Sunteți pe pagina 1din 5

Luminițe de Toamnă

Prof. Loredana Tomșa


Clubul Copiilor DEJ

Anotimpul culorilor calde cu galbenuri aurii de gutui, roșul arzător al frunzei de arțar,
brunuri blânde de porumb copt și violeturi suculente de struguri, toamna este sezonul
recoltelor, un timp al recunoștinței pentru toate darurile primite de la Natură. Căci de la
însămânțare la creștere, la pârg și descompunere, schimbarea anotimpurilor ne amintește
faptul că viața trebuie celebrată în toate etapele ei, că avem atâtea lucruri pentru care să fim
recunoscători și că, înțelept este, să și practicăm această recunoștință.
Ca profesor la Cercul de Pictură de la Clubul Copiilor Dej, mă bucur alături de elevii
mei să descoperim la orele de desen/pictură, natura și transformările ei minunate. Mai mult
decât în orice alt anotimp, toamna este cu adevărat fascinant să urmărești, fie prin activități în
atelierul de pictură sau în aer liber, felul în care copacii, cerul, clădirile, chiar și oamenii își
schimbă formele (hainele) și culorile.
Activitățile nonformale de la Palatele și Cluburile Copiilor au rolul de a dezvolta și
aplica abilitățile și competențele deja dobândite la orele parcurse de elev în învățământul
formal. În plus, varietatea și complexitatea contextelor de învățare propuse la cercurile
extrașcolare, ajută elevii să lucreze firesc în echipă, să colaboreze unii cu alții și să se
obișnuiască să-ți susțină propriile proiecte artistice sau pe cele de grup. Fiecare copil este
îndrumat să perceapă natura sau opera de artă, să își conștientizeze propriile trăiri sufletești, să
aibă dorința, bucuria, libertatea și curajul de a se exprima firesc și natural prin intermediul
limbajului artistic.
Din experiența mea profesională am observat că cele mai plăcute activități extrașcolare
pentru copii și elevi sunt concursurile cu profil artistic, expozițiile și vernisajele cu lucrări
personale, vizitele la muzee, carnavalurile, jocurile creative alături de activități de
documentare în natură etc. Din păcate, pandemia de coronavirus (COVID-19) ne face să trăim
timpuri incerte pentru derularea normală a educației și a vieții în general, în condițiile în care
școlile sunt închise, evenimentele sociale au fost anulate și elevii trebuie să stea departe de
colegi și prieteni. Activitățile educative și cele artistice în special, au însă capacitatea de a ne
muta atenția de la factorii externi/interni care pot cauza tristețe, angoasă, stres, agitație, către
lucruri productive, benefice, liniștitoare, care îți stimulează creativitatea și starea de bine.
Proiectul pe care îl prezint în cele ce urmează, Concursul - Carnaval ,,Luminițe de
Toamnă" s-a derulat în anul școlar 2018-2019 la Clubul Copiilor Dej (a se vedea Calendarul
Activităților Extrașcolare Regionale din 2018, pagina 6, poziția 131). Creația de măști și
costume pentru carnaval, pe o anumită temă, este o activitate care-i implică pe lângă profesori
și elevi și pe părinți, și are o serie importantă de beneficii dintre care enumerăm doar câteva:
dezvoltarea de abilități cognitive legate de documentarea asupra temei propuse, dezvoltarea
de abilități artistice legate de crearea personajului și a costumului, dezvoltarea imaginației, a
umorului, a spiritului de competiție și nu în ultimul rând, ajută la relaxare, cultivă
comunicarea și spiritul de responsabilitate în familie și la școală.
Titlul carnavalului ,,Luminițe de Toamnă” a fost inspirat de Sărbătoarea Luminaţiei.
Sărbătoare multietnică religioasă a locuitorilor din Ardeal, cunoscută și sub numele de Ziua
Morților este un obicei de rit catolic, adus de maghiari și sași dar preluat și de românii
ortodocși sau neoprotestanți. Pe 1 noiembrie, credincioşii din Maramureş, Transilvania şi
Banat obişnuiesc să meargă la mormintele celor dragi, flori şi să aprindă lumânări, rostind
rugăciuni pentru sufletele celor plecaţi dintre noi. Dar mai bine să îl lăsăm pe poetul Ion
Mureșan să ne explice, așa cum numai el știe de frumos, ce este cu acest obicei:
,,În satele din Transilvania, Ziua Morţilor are un nume foarte frumos:
Luminaţia. Dacă ar fi după mine, aş trece Luminaţia în rîndul Sărbătorilor Naţionale. De
Luminaţie cred că şi copiii pot înţelege ce este patria, mai degrabă decît de Ziua Eroilor sau
de Ziua naţională. Acestea sînt abstracţii greu de priceput pentru minţile fragede. Fără să sune
găunos, de Luminaţie poţi spune că patria e un petec de pămînt care nu-ţi este indiferent [...]
Dar, de Luminaţie, laşi totul de-o parte şi faci un lucru neînsemnat, un gest
mărunt: cu flori şi lumînări în mînă urci poteca spre cimitir, cu copiii tăi alături. Îi duci şi pe ei
şi le arăţi locul care nu-ţi este indiferent, pentru ca mai tîrziu să ştie fără ezitare unde este. Să
nu greşească, să nu li se bîlbîie paşii, cînd va fi să vină singuri. La urma-urmei, ca nişte copaci
umblători şi ciudaţi şi ciuntiţi, ca nişte copaci pe rotile – îmi vine să zic – mergem în vizită la
propriile noastre rădăcini.
Luminaţia e ziua lui Luminăţia Sa Mortul. E ziua Luminăţiilor Lor: străbunicul
şi străbunica, bunicul şi bunica. E ziua Luminăţiei Sale Tata. Ziua în care ei ies din partea
întunecată a memoriei şi intră în lumina gîndului şi a aducerii aminte. Acolo, lîngă mormînt,
flacăra lumînării se face lentilă. Dacă te uiţi prin ea vezi chipul tatălui tău. Şi vezi chipul
mamei tale. Flacăra lumînării e o „gaură în peretele Raiului”, cum spunea un poet. Şi sînt
atîtea lumînări pe dealuri încît cu siguranţă Luminaţia e ziua în care peretele dinspre noi al
Raiului e ciuruit. În dreptul fiecărei găuri un chip drag aşteaptă să vii la întîlnire. Să vii la
vorbitor – aş zice – căci nu ştiu, şi nimeni nu ştie, cine e liber şi cine e închis".
Lumânarea-lentilă spre trecut, lumânarea-lanternă care ne deschide drumuri spre
viitorul plin de mister, toate aceste simboluri frumoase au stat la baza formulării cerințelor
pentru activitatea carnaval ,,Luminițe de Toamnă". Astfel, pe lângă prezentarea măştilor şi a
costumelor creaţie proprie, la carnavalul ,,Luminiţe de Toamnă”, fiecare elev a trebuit să
poarte cu el o LUMINIŢĂ. Luminile purtate puteau fi candele (protejate de materiale
neinflamabile), lanterne, felinare, haine/pantofi cu leduri etc.
Luminiţele de toamnă marchează în conștiința noastră bucuria, bogăţia şi căldura
zilelor de toamnă înainte de venirea friguroasei ierni. Dar pot avea așa cum am văzut și
semnificaţii religioase dat fiind faptul că în această perioadă binecuvântată a anului,
octombrie-noiembrie, bisericile creştine oficiază slujbe legate de pomenirea celor răposaţi,
pomenirea tuturor sfinţilor, a arhanghelilor şi puterilor cereşti, adevărate simboluri ale
Luminii și luptei cu forţele întunericului în tradiţia creştină şi tradiţia populară românească.
La concursul-carnaval au participat şcoli din cinci judeţe ale ţării: Alba, Cluj, Gorj,
Bistriţa-Năsăud, Sălaj. Au fost evaluate de juriul concursului un număr de 33 de costume de
carnaval, creaţii originale ale elevilor. Pentru evaluarea costumului juriul a apreciat:
I. Respectarea tematicii carnavalului ,,Luminiţe de Toamnă” (culorile şi simbolurile legate de
anotimpul toamnei, personaje de basm, eroi din literatură, mitologie, religie, folclor etc);
II. Prezentarea verbală (claritatea exprimării verbale, mesajul costumului, prezenţa scenică);
III. Regula ,,purtătorul de lumină” (prezenţa ,,luminii” încorporată în costum);
IV. Personalitatea interpretativă (,,intrarea în personaj”, nota de originalitate).
Luminile purtate de elevii de la grădiniță și clasele primare au avut în general conotații
magice clasice: Baghetele Zânelor Toamnei, Lanterna Greierului Vesel, Borcănelul cu
candelă al Furnicuței Harnice, Felinarul Cumătrului Vulpoi; sau mai moderne: Sabia cu
laser a unui Cavaler Jedi, Adidașii cu leduri din costumul personajului Rainbow Dash etc.
Apoi, o altă categorie de personaje inspirate de folclorul românesc au fost Păunașul Codrilor
cu un topor-lanternă, Făt-Frumos cu pelerina luminată de steluțe alături de Ileana
Cosânzeana care purta o diademă de steluțe cu leduri, Baba Ursitoare cu pălăria țuguiată de
vrăjitoare și bagheta luminată bineînțeles tot de leduri.
O altă grupă de vârstă, elevii de gimnaziu s-au inspirat din personaje istorice și au
creat costume originale ale Reginei Maria și Regelui Ferdinand cu sceprul luminos, Avram
Iancu și Îngerașul Păzitor sau Regele Mihai au purtat fiecare câte o lumânare albă, să ne
amintească, parcă, tuturor, că cineva, acolo sus, ne iubește.
Prin această activitate, de tip carnaval, am încercat să-i determinăm pe elevi să
conştientizeze importanţa rememorării unor figuri istorice și eroi ai neamului nostru, figuri
care au luminat epoci întunecate ale istoriei României.
Un alt scop a fost acela de a capta și îndrepta atenția elevilor dinspre evenimente
sinistre de genul Carnaval de Halloween spre evenimente care promovează tradiții creștine ale
zonei cum este Luminația; dar și sensibilizarea elevilor faţă de această sărbătoare care ne
învață să ,,mergem în vizită la propriile noastre rădăcini”, să ne onorăm străbunii.
Concursurile extrașcolare și carnavalurile sunt manifestări ce implică întreaga
comunitate. Sunt evenimente educaționale care promovează imaginea școlii, a orașului dar pe
de altă parte sunt și evenimente de familie perfecte care produc participanților, fie că sunt
profesori, copii sau părinți, amintiri fericite și momente vesele. Și, mai mult decât orice, să nu
uităm fapul că sunt prilejuri de legare de prietenii și stabilirea unor puncte de reper de valoare
pentru viitor. Carnavalul este o lumânare-lentilă îndreptată de noi toți înspre Copilărie. Așa
încât, pe versurile compuse de elevii de la cercul de pictură pentru acest eveniment, vă
invităm la Carnaval: ,,Coborând de prin povești
Năzdrăvane, Feți frumoși,
Din povești și calendare
Cuvioase, Sfântuleţi,
Cavaleri şi Domnițe,
Fără mături şi corniţe,
Fără frică şi teroare
Vin să facă sărbătoare,
Sărbătoare de lumini
Bucurie şi Festin.
În costumele haioase
Şi cu feţe luminoase.
Ne jucăm şi povestim,
Binele îl preamărim.
Iar pe voi vă invităm
Să veniţi să ne distrăm”.

Bibliografie
Proiect Pixel Art, CAER 2018, Cercul de pictură, Clubul Copiilor Dej
Sitografie
http://dejulmeu.ro/index.php/2018/11/25/pixel-art-in-culori-de-toamna/
https://stiriletransilvaniei.ro/2019/11/01/luminatia-in-viziunea-poetului-ion-muresan/

S-ar putea să vă placă și