functional major: protectie de consecinte lezional dezastruoase -
demente) obstructia a majora
• Prin echilibrare hemodinamica - distributie sange spre teritorii terminale
Anatomia functionala parenchimatoase
• Normal: sange carotidian NU se amesteca cu sange vertebro-bazilar
Artere carotide interne • Patologic: hemoabatere (redistributie sanguina)
• A carotida comuna stanga <--- din arc aortic • Caz stenoze asx
• A carotida comuna dreapta <--- trunchi brahiocefalic • Caz ocluzii asx a carotida interna in regiunea cervicala
• Fiecare asigura 40% debit sanguin cerebral normal • Situatii patologice mai severe: cerc Willis = nefunctional
• Traiect laterocervical • e.g. leziuni multiple obstructive pe ramuri
• NU dau nastere la colaterale • Scadere debit pe una din a cervicale (frecvent pe una din carotidele
• Patrund in cutia craniana prin gaura rupta anterioara interne) ---> infarct cerebral masiv
• Traiect scurt - canal carotic prin stanca os temporal
Anastomoze intre • Importanta functionala mai scazuta
ramuri a carotid • Semnificative in caz obstructii tip aterotrombotic cu dezvoltare lenta in timp --
Artere vertebrale
externe si a -> adaptare hemodinamica
• Portiune proximala a subclaviene- desprindere in unghi drept
carotide interne si • Anastomoze
• Traseu ascendent laterocervical
vertebrale • A oftalmica si a nazala interna (prin a angulara)- evaluare usor clinic/
• Patruna la nivelul apofiza transversa C6 ---> canal osteofibros (form prin surprapunere gauri apofizare transvere)
Doppler transcranian
pana la C2
• Ramuri a meningeale (a meningela medie <--- a carotida externa) si
• Ocoleste mase laterale C1 ---> gaura occipiatala mare ---> cutia craniana - traiect ascendent si catre linia mediana
ramuri <--- a carotide interne
• Dorsal de clivus, ventral de trunchi cerebral
• Unire ---> trunchi unic artera bazilara Anastomoze • In spatiul subarahnoidian
• Irigatie leptomeningeale • Intre ramuri corticale de granita a celor 3 a cerebrale majore: medie, ant, post
○ Toate str encefalice din fosa cerebrala posterioara • Teritorii granita= vulnerabilitate crescuta in AVC hemodinamice (perfuzie
○ Portiunea posterioara + postero-bazala emisfere cerebrala scade brusc)
• Traiect extracranian • Dezvoltare in timp a anastomozelor explica reperfuzia mai buna in AVC
○ Art radiculare pt maduva cervicala ischemic
○ Ramuri pt musculatura paravertebrala cervicala • Contribuie la mentinere viabilitate tesut cortico-subcortical
• Anastomoze termino-terminale cu ramuri musc din a occipitala (ram a carotida externa) • = substrat anatomo-functional de limitare leziuni sechelare post-infarct
• Traiect intracranian + neuro-recuperare functionala post-AVC mai buna
○ Imediat dupa intrare: desprindere 2 ramuri (vasc maduva)
• A spinala anterioara (cele 2 se unesc de regula ---> a spinala anterioara unica)
• A spinala posterioara (raman separate)
○ Traiect recurent prin gaura mare occipitala Microcirculatie cerebrala
• Dupa ce patrund in parenchim cerebral - artere mici
○ Formate din endoteliale, BM, tunica medie, tunica adventiciala
○ Inconjurate de prelungire pia mater ---> spatiu perivascular = Virchow-Robin (prelungire
spatiu subarahnoidian)
• Observabil la normali pe IRM-T2: zone discrete lineare perivasculare (NU confuzie
demielinizare)
• Patrundere mai profunda in parenchim
○ Spatiile dispar
https://onedrive.live.com/redir?resid=B363CF1029DD5885%21159&authkey=%21AHhNLU3ZikCy4IQ&page=View&wd=target%28Neurologie.one%7C5d4ad66a-f518-4c7d-80e9-d8f36e62b9e1%2FGeneralitati%5C%2F anatomie%7… 1/3
16/08/2020 OneNote
○ Formate din endoteliale + BM
○ Contact direct cu prelungiri astrocite
○ Endoteliu restrictiv ---> BHE
• Functii BHE
○ La nivel capilare + venule post-capilare
○ O2 + glucoza
○ Evacuarea venoasa subst din metabolism
○ NU permite trecere subst potential toxice
• Fc BHE:
○ contributie fc endoteliala primara + pericite (celule cu prop contractile- raport strans cu
celule endoteliale la pol abluminal)
○ Pasaj transendotelial aa, glucoza, insulina prin transp specifici
○ Eliminare activa prin trans de eflux a subst potential toxice (incl medicamente)
○ Endoteliu anti-trombotic ---> fluiditate circulatie capilara
○ Densitate capilara d.p cu activitate metabolica si sinaptica (la subst cenusie > subst alba)
• Arteriole + capilare intracerebrale: invervatia locala
○ Prin interneuroni local
○ Origine: nuclei vegetativi din SNC = inervatia intrinseca
○ Ddx de inervatie extrinseca a vase mari/medii (origine= ganglioni vegetativi si senzitivi)

Fiziologie circulatie cerebrala

• DSC= 54-55 ml sange/100g tesut cerebral/ min
Cerc arterial (poligon Willis) • Capacitate autoreglare in limite largi de variatie a presiunii arteriale medii (normal: 60-160 mmHg)
• La baza emisfere = autoreglare circulatie cerebrala
• Parte anterioara: aa carotide interne, aa cerebrale anterioare (din aa carotide interne), aa comunicanta anterioara • 3 mecanisme majore
• Parte posterioara: capat distal aa bazilara, portiune proximala aa cerebrale posterioare ○ Interdependente
• Aa comunicante posterioare (unesc parti anterioara + post) ○ Pondere diferita in diferitele segment pat vasc cerebral
○ Hemodinamic: sistem bazilar
○ Embriologic: sistem carotidian Neuorgene • Predom: a mari cerebrale + a leptomeningeale
• Ramuri terminale carotide interna • Control vasomotricitiate prin TN care form inervatia extrinseca
○ A cerebrale anterioare vasomotorie
○ A cerebrale medii (continua traiect ICA)= cea mai importanta ca debit/marime • Functionale si la nivel vase mici intra-parenchimatoase
○ A coroidiene anterioare • Inervatie intrinseca
• Cea mai imp colaterala: a oftalmica (n optic + retina) • Actiune directa NT asupra receptori din perete vascular
Irigatie cerebrala Metabolice • La nivel vase mici intraparenchimatoase + microcirculatie cerebrala
• Patrund direct in teritoriul encefalic • Semnalizare prin metaboliti cu efect vasodilatator local
○ A centrale/ perforante (Willis) • Ioni H ---> scadere pH
○ A paramediene (a vertebrale + bazilare) • Ioni K
• Inconjoara suprafata emisfere cerebrale: ramuri corticale a cerebrale • CO2
• Inconjoara elemente trunchi cerebral + cerebel: a circumferentiale scurte + a circumferentiale lungi • ADP
• Intre cele 3 a cerebeloase- cel mai important debit il au Fc • Esential in toate segmentele pat vascular
○ A cerebreloasa antero-superioara endoteliala • Reglare in special prin NO din endoteliu (NO-sintetaza)
○ A cerebeloasa antero-inferioara • Patologie
○ A cerebeloasa posteri-inferioara • Fc profund alterata de factori risc CV (HTA cronica, DZ, dislipidemii,
• A ---> diviziune progresiva ---> retea piala la suprafara creier ---> patrund in unghi drept prin ramuri terminale inflam cronica)
(microcirculatie cerebrala) • Alterare vasomotricitate locala
• Transformare protrombotica fc endoteliala
• Consecinte diferite in urma AVC in fc de
• Capacitate adaptare la leziuni acute/ subacute
• Reactivitate vasculara din vecinitate/distanta focal lezional

• Conditii scadere presiune locala perfuzie cand s-a atins cap maxima vasodilatatie pat vascular
○ Debitul sanguin local scade = oligoemie
https://onedrive.live.com/redir?resid=B363CF1029DD5885%21159&authkey=%21AHhNLU3ZikCy4IQ&page=View&wd=target%28Neurologie.one%7C5d4ad66a-f518-4c7d-80e9-d8f36e62b9e1%2FGeneralitati%5C%2F anatomie%7… 2/3
16/08/2020 OneNote
○ NU se produce lipsa O2 la nivel celular <--- rezerva metabolica <--- crestere rata extractie O2
din Hb
○ NU apare din ischemie (=alterare metab celular det de scadere aport O2 intracelular < prag
critic)
• Presiune perfuzie > prag superior de autoreglare
○ Vase NU mai sunt capabile de vasoconstrictie adaptiva sustinuta
○ ---> calibru vascular neomogen: segmente alternante
• Vasodilatatie pasiva
• Vasoconstrictie reziduala initial adaptiva
○ Mentinere p crescuta ---> vasodiltatie pasiva + leziuni endoteliu ---> efractie BHE --->
extravazare apa/ macromolecule ---> edem cerebral, sangerari multiple (caracteristic
encefalopatie HT)

• Hemodinamic
○ Aa centrale (de la baza emisfere) + a paramediene: despindere in unghi DREPT direct din trunchiuri arteriale
mari
• Stres hemodinamic crescut
• HTA cronic ---> arteriosleroza (adaptare la regim presional crescut) > ateroscleroza
• ---> boala vase mici cerebrale = cea mai frecventa cauza de
• AVC lacunare
• hemoragii cerebrale
• deteriorari cognitive/ comportamentale ---> demente vasculare
• Lezinuni caracteristice: structuri profunde
• emisfere cerebrale (ganglioni bazali (GB), diencefal, capsula interna, substanta alba profunda)
• Trunchi cerebral (parte ventrala + paramediana)
○ Ramuri art terminale din a corticale: presure curgera mai mica
• Vulnerabilitate mai mica
• Ateromatoza
○ Afectare a carotide interne, a vertebrale/ bazilara, ramuri Willis, a cerebrale
○ Cauza AVC ischemice- aterotrombotic
○ Localizare: regiune corticala + subst subcorticala emisfere, zona de granita dintre aa corticale si aa centrale

https://onedrive.live.com/redir?resid=B363CF1029DD5885%21159&authkey=%21AHhNLU3ZikCy4IQ&page=View&wd=target%28Neurologie.one%7C5d4ad66a-f518-4c7d-80e9-d8f36e62b9e1%2FGeneralitati%5C%2F anatomie%7… 3/3