În acest moment sectorul bancar din Europa Centrală si de Est este dominat de

grupurile bancare provenind din zona Euro. În ceea ce priveste România, la data de 30 Iunie
2010, peste 79% din capitalul social privat străin al instituţiilor de credit provine din ţări ale
Uniunii Europene, cea mai mare pondere având Grecia cu 33.79% urmată de Austria cu o
pondere de 21.89% şi Olanda cu 14.00%.
Din punct de vedere al acţionariatului şi managementului putem observa impactul asupra
sistemului bancar românesc corelând datele din tabelul nr.1 .
Se poate observa că peste 80% din capitalul sistemului bancar românesc este deţinut de
către acţionariat străin. Impactul poate fi deosebit întrucât evenimente deosebite în ţara de
origine poate declansa un risc în ţara beneficiară prin efectul de contagiune. Astfel, scăderea
economică din ţările de provenienţă a capitalului bancar românesc va majora dificultăţile
debitorilor din aceste ţări în a-şi onora serviciul datoriei. Solvabilitatea băncilor mama va fi
afectată, problemele astfel create adaugându-se problemelor de lichiditate. În consecinţă nevoia
de recapitalizare a băncilor mama va diminua resursele pe care acestea le-ar putea direcţiona
către filialele lor din străinatate.

CONTAGIUNE ÎN SISTEMUL BANCAR ROMÂNESC

Ţara de provenienţă a PIB pentru 2009 Pondere în capitalul
acţionariatului sectorului bancar românesc
- 2009
Grecia - 0,9 30
Austria - 4,0 24
Olanda - 3,5 12
Italia - 4,4 6
Ungaria - 6,3 6
Franţa - 3,0 6

Tabelul nr.1- Impactul acţionariatului asupra sistemului bancar românesc. Influenţa actionariatului străin
în sistemul bancar românesc în caz de posibilă contagiune .

Schimbările intervenite pe parcursul anului 2011 şi în prima jumătate a anului 2012 la

nivelul acţionariatului instituţiilor de credit nu au adus modificări majore asupra structurii
sistemului bancar românesc. În ceea ce priveste cota de piaţa, grupa băncilor cu capital românesc
a surclasat-o pe cea a băncilor cu capital grecesc, ocupând locul secund după grupa băncilor cu
capital austriac. Gradul de intermediere financiară 1 calculat în termeni nominali a consemnat în
2011 un trend uşor descendent2, în principal ca umare a reducerii ponderii activelor externe şi a
unor categorii de active interne, altele decât credite şi titluri. Exprimat în termeni reali, gradul de
intermediere financiară calculat prin raportarea la PIB a volumului creditelor acordate sectorului
privat indică însă o uşoară creştere faţă de decembrie 2010. Gradul de concentrare din
perspectiva activelor şi a creditelor, reflectat de ponderea primelor cinci bănci în sistem, se
menţine la un nivel moderat, cu o uşoară tendinţă de creştere.

1
Gradul de intermediere financiară a fost exprimat prin raportarea la produsul intern brut a fiecareia dintre
componentele reprezentând active la valoare brută, credite acordate sectorului privat la valoare brută sau depozite
atrase de la companii şi populatie.

2
Gradul de intermediere financiară a fost calculat pe baza datelor statistice din bilanţul monetar.