Oprea Dumitrița, grupa3

1. Potrivit Legii nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi

a ministerelor, aparatul de lucru al Guvernului este alcătuit din Secretariatul General
al Guvernului, departamente şi alte asemenea structuri organizatorice cu atribuţii
specifice stabilite prin hotărâre a Guvernului. Secretariatul General al Guvernului este
instituție publică cu personalitate juridică, în subordinea prim-ministrului, condusă de
un secretar general cu rang de ministru, ajutat de doi secretari generali adjuncți, înalți
funcționari publici, numiți în condițiile legii. Secretarul general al Guvernului este
ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului. Secretariatul
General al Guvernului are rolul de a asigura derularea operațiunilor tehnice aferente
actelor de guvernare, rezolvarea problemelor organizatorice, juridice, economice și
tehnice ale activității Guvernului și a prim-ministrului. Departamentul pentru Lupta
Antifraudă - DLAF este structură cu personalitate juridică, în cadrul aparatului de
lucru al Guvernului, în coordonarea prim-ministrului, finanțată de la bugetul de stat
prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Corpul de control al prim-
ministrului este structură fără personalitate juridică în subordinea prim-ministrului,
condusă de un secretar de stat, numit și eliberat din funcție prin decizie a prim-
ministrului, și finanțată prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. Corpul de
control al prim-ministrului controlează și urmărește activitatea ministerelor și
serviciilor publice deconcentrate ale acestora, instituțiilor publice din subordinea
Guvernului. Corpul de control al prim-ministrului controlează activitatea instituțiilor
publice subordonate autorităților administrației publice locale.
2. Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, care funcţionează în baza votului
de încredere acordat de Parlament şi care asigură realizarea politicii interne şi externe
a ţării şi exercită conducerea generală a administraţiei publice. Guvernul exercită
următoarele funcţii: a) funcţia de strategie, prin care se asigură elaborarea strategiei de
punere în aplicare a Programului de guvernare; b) funcţia de reglementare, prin care
se asigură elaborarea cadrului normativ şi instituţional necesar în vederea realizării
obiectivelor strategice; c) funcţia de administrare a proprietăţii statului, prin care se
asigură administrarea proprietăţii publice şi private a statului, precum şi gestionarea
serviciilor pentru care statul este responsabil; d) funcţia de reprezentare, prin care se
asigură, în numele statului român, reprezentarea pe plan intern şi extern; e) funcţia de
 autoritate de stat, prin care se asigură urmărirea şi controlul aplicării şi respectării
reglementărilor în domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
3. Potrivit art.108 din Constituţie, Guvernul adoptă ordonanţe.Ordonanţele se emit în
temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de
aceasta.Ordonanţele se adoptă întotdeauna în baza unei legi de abilitare care conţine
două elemente obligatorii şi un element facultativ.Acestea se supun aprobării
Parlamentului, numai dacă legea de abilitare o cere.
Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror
reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul
acestora.
Potrivit art.108 din Constituţie, Guvernul poate adopta hotărâri. Acestea se emit
pentru organizarea executării legilor. Hotărârile Guvernului intervin atunci când,
executarea unor prevederi din lege presupune stabilirea de măsuri sau de reguli
subsecvente.
4. Guvernul răspunde politic numai în fața Parlamentului pentru întreaga sa activitate.
Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalți membri pentru
activitatea Guvernului și pentru actele acestuia.Forma cea mai gravă de sancţiune ce
intervine în cazul răspunderii politice a Guvernului este demiterea prin retragerea
încrederii acordate. Numai Camera Deputaților, Senatul și Președintele României au
dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârșite în
exercițiul funcției lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Președintele României poate
dispune suspendarea acestora din funcție. Trimiterea în judecată a unui membru al
Guvernului atrage suspendarea lui din funcție. Competența de judecată aparține
Înaltei Curți de Casație și Justiție. Asumarea răspunderii este o procedură neobișnuită,
la care guvernul apelează in extremis, atunci când dorește să aplice rapid anumite legi
fără dezbatere, adică fără să riște modificarea prevederilor pe care le propune. Este o
procedură constituțională.
Speţă:
 Asumarea răspunderii este o procedură neobișnuită, la care guvernul apelează in
extremis, atunci când dorește să aplice rapid anumite legi fără dezbatere, adică fără să
riște modificarea prevederilor pe care le propune.
 Conform art. 108, alin (4) “ Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se
semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia
punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României…”,
 Guvernul României-istoric

La începutul anilor 1960, guvernul comunist român a început să-și afirme o oarecare
independență față de Uniunea Sovietică. Ceaușescu a devenit președintele Partidului
Comunist Român în 1965 și șef al Statului în 1967. Ceaușescu, conducător al României din
1965, a rezistat liberalizării URSS și a altor țări din blocul sovietic la sfârșitul anilor '80. În
momentul căderii guvernului său în 1989, România era cea mai represivă și mai întârziată din
punct de vedere economic din Europa.

Noul guvern fiind format cu rare excepții din foști comuniști, studenții și cetățeni care
luptaseră contre regimului Ceaușescu au protestat în Piața Universității din București în
aprilie 1990. În urma acestor mitinguri, guvernul Roman a căzut: obiectivul președintelui
(încetinirea reformelor) fiind atins. Un tehnocrat, Teodor Stolojan s-a oferit să conducă un
guvern interimar, până la organizarea noilor alegeri. În alegerile din 1992, Ion Iliescu a fost
reales pentru un al doilea mandat, mulțumită sprijinului partidelor naționaliste PUNR și PRM
și al fostului partid comunist devenit PSM. A fost format un guvern tehnocrat în noiembrie
1992, sub prim-minstrul Nicolae Văcăroiu, un economist. Guvernarea 1992-1996 a fost
marcată de privatizări în profitul apropiaților puterii și de fraude electorale, care au permis
consolidarea pozițiilor puterii fost-comuniste în cadrul economiei de piață și al reformelor. La
1 ianuarie 2007, România devine membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. În aprilie
2007, Partidul Democrat a fost scos de la guvernare, noul guvern Tăriceanu, din care fac
parte doar miniștri din partea P.N.L. și U.D.M.R., a depus jurământul la 5 aprilie 2007, fiind
sprijinit în Parlament de Partidul Național Liberal, de Uniunea Democrată a Maghiarilor din
România, precum și de Partidul Social Democrat.

În decembrie 2008, în urma alegerilor parlamentare, Prim-ministru al Guvernului României a

fost numit Emil Boc - Președinte al Partidului Democrat-Liberal - fiind desemnată o nouă
coaliție guvernamentală, PD-L - PSD.
În urma alegerilor prezidențiale, desfășurate în decembrie 2009, Traian Băsescu și-a câștigat
dreptul la al doilea mandat consecutiv de Președinte al României, după cel obținut în
decembrie 2004. A fost instalat un nou guvern, condus tot de către Emil Boc, în cadrul unei
coaliții formate din PD-L, UDMR, grupul minorităților și grupul parlamentarilor
independenți. În 2009 și 2010, România a fost puternic lovită de criză economică la nivel
mondial. Că urmare a încheierii acordului de împrumuturi cu Fondul Monetar Internațional,
pe 7 mai 2010, președintele Traian Băsescu a susținut o declarate televizată la Cotroceni prin
care a anunțat că Guvernul Boc a ales o varianta în urmă negocierilor cu FMI pentru
combaterea crizei. Pe 6 februarie 2012 a fost anunțată demisia Guvernului Emil Boc și a fost
înlocuit de istoricul , diplomatul și directorul Serviciului de Informații Externe Mihai Răzvan
Ungureanu care a format un cabinet tehnocrat.

Anul 2016 a fost marcat de criza dezinfectantilor diluanti si de lansarea campaniei "Brâncuși
e al meu", campanie de susținere a subscripției naționale pentru achiziția operei lui
Constantin Brâncuși "Cumințenia Pământului" de catre guvernul Ciolos, dar fara succes.
Dupa demiterea lui Sorin Grindeanu prin motiune de cenzura de catre propriul partid pentru
ca a refuzat sa continue modificarea legilor justitiei, Mihai Tudose a preluat funcția de prim-
ministru al României la 29 iunie 2017. Guvernul s-a aplecat mai mult asupra unor modificări
în sistemul fiscal, crescând contribuțiile la asigurările sociale ce trebuie să fie plătite statului
de cei care derulează contracte de muncă. Măsurile guvernului au luat prin surprindere
mediul de afaceri și au creat impredictibilitate a mediului fiscal. În paralel, Guvernul a
renunțat să mai promoveze prin ordonanță de urgență modificări ale legislației penale care au
atras nemulțumirea maselor populare, și a lăsat Parlamentul să-și asume operarea lor.

Pe 10 august, 100.000 de oameni au protestat în Piața Victoriei din București Aceștia au cerut
demisia Guvernului Dăncilă, nemulțumiți de modul de guvernare al social-democraților și de
deciziile luate de aceștia privind legile justiției și Codurile penale.

Concluzionând, în momentul de faţă, societatea românească încă simte pagubele produse de

fostul regim, dar şi de alegerile greşite făcute de oamenii noii puteri ai anilor 1989. De altfel,
toate statele foste socialiste au cunoscut o tranziţie ce este caracterizată printr-o criză
financiară, diminuarea producţiei industriale, deteriorarea gravă a nivelului de trai, corupţie.
Instituțiile statului sunt in continuare dominate de coruptie si incompetenta, 500 000 de
romani plecand definitiv din Romania din 2013 incoace..