Boala Parkinson este o afectiune neurologica frecventa, despre care se estimeaza ca ar afecta

peste 4 milioane de persoane din intreaga lume. In pofida eforturilor stiintifice si medicale care
se depun, nu s-a gasit inca un leac care sa ii vindece pe pacientii de Parkinson, dar noile scheme
de tratament le imbunatatesc semnificativ calitatea vietii.
Astazi conceptia patogenica arata o degenerscenta a sistemelor dopaminergice centrale dar si a
altor cai monaminergice ( noradrenalina , serotonina ) colinegic si peptidergic ;se descriu ,de
asemenea si altineurotransmitatori alterati in aceasta boala cum ar fi :GABA,substanta P si
metenkefalina.
Contrar unei pareri larg raspandite, boala Parkinson nu ii afecteaza numai pe varstnici. Desi
varsta medie la care este stabilit diagnosticul este de 60 de ani, una din 20 de persoane incep sa
aiba simptome parkinsoniene inca dinainte de a implini 40 de ani. Pacientii diagnosticati la
varste tinere, intre 21 si 40 de ani, sufera de asa-numita boala Parkinson cu debut precoce. 
Aceasta conditie este denumita dupa fiziologul ce a descris-o ca “paralizie scuturatoare”
(“shaking palsy”) in 1817.

Cauze 

Principala cauza este inca necunoscuta si ar putea fi mai mult decat un agent cauzator.
Parkinson este cauzata de distrugerea sau degenerescenta neuronilor care produc dopamina
(cantitatea eliberata fiind proportionala cu numarul de celule supravietuitoare), substanta
neurotransmitatoare, responsabila cu capacitatea organismului de a-si controla miscarile normal.
Principala arie afectata este situata profund, in substanta cerebrala, fiind numita si “substantia
nigra” (substanta neagra).

ETIOPATOLOGIE
Boala degenerativa,apare intre 40-50 ani, predominind pentru sexul masculin,prevalenta fiind
estimata la 120/100000 locuitori. Astazi conceptia patogenica arata o degenerscenta a sistemelor
dopaminergice centrale dar si a altor cai monaminergice ( noradrenalina , serotonina ) colinegic
si peptidergic ;se descriu ,de asemenea si altineurotransmitatori alterati in aceasta boala cum ar fi
:GABA,substanta P si metenkefalina.
MORFOPATOLOGIE
Leziunile principale sunt situate in Locus Niger, care microscopic apare palida, pigmentul
melanic fiind inglobat de macrofage. Microscopic celulele din substanta neagra despar in timp,
exista o diminuare mai putin severa a neuronilor din zonele tegumento-corticolimbic, de
asemenea a caii dopaminergice, de asemenea in locus ceruleus (punct de plecare a inervatiei
noradrenergice cerebrale), nucleul dorsal al vagului si alte formatiuni continind in general
monamine sau aceticholina
Se asociaza proliferarea gliala si in evolutie apare tesutul cicatricial.
SIMPTOMALOGIE
Simptomele bolii apar cand nivelul de dopamina din creier scade cu circa 20% fata de valorile
normale. Nu toti pacientii au aceleasi simptome in acelasi stadiu al bolii. Boala se manifesta
foarte diferit de la un individ la altul; uneori, trec ani buni pana sa se observe o limitare
semnificativa a activitatilor zilnice. 
Simptomele devin din ce in ce mai evidente pe masura ce boala evolueaza. Un semn precoce
care poate indica (fara a fi obligatoriu) boala Parkinson este tremorul invizibil al mainilor – un
tremor interior, fara vreo manifestare vizibila. Multi pacienti care sufera de Parkinson se simt
bine ani intregi pana ca simptomele sa devina suparatoare. In faza precoce a bolii, simptomele se
manifesta numai pe o jumatate a corpului, extinzandu-se apoi si la cealalta jumatate. 
Stresul emotional si solicitarea fizica fac ca tremorul sa fie mult mai evident. Somnul, relaxarea
completa sau intentia de a face o miscare sau chiar miscarea in sine reduc sau chiar opresc
tremorul.
Desi tremorul este unul dintre cele mai comune semne din boala Parkinson, aproape jumatate din
cei care au un tremor nu au Parkinson. In contrast cu tremorul din boala Parkinson, tremorul de
alte cauze se amelioreaza in repaus, nu se imbunatateste o data cu miscarea membrului respectiv
si se inrautateste atunci cand persoana incearca sa indeplineasca o anumita sarcina.
Cauza cea mai frecventa a tremorului ne-Parkinsonian este tremorul esential, o stare tratabila, de
cele mai multe ori prost diagnosticata ca boala Parkinson.

Printre simptomele tipice ale bolii se numara: 

- tremor al mainilor, bratelor, picioarelor, barbiei si fetei; aceste tremuraturi se manifesta cand
membrul afectat este in repaus, poate afecta unul sau mai multe 
membre si e mai putin vizibil in timpul somnului si al exercitiilor fizice; 
- rigiditate musculara si micrografie (scrisul de mana devine mic si inghesuit, ilizibil); 
- lentoare si dificultate in miscari – numite si bradkinezie sau akinezie; pe masura ce boala
evolueaza, coordonarea muschilor este din ce in ce mai dificila; 
- instabilitate posturala - tulburari de echilibru si coordonare datorate faptului ca se altereaza sau
dispar reflexele care ajusteaza pozitia diferitelor segmente ale
corpului pentru a mentine echilibrul; aceste tulburari apar, de regula, in stadiile avansate ale bolii
si sunt extrem de periculoase, facand necesara sprijinirea si deplasarea pacientilor cu ajutorul
carjelor sau cadrelor de sustinere. 

Mai exista insa si simptome fara legatura cu miscarea: 

tulburari de somn (insomnie sau somnolenta diurna); 
depresie – datorata modificarilor chimice survenite la nivelul creierului; 
dificultati de vorbire: reducerea volumului vocii, dificultati la articularea cuvintelor, raguseala,
variatii ale tonalitatii - manifestari determinate de rigiditatea muschilor faciali, disparitia
controlului asupra miscarilor si alterarea controlului respiratiei; 
senzatie de “nod in gat” si dificultati la inghitire 
blocajul motor – dificultati in initierea si executarea unor miscari simple, cum ar fi pasirea peste
prag, caz in care i se va muta cu blandete piciorul sau I se va arata obstacolul cu o lanterna sau
un dispozitiv cu laser; 
pozitie garbovita, cu capul aplecat si umerii cazuti. Multe dintre aceste manifestari sunt
ameliorate prin medicatie.
Debutul este insiduos cu senzatie de parestezii si intepenire a unui segment cu dificultate in
executarea si controlul unor miscari ; alteori boala incepe cu tremorul caracteristic la
extremitatea distala a mainii ; mersul devine incetinit,faciesul inexpresiv cu lentoare in vorbire ;
In perioada de stare se gasesc intricate cele trei sindroame principale ;
1.Akinezia, simptom fundamental care consta in pierderea intiativei motorii ; bolnavul este
imobil, facies inexpresiv,fix, clipitul este rar sau chiar lipseste, miscarile automate sunt
diminuate sau absente,nu prezinta balansul membrilor superioare in mers, ca si gesticularea in
timpul vorbirii; mersul este ezitant la pornire, mers cu pasi marunti- fuge dupa centrul sau de
gravitate, are latero si retropulsii. Vorbirea este monotona, fara modulatiuni,uneori tahifemie si
palilalie. Sub influenta unui stress apare fenomenul de Kinezie paradoxala, in care bolnavul
devine dinamic, se misca cu usurinta(descarcari de catecolamine)pentru o perioada de timp;
akinezia paradoxal apare sub tratamentul cu L-Dopa,timp indelungat si cu doze
necorespunzatoare; alta consecinta a a akineziei este acatisia in care bolnavul nu-si poate pastra
mult timp o postura.
2.Hipertonia este cel de-al doilea simptom parkinsonian si care are caracteristicile hipertoniei
extrapiramidale. Deseori bolnavul prezinta”perna psihica”- sta culcat cu capul ridicat ca si cind
ar avea o perna; in mers se deplaseaza in bloc, la intoarcere,deplasarea se face fara sa miste
capul.
3.Trenomorul parkinsonian, aparut uneori la debut, dar lipsa alteori in formele achinetice-
hipertonice are caracter de de postura, apare in repaus si dispare cu ocazia miscarilor voluntare
sau vorbirii;tremuratura este pseudogestulare,are un ritm de 4-6 cicli pe secunda,este distala:la
degete stimuleaza miscarile de numaratul banilor, a facerii unei pilule sau rasucirea unei foite de
tigara;la pumn imite miscarea de batere a tobei iar la picior de batere a tactului; barbia silimba
tremura, dar miscarea involuntara nu se produce la cap; corpul nu tremura,el este antrenat de
miscarile involuntare ale picioarelor.
4.Ca tulbulrari vegetative se descriu o sialoree, seboree accentuata, mictiuni imperioase si
hipotensiune ortostatica;deseori se constata edeme cu acrocianoza, tulburari trofice cu artoze
degenerative si retractii tendinoase cu varus equin si deformari ale degetelor(reumatism palidal).
DIAGNOSTICUL POZITIV
Este usor de pus pe existenta celor trei sindroame:akinezia, hipertonia de tip extrapiramidal si
tremorul.
DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL
El trebuie facut in primul rind cu sindroamele extrapiramidele de tip parkinsonian-postencefalic,
toxic manganic si oxid carbon, indus terapeutic indelungat prin neuroleptice,vascular,luetic si
traumatic. In toate aceste cazuri pe linga unele particularitati ale parkinsonismului se tine cont de
etiologia care actionind asupra sinapsei dopaminergice produce simptomatologia respectiva.
Dintre alte sindroame parkinsoniene diagnosticul diferential se va face cu:
paralizia supranucleara progresiva care apare in jurul virstei de 60 anisi care se prezinta in cadrul
unui procces degenerativ cu oftalmoplegie supranucleara la care se adauga rigiditatea si dietonia
axiala ,paralizie pseudobulbara,bradikinezia,fenomene prefrontale,instabilitate posturala;
parkinsonism asociat cu SLA si dementa (complex Guam);
virotic cu virus lent; boala lui Creutzfeldt-Jacob,care are aspect degenerativ dar care in ultimul
timp se presupune a fi determinata de prioni (protoplasma infectanta) in care sindromul
parkinsonian este asociat cu fenomene cerebeloase,mioclonii si fasciculatii, miscari coreo-
atetozice,dementa progresiva si exit pina la 2 ani;
in boala lui Shi-Drager pe primul plan sunt tulburarile disautonomice cu hipertensiune arteriala,
inconstienta de urina si sudoare si in care sd. Parkinsonian se asociaza cu fenomene
piramidale,cerebeloase si mioclonii;
La copil si adultul tinar se va face diagnosticul diferential cu boala Willson (DNL)in care insa
simptoamele caracteristice, investigatiile de laborator si caracterul familial sunt elenente ce
precizeaza diagnosticul.
EVOLUTIE
Evolutia bolii este lent progresiva, prognosticul vital in general bun dar pot apare unele
complicatii (respiratorii, embolice, urinare, si cutanate) ; terapia moderna dopaminica lungeste
speranta de viat
Intrucat simptomele bolii Parkinson se datoreaza unui deficit de dopamina la nivel cerebral, cele
mai multe medicamente au fost denumite “dopaminergice”, fiind concepute sa substituie
deficitul de dopamina, sa copieze sau sa “mimeze” actiunea acesteia sau sa stopeze
metabolizarea acesteia. 
Din schemele de tratament posibile pentru aceasta boala, o componenta esentiala este levodopa
(L-dopa), care, dupa ce ajunge in creier, este transformata in dopamina. In organism, levodopa
este metabolizata de enzime, proces care determina reducerea cantitatii de medicament care
ajunge acolo unde este necesara, adica in creier. De aceea, o inhibitie a acestor enzime stopeaza
metabolizarea levodopei si astfel este disponibila in mai mare masura la nivel cerebral,
imbunatatind implicit controlul simptomelor. 

Tratamentul pe termen lung 

Tratamentul cu levodopa este foarte eficient, mai ales daca este administrat de la bun inceput.
Initial, controlul simptomelor este constant si sustinut pe toata durata zilei. Dupa mai multi ani,
la unii pacienti apar fluctuatii ale modului in care medicatia proprie controleaza simptomele – de
obicei, sunt fluctuatii motorii, dar se observa si grimase involuntare, miscari anormale
asemanatoare cu cele
Exista o serie de masuri ce pot fi luate si la domiciliul persoanei afectate de Parkinson pentru a
face ca aceasta sa faca fata mult mai usor simptomelor. Trebuie sfatuit pacientul sa-si foloseasca
energia pentru activitatile strict necesare si sa-si amenajeze locuinta astfel incat sa-i fie foarte
usor sa se deplaseze si lucrurile necesare sa-i fie la indemana. Toate acestea il vor ajuta sa fie o
persoana independenta. 
Exercitiile fizice regulate, o dieta echilibrata sunt foarte importante in cadrul tratamentului.
Exercitiile pot ajuta la mentinerea tonusului, a coordonarii si a rezistentei, dar si in mentinerea
greutatii si in reducerea posibilitatii de aparitie a constipatiei. In ceea ce priveste alimentatia
persoanelor cu Parkinson este foarte important ca acestea sa ceara toate informatiile privind
alimentatia medicului curant, deoarece consumul de proteine poate interfera cu absortia
medicamentelor si poate modifica eficacitatea lor. 

Este indicat ca pacientii sa-si pastreze o stare cat mai buna de sanatate. O dieta echilibrata,
odihna, precum si suportul emotional si practic din partea familiei, pot fi de mare ajutor.
Recunoasterea si tratarea depresiei reprezinta o parte importanta a terapiei la
domiciliu. Depresia este frecventa la cei cu Parkinson si poate aparea inainte ca boala sa fie
diagnosticata. 

O persoana aflata intr-o faza avansata a bolii este limitata in ceea ce priveste libertatea de
miscare si efectuarea activitatilor zilnice. Simptomele se pot modifica de la o zi la alta si efectele
adverse ale medicamentelor folosite in cadrul tratamentului pot limita eficienta acestuia. Medicul
curant va trebui sa modifice tratamentul in functie de modificarile ce apar in simptomatologia
bolii. 

Un logoped poate recomanda exercitii de respiratie si de vorbire ce pot sa ajute pacientii, care au

vorbirea monotona, imprecisa, soptita, specifica celor afectati de Parkinson, mai ales in stadiile
finale
Boala
Parkinson

Dudea Mihai-Iulian
gr.4 MG III