PROIECT

DEFORMAREA
PLASTICA A TABLELOR
SUBTIRI
ARGUMENT ……………………………………………..……….….……2

CAPITOLUL 1: Tehnologia prelucrarii metalelor si aliajelor

prin deformare plastica…………………………………………...……3

CAPITOLUL 2: Procedee de prelucrare prin deformarea

plastica……………………………………………...…………….7

CAPITOLUL Controlul defectelor pieselor deformate

3:
plastic……………………………………………………………12

CAPITOLUL 4: Norme de tehnica securitatii muncii la

deformarea plastica a metalelor……………………………….13

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………….15

ANEXE…………………………………………………………………....16

2
 Ritmul acelerat de dezvoltare economica a impus
cresterea productiei de semifabricate si piese metalice.
Aceasta necesitate a avut ca urmare si
dezvoltarea de piese obtinute prin deformarea plastica,
si implicit a pieselor obtinute prin forjare.
Prelucrarea prin deformarea plastica are o
aplicabilitate tot mai bogata, intrucat industria
constructoare de masini si alte ramuri industriale
necesita piese si subansambluri cu caracteristuci
mecanice tot mai ridicate.
Productia de piese deformate plastic
inregistreaza cresteri semnificative an de an odata cu
diversificarea metodelor de deformare, cu
modernizarea si tehnologizarea masinilor si utilajelor
din domeniu.
In aceasta lucrare sunt prezentate: tehnologia
prelucrarii metalelor si aliajelor prin deformare
plastica, mecanismul deformarii plastice, procedeele de
prelucrare prin deformare plastica.

3
 TEHNOLOGIA PRELUCRARII
METALELOR SI ALIAJELOR PRIN
DEFORMARE PLASTICA

Notiuni introductive
Prelucrarea prin deformarea plastica se bazeaza pe proprietatea de plasticitate
a metalelor, adica pe capacitatea acestora de a capata deformatii permanente sub
actiunea unor forte exterioare.
Un semifabricat supus actiunii unor forte, in anumite conditii, isi schimba
forma datorita redistribuirii volumelor sale elementare.Rezulta de aici ca, facand
abstractie de unele pierderi tehnologice inevitabile, prelucrarea prin deformare
plastica, reprezinta un procedeu de prelucrare foarte avantajos in ceea ce priveste
economia de metal, fiind net superior prelucrarii prin aschiere, la care pierderile de
metal sub forma de deseuri sunt foarte mari.In plus, prelucrarea prin deformare
plastica, este foarte productiva, asigura obtinerea unor piese de forma geometrica
complicate, iar materialele prelucrate prezinta proprietati mecanice imbunatatite,
datorita unei structuri mai omogene si mai dense.
Ca avantaje se mentioneaza precizia ridicata si manopera redusa.
Rezultatul prelucrarii prin deformare plastica cuprinde o gama larga de piese
cu configuratie geometrica simpla sau foarte complicate, cu masa de la cateva
grame la sute de tone, din aliaje feroase sau neferoase, ca de exemplu: piese pentru
mecanica fina, piese pentru automobile, tractoare, avioane, utilaj tehnologic,
masini agricole, turbine etc. Prin deformare plastica se pot obtine o serie larga de
semifabricate necesare unor procedee de prelucrare ulterioara (prin deformare
plastica, aschiere etc.) cum sunt: tablele, benzile, barele, profilele, tevile, sarmele,
etc.

LEGILE PRELUCRARII PRIN DEFORMARE

PLASTICA

4
 In timpul prelucrarii prin deformare plastica metalele si aliajele se comporta
in conformitate cu anumite legi.Cunoasterea acestor legi permite adoptarea unor
masuri practice care sa asigure obtinerea piesei pe calea cea mai simpla.
- Legea volumului constant : volumul materialului se pastreaza constant in timpul
deformarii plastice. Facand abstractie de unele pierderi tehnologice – prin ardere sau
prin indesarea materialului cu defecte (goluri) interioare – se poate afirma ca volumul
piesei este egal cu cel al semifabricatului supus deformarii.Pentru un semifabricat de
formă paralelipipedică, ca cel din figură, în care dimensiunile iniţiale înainte de
deformare sunt ho, bo, lo, iar dimensiunile după deformare sunt h1, b1, l1, notând cu V
volumul semifabricatului, se poate scrie:
V=ho bo lo =h1 b1 l1

- Legea coexistentei deformatiilor elastice si a celor plastice: deformarea plastica

este insotita de deformatii elastice. Este evident faptul ca in urma inlaturarii
fortelor exterioare, deformatiile elastice dispar, ramanand numai cele plastice.
- Legea rezistentei minime: deplasarea punctelor corpului deformat situate pe
suprafata perpendiculara pe directia fortelor exterioare are loc dupa distanta
cea mai mica la perimetrul sectiunii. Deformarea maxima se va produce in
acea directie in care se va deplasa cea mai mare cantitate de material.
Dacă se consideră că se refulează un corp paralelipipedic, conform principiului
deplasării punctelor după normala cea mai scurtă dusă la contur, dreptunghiul
se poate împarţi în doua trapeze şi două triunghiuri – fig.1.

Fig. 1
Liniile care despart triunghiurile de trapeze
reprezintă limitele zonelor de curgere într-un
anumit sens.

5
 Intensitatea curgerii materialului într-un anumit sens este proporţională cu
lungimea normalei la contur. Pe această bază se poate spune că, după o
deformare mică, secţiunea dreptunghiului se va transforma într-un poligon cu
zece laturi. La o deformare mai mare,
conturul secţiunii va lua forma unei
elipse, iar prin continuarea deformării
elipsa va tinde să ia forma unui cerc –
fig.2.

Fig. 2

- Legea aparitiei si echilibrului tensiunilor

interne – in timpul deformarii plastice,
in interiorul materialului apar tensiuni ce se opun deformarii si care tind sa se
echilibreze reciproc. Cauzele aparitiei acestor eforturi se datoreaza actiunii
sculei, incalzirii neuniforme a materialului, neomogenitatii compozitiei
chimice si a proprietatilor mecanice ale materialului , franarii dislocatiilor etc .
Pentru evitarea aparitiei acestor tensiuni se vor reduce pe cat este posibil
frecarile intre suprafata materialului ce se deformeaza si suprafata sculei, iar forma
semifabricatului se va alege apropiata de cea a piesei finite.
In ce priveste notiunea de deformare elastica si plastica a metalelor si
aliajelor trebuie mentioned ca, sub actiunea unor forte exterioare metalele si
aliajele pot suferi deformari elastice sau plastice.
Deformarea elastica a metalelor si aliajelor se mentine numai in timpul
actiunii unor forte exterioare capabile sa le modifice forma si dimensiunile.
La inlaturarea acestor forte metalul sau aliajul revine la forma si
dimensiunile initiale.
Deformarea plastica a metalelor si aliajelor se produce numai la o anumita
valoare a fortelor exterioare. Aceasta deformare se mentine si dupa inlaturarea
fortei care a provocat-o.
Metalele si aliajele sunt corpuri solide deformabile care au insusiri elastice
si plastice. De aceea, la prelucrarea metalelor prin lovire sau presare, deformarea
plastica este precedata intotdeauna de deformarea elastica. Dupa inlaturarea fortei
exterioare, deformarea elastica se recupereaza si ramane numai depormarea
plastica.

MECANISMUL DEFORMARII PLASTICE

6
 La prelucrarea prin deformare plastica, metalele si aliajele se deformeaza,
in principal, prin doua mecanisme, si anume : alunecarea si maclarea.
Alunecarea in retele cristaline consta in deplasarea in intregime a unei parti
de cristal, in raport cu altele, pe planele de maxima densitate de atomi, numite
plane de alunecare, si in directiile de alunecare pe care atomii au asezarea cea mai
densa. La alunecare, deplasarea se face cu cu un multiplu de distante atomice si e
un numar mic de plane atomice, fara a se distruge coeziunea dintre partile alaturate
ale cristalului.
La alunecarea intr-un monocristal, pachetele de alunecare sunt alcatuite din
numeroase lamele subtiri.
Maclarea consta in deplasarea unei parti de cristal, astfel incat partea
respectiva sa se plaseze, in raport cu un plan ( planul de maclare )intr-o pozitie
simetrica prin reflectarea in oglinda. La maclare atomii se deplaseaza pe distante
mai mici decat un spatiu interatomic, de aceea maclarea nu produce o deformare
permanenta insemnata.
Deformarea prin maclare este favorizata de scaderea temperaturii si de
cresterea vitezei de deformare.
Alunecarea se intalneste la deformarea monocristalelor si a agregatelor
policristaline ale unui numar mare de de metale si aliaje in timp ce maclarea are
loc numai in cazul anumitor metale si aliaje.
La monocristale, planele de alunecare au aceeasi directie, in schimb la
policristale, adica la metale si aliaje industriale, directia planelor de alunecare
difera de la un cristal la altul.
Datorita orientarii diferite a planelor de alunecare de la un graunte cristalin
la altul, a neomogenitatii chimice si structurale si a altor factori, procesele de
deformare plastica a agregatelor policristaline sunt mult mai complexe decat la
monocristale.
La inceputul solicitarii metalelor si aliajelor mai intai se deformeaza
cristale ale caror plane si si directii de alunecare se apropie cel mai mult de planele
inclinate la 45º fata de directia fortei. Pe masura ce ce deformarea continua,
alunecarea se produce si in alte plane cu o inclinare mai putin favorabila fata de
directia solicitarii.
Din acest punct de vedere plasticitatea metalelor este determinata de
capacitatea lor de a produce plane de alunecare. Cu cat un metal are mai multe
plane de alunecare, cu atat plasticitatea lui este mai ridicata.

7
 PROCEDEE DE PRELUCRARE PRIN
DEFORMARE PLASTICA

LAMINAREA
Laminarea este procedeul de prelucrare prin
deformare plastica – la cald sau la rece – realizat prin
trecerea fortata a materialului prin intervalul dintre doi
cilindri care se rotesc in sensuri contrare.
Semifabricatul initial, de obicei un lingou se
introduce intre cilindri, rezultand in final un produs.

Principalele scheme de laminare sunt: laminarea longitudinala, laminarea

transversala si laminarea elicoidala .
Principalul utilaj folosit la laminare poarta numele de laminor. Laminorul
este sistemul de masini care serveste atat la realizarea procesului de deformare
plastica, deseori in mai multe stadii, cat si a operatiilor ajutatoare, necesare la
fabricarea laminatelor.

EXTRUDAREA METALELOR SI ALIAJELOR

8
 Prin extrudare se intelege operatia de prelucrare
plastica a metalelor si aliajelor prin trecerea fortata a
materialului prin impingerea printr-un orificiu al unei scule,
cu dimensiunile sctiunii transversale mai mici decat cele ale
sectiunii materialului initial.
Extrudarea se caracterizeaza prin aceea ca deformarea
plastica nu se produce deodata in tot volumul materialului ci
pe masura intrarii semifabricatului in zona de deformare. In
functie de modul sau directia si sensul de curgere al
materialului ce se extrudeaza , extrudarea poate fi: directa,
inversa, sau combinata.
Extrudarea se poate face la cald sau la rece in functie de posibilitatile de
deformare a materialului.

TRAGEREA
Tragerea este procedeul de prelucrare prin
deformare plastic care consta in trecerea fortata a
materialului, prin deschiderea unei matrite a carei
sectiune este mai mica decat sectiunea initiala a
materialului, sub actiunea unei forte de tractiune.
Semifabricatul initial este introdus in matrita, ce se
gaseste intr-un suport si este tras cu ajutorul fortei de
tractiune. In urma tragerii se produce o reducere a
sectiunii materialului. Tragerea se poate face la rece
sau la cald. La tragere modificarea sectiunii semifabricatului se produce in
principal sub actiunea fortelor transversale (de compresiune) exercitate de peretii
filierei.
Prin tragere se prelucreaza diverse semifabricate din otel si aliaje neferoase ca
de exemplu: Cu si aliaje de Cu, Al si aliaje din Al, Zn si aliaje din Zn.
Produsele obtinute prin tragere sunt:
- barele – trase dintr-un produs laminat la cald;
- sarmele – pana la diametrul de 5 mm, cand laminarea si extrudarea nu sunt
avantajoase; ele sunt trase din semifabricate laminate cu diameter intre 5 si 16
mm;
- profilele simple si complexe;
- profilele speciale – care nu mai necesita prelucrari pri aschiere;
- penele, ghidaje, arbori canelati, suporti, spite etc;
- tevile cu pereti subtiri – din semifabricate tubulare;
- barele calibrate la rece cu dimensiuni precise si calitate buna a suprafetei.
FORJAREA

9
 Forjarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastica ce consta in
modificarea formei unui semifabricat datorita crearii unei stari tensionale in
volumul metalului, insotita de curgerea lui pe diferite directii sub actiunea unor
lovituri succesive sau prin presare.
In functie de modul cum are loc curgerea metalului se deosebesc doua
procedee:
- forjarea libera (propriu – zisa), curgerea metalului fiind libera;
- forjarea in matrita (matritarea), curgerea fiind limitata, deformarea facandu-se
intr-o cavitate a unei scule denumita matrita.
Forjarea si matritarea permit realizarea celor mai variate forme de piese, de la
cele mai simple pana la cele mai complexe, cu mase variind de la cateva grame
pana la sute de tone.
Forjarea si matritarea pe langa faptul ca permit obtinerea unor piese cu forme
si dimensiuni variate, asigura si imbunatatirea apreciabila a proprietatilor
mecanice ale materialului, fapt ce face ca procedeul sa se utilizeze si pentru
obtinerea unor piese supuse la solicitari deosebite: arbori cotiti, arbori in trepte,
axe, biele, supape, parghii, flanse, discuri, roti etc.
Prin materiale forjabile se inteleg toate metalele si aliajele care pot fi
deformate plastic prin forjare, in scopul obtinerii unor piese sau semifabricate de
configuratii si dimensiuni diferite.
Cele mai folosite materiale sunt otelurile calmate (peste 80% din materiale ce
se forjeaza). Se mai folosesc, de asemenea, metale si aliaje neferoase (aliaje pe
baza de cupru, de aluminiu, de magneziu etc).
Un rol important la intocmirea tehnologiei corecte de prelucrare prin forjare il
joaca cunoasterea exacta a valorilor de plasticitate.
Avantajele acestei metode constau in faptul ca permite ca deformarea plastica
sa se efectueze in conditiile vitezei de deformare si schemei starii de tensiuni,
identice cu cele de la refularea propriu-zisa in timpul forjarii.
Materialele prelucrabile prin forjare pot fi sub forma de lingouri sau produse
laminate.
Forjarea libera. Acest procedeu se aplica fie in scopul imbunatatirii
proprietatilor mecanice ale metalelor si aliajelor turnate, fie pentru obtinerea din
lingouri sau semifabricate a unor piese de configuratii si dimensiuni date.
Procedeele de forjare libera sunt foarte variate dar ele nu reprezinta decat
combinarea a catorva operatii simple numite operatii de baza. Acestea sunt:
refularea, intinderea, gaurirea, indoirea, rasucirea si taierea.
Refularea este operatia de forjare libera prin care se realizeaza marirea
dimensiunilor transversale ale semifabricatului pe seama micsorarii lungimii sau
inaltimii initiale a acestuia.
Operatia de refulare se executa in urmatoarele scopuri:
- pentru obtinerea unor piese de sectiune transversala mare din semifabricate cu
sectiune transversala mica;

10
 - pentru obtinerea pieselor de genul flanselor, cu unul sau cu doua cepuri axiale;
- pentru obtinerea pieselor de tipul rotilor dintate, discurilor etc.
- ca operatie prealabila in vederea gauririi prin forjare.
Intinderea este operatia prin care se mareste lungimea initiala a
semifabricatului si se micsoreaza sectiunea transversala. In functie de scopul
urmarit si configuratia semifabricatului sau a piesei finite se deosebesc mai multe
variante:
- intinderea simpla folosita la piese de tipul placilor;
- intindere pe dorn cu scopul de a mari lungimea si de a micsora diametrul
exterior al unor piese cilindrice gaurite;
- largirea pe dorn in scopul maririi diametrului exterior al unor piese goale la
interior.
Gaurirea este operatia de forjare prin care se urmareste obtinerea unei gauri
patrunse sau nepatrunse in semifabricatul sau piesa forjata. Operatia de gaurire se
poate executa cu perforatoare pline numite dornuri (la gauri cu diametrul <
500mm) si cu perforatoare tubulare (la gauri cu diametrul >500mm).
Indoirea este operatia prin care semifabricatul sau piesa forjata se curbeaza
modoficandu-si axa longitudinala. Se pot obtine piese ca: culise, scoabe, carlige,
corniere, suporturi, arbori cotiti etc.
Taierea este operatia de detasare a unei parti din piesa forjata sau in separarea
a doua piese forjate impreuna.
Rasucirea este operatia de forjare libera, cu ajutorul careia o parte a
semifabricatului se roteste in jurul axei longitudinale, cu un unghi a carui marime
este determinata de forma si configuratia piesei. Operatia de rasucire poate fi
executata simultan pe intreaga portiune de rasucire a piesei (cazul burghielor
spirale), sau in trepte (cazul arborilor cotiti).
La intocmirea procesului tehnologic de obtinere a unei piese prin forjare se
pleaca de la calculul greutatii materialului necesar pentru forjare, dupa care se
alege o succesiune logica de operatii si faze.
Forjarea in matrita (matritarea).
In comparatie cu forjarea libera, matritarea,
prezinta urmatoarele avantaje: productivitatea
ridicata, calitatea suprafetei buna, precizie
dimensionala ridicata, permite obtinerea unor piese
de complexitate mare, consum redus de material,
fapt ce a permis ca in ultimul timp procentul de
piese executate prin matritare sa creasca.

11
MASINI-UNELTE PENTRU FORJARE SI
MATRITARE

Masinile – unelte folosite la forjare si matritare se impart in urmatoarele

categorii : ciocane mecanice , prese si masini speciale.
Ciocanele mecanice transmit brusc materialul ce se deformeaza energia
cinetica a unei mase aflate in miscare .Actiunea brusca a ciocanelor asupra
semifabricatului este insotita de aparitia zgomotelor , vibratiilor si caldurii .Timpul
de lovire fiind scurt , presiunea de deformare nu are timp sa se transmita pana in
interiorul pieselor , mai ales la cele mari.
Pentru prelucrarea prin deformare a pieselor , in special de dimensiuni mici ,
s-a construit prese care actioneaza asupra metalului in mod static , forta de presare
crescand lent de la zero la valoarea maxima.Presiunea de deformare in acest caz se
transmite pana in interiorul materialului.
Ciocanele si presele sunt masini cu character universal pretandu-se la
prelucrarea prin deformare plastica a unei game largi de piese, in ceea ce priveste
marimea si configuratia lor.
Masinile speciale sunt destinate unei game reduse de piese, cu o anumita
configuratie si de o anumita marime; ele pot lucra fie prin presare, fie prin lovire.

12
 CONTROLUL DEFECTELOR
PIESELOR DEFORMATE PLASTIC

Conditiile de calitate ale pieselor matritate se prevad in standarde , norme si

desene de executie
Pentru aprecierea diferitelor proprietati ale pieselor , dimensionarea ,
caracteristicile mecanice sau altele se folosesc , de obicei , doua aspecte : nivelul
calitatii si uniformitatea calitatii.
Conditiile de receptie, modul de prelucrare a probelor si numarul de incercari
pe lotul de piese livrate sunt prevazute in STAS 1097/1-74 , STAS 1097-2-76 si
STAS 1299-79.
Controlul pieselor matritate include controlul geometric si controlul
caracteristicilor mecanice.
Controlul geometric are drept scop sa constate daca dimensiunile pieselor
matritate corespund limitelor de toleranta prescrise cu cele de pe desenul piesei.
Totodata, se controleaza daca piesa nu a suferit deformari, curbari etc. care nu se
incadreaza in limite admise.
Prin controlul mecanic se urmareste sa se constate daca piesele matritate au
caracteristicile mecanice prevazute in standarde .
Defectele de suprafata, microstructura, abaterile de la valorile caracteristicilor
si proprietatilor fizico mecanice si tehnologice, ale pieselor forjate liber si in
matrite sunt admise in limitele prevazute in STAS 6092-66.

13
 NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII
MUNCII LA DEFORMAREA PLASTICĂ
A METALELOR
La forjarea libera si in matrite, deoarece se lucreaza cu piese de dimensiuni
mari, la temperaturi inalte si cu utilaje care dezvolta forte mari in timpul lucrului
se impugn masuri sporite de tehnica a securitatii muncii .
Personalul muncitor va fi supus unui instructaj temeinic inainte de a i se
incredinta o anumita munca in sectiile de forta, in scopul evitarii accidentelor si a
bolilor profesionale.
La forjarea libera si in matrita se verifica starea sculelor si a utilajelor. Daca
se constata defectiuni la scule sau utilaje, acestea vor fi reparate inainte de a se
folosi.In functie de natura defectiunii, reparatiile se executa de catre forjori sau de
catre personalul de intretinere.
Nicovala si matritele se curate de oxizi inainte de inceperea lucrului, fie cu
aer comprimat, fie cu peria , insa nu se vor curata cu mana libera sau cu matrita.
Se interzice forjarea metalului supraincalzit sau insuficient incalzit, deoarece
devine fragil in primul caz si pot sari bucati sau isi pierde elasticitatea, in al doilea
caz, transmitand la lovire vibratii puternice clestelui si respectiv muncitorului.
Piesa trebuie asezata bine pe nicovala si in contact perfect cu aceasta; daca se
executa taierea, atunci piesa se va aseza astfel incat linia dupa care se taie sa
corspunda cu muchia nicovalei.
Ciocanele de forjare libera si de matritare se vor monta pe fundatii
corespunzatoare si elastice, pentru a diminua vibratiile puternice in timpul
lucrului.
Cilindrul ciocanului va fi prevazut cu dispozitive de siguranta, iar pedala de
comanda a ciocanului va fi prevazuta cu aparatoare.
Parghia de actionare a ciocanului trebuie sa fie prevazuta cu un dispozitiv de
siguranta pentru mentinerea berbecului in pozitia ridicata sau coborata in timpul
intreruperii lucrului.
La presele mecanice inainte de pornire se controleaza montarea matritei si a
poansonului si se verifica starea de functionare a tuturor mecanismelor prin
pornirea presei in gol.
Se interzice manipularea pieselor cu mana sub berbecul presei; decuplarea
presei este obligatorie dupa terminarea lucrului.
Se interzice orice reparatie in timpul functionarii presei. Zonele periculoase
ale masinii se vor proteja cu aparatori metalice.
La transportul pieselor forjate si matritate se vor respecta urmatoarele masuri:
- dispozitivele folosite trebuie supuse zilnic si periodic la revizii si incercari;

14
- instalatiile de ridicat si transportul vor fi prevazute cu dispozitive de
semnalizare acustica;
- dispozitivele pentru prinderea pieselor trebuie sa fie prevazute cu sigurante
pentru evitarea deschiderii acestora;
- piesele forjate mici se transporta in cutii metalice cu electrocare sau autocare.
Cutiile metalice se supun reviziei, cel putin odata la trei luni;
- piesele grele se transporta cu vagoane de cale ferata; viteza de circulatie a
vagoanelor in interiorul forjei nu trebuie sa depaseasca 2 km/h;
- se interzice stationarea sau deplasarea sub sarcinile ridicate ale podului rulant.

BIBLIOGRAFIE

 N. Anastasiu, E. Ariesanu, Gh. Peptea – Utilajul si

15
 tehnologia lucrarilor mecanice, manual pentru licee
industriale si de filologie-istorie, clasele a IX-a si a
X-a, partea a doua, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti1983

 V. Jinescu, V. Marginean, G. Tanase, si altii –

Utilajul si tehnologia meseriei, Lacatus constructii de
masini, manual pentru clasele a XI-a si a XII-a, licee
industriale, E.D.P., Bucuresti, 1992

 V. Marginean, D. Teodorescu – Utilajul si tehnologia

constructiilor mecanice, E.D.P., Bucuresti, 1985

 Vasile Marginean, Ion Moraru, Dumitru Teodorescu

– Utilajul si tehnologia meseriei – construcţii de
maşini, manual pentru clasele a IX-a şi a X-a, licee
industriale şi şcoli profesionale, anii I şi II, E.D.P.,
Bucuresti, 1985

 Ion Ionescu si altii, Cultura de specialitate, Domeniul

Mecanic, manual pentru clasa a IX-a, Scoala de Arte
si Meserii, Editura Crepuscul, Ploiesti, 2004

16
 Anexe

Scule utilizate pentru forjare

17
18
 PRESA HIDRAULICĂ

PRESA CU FRICŢIUNE

19
 PRESA
HIDRAULICĂ CU
COLOANE

PIESE FORJATE
ACŢIONATE DE
MANIPULATOR

20