Sunteți pe pagina 1din 4

LÂSÂI ANDREEA MG AN II SERIA B GR.

14

=Metodologia cercetării și documentării științifice medicale=

EFECTUL PROTECTOR AL APENDICECTOMIEI FAȚĂ DE


RECTOCOLITA ULCERO-HEMORAGICĂ

1. Rezumat

Rectocolita ulcero-hemoragică (RCH) este una din bolile inflamatorii ale instestinului, în apariția
acestuia fiind implicați atât factori de natură genetică cât și factori de mediu. Studiile de tip
epidemiologic realizate până acum au evidențiat faptul că o afecțiune de tip RCH apare mult mai
frecvent la pacienții ce nu au fost apendicectomizați în urma unui diagnostic de apendicită comparativ
cu o populație martor, astfel putându-se afirma faptul că apendicectomia are un efect protector față de
riscul de apariție a RCH.

Scopul studiului este punerea în evidență a relației dintre apendicectomie și apariția ulterioară a RCH.

 Acest studiu a fost realizat pe 150 de pacienti cu RCH (88 bărbați și 62 femei) între anii 1988-1998 în
spitalele din Raims si două centre medicale private. Aceștia au fost diagnosticați clinic, endoscopic și
histologic. Subiecții martor (150) au fost aleși perechi pentru cazuri, în funcție de sex și vârstă. Pacienții
care au avut antecedente de boală inflamatorie intestinala sau neoplazii au fost excluși din studiu.
Informațiile au fost culese prin intermediul anamnezei, foilor de observație sau printr-un interogatoriu
standardizat telefonic  sau cu ocazia unei consulații. Interogatoriul viza antecedentele apendicectomiei
si amigdalectomiei înainte de vârsta de debut a RCH, varsta de debut a RCH, tabagismul, locul de
rezidență în perioada anterioară instalării bolii. Datele au fost ulterior modifcate in funcție de aceste
variabile.

Din analiza multivariată, riscul de a prezenta o RCH la subiecții apendicectomizați a fost semnificativ
mai redus față de subiecții ne-apendicectomizați. Fiind un aspect important în cadrul acestui studio s-a
demonstrate faptul că rezidența în mediul urban a fost în mod egal asociată cu riscul redus de RCH
comparativ cu mediul rural. Procentajul pacienților care au suferit intervenții de tip apendicectomie a
fost semnificativ inferior la pacienții cu RCH față de subiecții martor, iar vârsta intervenției a fost
similară. Amigdaloectomiile nu au prezentat nici o diferență semnificativă între cele două grupuri.
Tabagismul activ a fost mai des întâlnit în populația martor comparativ cu bolnavii cu RCH însă diferența
nu atinge pragul de semnificație (p=0.07).

Studiul confirmă că, în cazul populației franceze, efectele pozitive ale apendicectomiei realizate
înainte de debutul recotocolitei ulcero-hemoragice scad apariția acesteia.
2. Considerați că tema abordată în acest articol este importantă? De ce?

Având în vedere că rectocolita ulcero-hemorahică (RCH) este o boală ale cărei cauze sunt
necunoscute, cu o simptomatologie supărătoare, evoluție continuă de-a lungul vieții, iar singura cale de
vindecare este rezecția întregului colon și a rectului, consider că tema abordată este deosebit de
importantă deoarece conform acestui studiu s-a descoperit o posibilă alternativă de prevenție a bolii și
anume, apendicectomia.

3. Care este interesul pentru a efectua un nou studiu asupra acestui subiect?

Studiul prezentat în acest articol este realizat pe pacienți urmăriți în perioada 1988-1998 astfel că
interesul pentru a efectua un nou studiu este destul de mare ținând cont că în acea perioadă condițiile
de mediu erau diferite față de cele de acum, factorii externi jucau un rol mai mic, alimentația diferă, la
fel și stilul de viață. Realizarea unui nou studiu pe acest subiect ar putea veni cu informații suplimentare,
cu o statistică diferită iar prin comparație am putea observa dacă rezultatele obținute atunci rămân
valabile și astăzi.

4. Care sunt ipotezele autorilor testate în acest studiu? Considerați că autorii au


răspuns obiectivelor inițiale ale studiului și care ipoteze au putut fi argumentate?

Autorii au pornit de la ideea că apendicectomia poate avea un rol protector față de riscul apariției
ulterioare a unei RCH, conform altor studii epidemiologice, luând în considerare și influența factorilor
de confuzie, cum ar fi tabagismul. De asemenea, s-a investigat și influența amigdalectomiei, deoarece,
conform articolului, amigdalele împreună cu apendicele și plăcile Payer fac parte din sistemul limfatic
digestiv. La finalul studiului aceștia au ajuns la concluzia că nu există nici o asociere semnificativă între
amigdalectomie și apariția RCH. Pe de altă parte, studiul acestora confirmă existența unei relații inverse
între apariția RCH și apendicectomie, aceasta din urmă având un efect protector care poate fi explicat
prin rolul apendicelui în răspunsul imunitar inadecvat care este la originea RCH.

5. Ce opinie aveți asupra cazurilor selecționate a fi incluse în acest studiu: alegerea


lor poate avea o consecință pentru semnificația etiologică a eventualilor factori
de risc identificați?

Pacienții incluși în acest studiu au fost atent selecționați în încercarea de a elimina factorii de risc care
ar fi putut duce la obținerea unor rezultate eronate. Astfel, pacienții apendicectomizați dupa apariția
RCH precum și cei care au avut alte antecendente de boală inflamatorie intestinală sau neoplazii au fost
excluși din studiu. Au fost luați în considerare și alți factori în alegerea pacienților precum vârsta de
debut a RCH, tabagismul, locul de rezidență, dar aceștia nu au atins pragul de semnificație întrucât să
producă erori sistematice.
6. Ce opinie aveți asupra martorilor selecționați a fi incluși în acest studio: această
alegere poate avea o consecință asupra punerii în evindeță a factorilor de risc în
acest studiu?

Populația martor a fost aleasă în conformiatate cu criteriile de selecție luate în considerare și în procesul
de alegere a cazurilor.Aceștia au fost atent selecționați în funcție de vârstă și sex pentru o realizare cât
mai potrivită a “perechilor”. Singura diferență semnificativă între cele două populații este locul de
rezidență, populația martor caracterizându-se printr-o predominanță citadină. Totuși această diferență
nu implică producerea unor erori sistematice. Factorii de risc majori au fost îndepărtați prin excluderea
din studiu a martorilor apendicectimiați.

7. De ce s-a introdus evaluarea tabagismului în această analiză? Ce corecție a fost


necesară față de acest factor?

Tabagismul este un factor de confuzie foarte important deoarece protejează producerea RCH și reduce
progresia bolii. Acesta nu a fost luat în considerare în majoritatea studiilor epidemiologice realizate
anterior. El a fost introdus in studiul curent deoarece apare ca un factor de protecție foarte puternic
față de RCH, el fiind întâlnit mai des în populația martor față de bolnavii cu RCH însă diferența nu atinge
pragul de semnificație (p=0,07).

8. Locul de rezindență a diferit puternic la cazuri față de martori: ce credeți asupra


acestui aspect?

Contrar așteptătilor mele, conform studiului, locul de rezidență nu a influențat puternic statistica.
Inițial am presupus că nivelul apendicectomiei la martorii din mediul rural va fi mai scăzut datorită
factorilor de mediu considerați prielnici pentru sănătate. Dar totodată este un beneficiu pentru
aceștia deoarece scade riscul de a prezenta RCH.

9. Care este tipul de studiu efectuat și din ce categorie face parte acesta?
Considerați că el este adecvat pentru a răspunde obiectivelor propuse?

Studiul efectuat este de tip caz-martor și face parte din categoria de studii analitice. Este adecvat
pentru a răspunde obiectivelor propuse deoarece este cea ma utilă metodă pentru verificarea
preliminară a unei ipoteze (apendicectomia are rol protector față de riscul apariției RCH), este
preferat dacă incubația bolii este lungă (RCH-evoluție continuă de-a lungul vieții) și reduce riscul
unor rezultate eronate ca urmare a unor fluctuații în interiorul populației urmărite. Acestea sunt
câteva caracteristci care demonstrează că acest tip de studiu este potrivit pentru obiectivele
propuse.