Lucrarea de laborator nr.

3
Masurile și mijloacele de protecție contra electrocutării

Scopul lucrării: a face cunoștință de mas urileȘi mijloacele de protec ție contra

electrocutării; a se familiariza cu cerintele înaintate față de protecție

prin legarea la pământ, legare de nul, deconectarea de controlului sistemelor de
protecție și izolarea părților conductoare;efectuarea protecție.

Continutul dării de seamă:

1. Denumirea și scopul lu crării

2. Schemele mijloacelor de protecție
3. Tabelul 1 ; 2;3 completate cu rezulult atele măsu rărilor și calculelor
4. Concluzii ,

l. Noțiuni generale

Electrosecuritatea prezintă un sistem de măsuri organizatorice și mijloace tehnice, care asigură

protecția organismului uman contra acțiunilor dăunătoare și periculoase ale curentului electric și arcului electric.
Conform GOST 12.l.O19-79 pentru asigurarea protecției ș i evitarea accidentelor cauzate de curentul electric
se vor ut iliza următoare le măsuri și mijloace de protecție :

- folosirea tensiu ilor reduse (42,36, 24, 12V ...):

- izolarea conductoarelor, izolarea suplim entară de protecțic;
- separarea electrică a rețelelor;
- compensarea curentului capacit ati v de scurgere la pământ;
- asigurarea inaccesibilității conductoarelor neizolate;
- egalizarea potențialelor;
- protecția prin legare la pământ;
- protecția prin legare la nul;
- deconectarea automată de protețtie;
- semnalizarea de avertizare, blocari electrice și mecanice , placarde de protecție;
- mijloace individuate de protecție.
În lucrarea de față facem cunoștință de unele măsuri de protecție contra electrocutării mai des
utilizate în rețelele de joasa tensiune (U<I 000 V).

1.1. Protecția prin legare la pământ .

 Protecție prin_legare la pămănt se numește unirea în mod voit cu priza de pămînt a anumitor părți
metalice ale utilajului electric ,care în mod normal nu se află sub tensiune;dar în regim avariat; în urma defectării
izolației pe ele pot apărea tensiuni periculoase .Priza de pământ este un ansamblu de electrolizi metalici(țevi,
plăci,colțari etc:) uniți electric între ei prin sudare și bătuți în pământ la o adîncime de 0,8...3,0m pentru a stabili
un contact bun cu pământul:Priza de pamănt poate fi naturala ș i artificială.

Principiul de protecție este bazat pe micșorarea pînă la valori admisibile a tensiunii de atingere ce se
obține datorită rezistenței de legare la pământ (ansamblul alcătuit din priza de pământ și conductoarele de
unire).Conform Regulilor de asamblare a instalațiilor electrice (RAIE)rezistența instalației de legare la pământ în
instalațiile electrice cu tensiunea joasă (U<1000V) nu trebuie să depășească 4 Ω iar în instalațiile cu tensiunea
înaltă (U >1000V)-0,5 Ω.

1.2 Protecția prin legarea la nul

Protec{ie prin legare la nul se numește unirea în mod voit a părților metalice ale instalațiilor
electrice, care în regim normal nu se găsesc sub tensiune (numai în regim de avarie pe ele poate apărea
tensiune), cu firul nul de protecție, care la randul său este unit cu punctul neutru la pământ al sursei de
alimentare .

Daca pe carcasa utilajului apare tensiune în caz de defectare a· izolației unui fir, crează un circuit
prin firul nul, sursa de alimentare ș i firul de faza. Protecția ,,legarea Ia nul " transformă curentut de
scurgere în curentul de scurt-circuit, ce duce la arderea fibrilui siguranței sau deconectarea
declanșatorului automat (A) și de pe carcasă dispare tensiunea. Protecția omului constă în micșorarea
duratei de acțiune a curentului electric asupra organis_mului uman dacă ăn timpul apariției tensiunii pe
carcasa aceasta se află în contact cu ea, durata fiind limitată de timpul funcționării declanșatorului.

1.3 Protecția prin deconectare automată a sectorului defectat

Această protecție se folosește mai des în rețele cu punctul neutru izolat (în rețelele cu punctul
neutru legat la pamant se folosește protecția prin legarea la nul, ce duce la deconectarea sectorului
defectat).· În acest caz aparatul de protecție prezintă niște relee, care reacționează -la apariția :unor
tensiuni de atingere periculoase pe carcasa utilajului electric sau apariția curenților mari periculoși
(supraîncărcare, scurtcircuit).

1.4 lzolarea conductoarelor ca masura de protecfie

În instalațiile electrice se folosesc urmatoarele tipuri de izolație de lucru, suplimentară, dublă

și perfecționată. Izolația de lucru (învelișuri din mase plastice, cauciuc, este destinată pentru
funcționarea normală a instalației electriceș i protecția angaților. În scopul evitării electrocutării la de
defectarea izolației de lucru, concomitent cu ea se folosește și izolația suplimentară, dublă și
perfecționată. Izolația suplimentară prezintă rmânere electroizolante, carcase din material
electroizolant, învelișuri electroizolante adăugatoare etc. Izoltia de lucru plus izolația suplimentară
formează izolația dublă, care se folosește în caz de contact nemijlocit a angajaților cu utilajul electric
 sau cînd acesta are o importanță foarte mare.Izolația perfecționată prezintă izolația de lucru cu
paramatrii izolației duble.Parametrii, ce caracterizeazăstarea izolației:rezistența electrică și rigiditatea
dielectrică.

2. Partea experimentala

2.1 Controlul protectiei prin legare la pământ

Controlul protecției prin legare la pământ constă în măsurarea rezistenței prizei de pămînt. La
scurgerea curentului electric la pamant, tensiunea față de pămant

Up = I p* R p (1)

unde: Ip - intensitatea curentului electric la pământ;

Rp - rezistența prizei de pământ, Ω.

Dacă micșorăm Rp , se micșorează și tensiunea Up._ Limita permisă a tensiunii față de

pămînt trebuie sa fie ≤ 42 V. Deci în timpul exploatării rezistența prizei de pămînt poate sa se
majoreze din cauza corodării în punctele de contact, ruperea conductoarelor de unire etc. De aceea
periodic (una - doua ori pe an) se măsoară rezistența prizei de pămînt cu ajutorul aparatului M416 cu
completarea procesului verbal.

Ordinea efectuarii masurarilor

1. Unim aparatul M416 cu brnele corespunzatoare de pe stand (Rp, Ra,Z) conform schemei ,
pentru întreprinderea N-1 (bneele de sus ale standului)
2. Conectăm tumblorul T 1
3. Fixăm diapazonul de măsurare ,,x1" sau ,,x5" dupa necesitate.
4. Apasăm butonul roșu a aparatului M 416 și simultan învartim reohorda până la stabilirea acului
la mijlocul scării (0). În caz de necesitate schimbăm diapazonul de măsurare (prețul diviziµnii).
5. Rezultatul se obține de pe scara mobilă a aparatului, ce coincide cu indicația imobilă

,,0" și se înscrie în tab. 1.

6. Deconectăm .tumbloru T l , unim M 416 la răndul din mijloc a bornelor (întreprinderea

N-2 cu rezistivitatea solului 150 Ω-m și repetăm măsurările). Rezultatul se înscrie în tab. 1.
7. Repetăm măsurîrile pentru întreprinderea N-3 (rîndul bornelor de jos) cu rezistivitatea solului
300 Ω -m.

Tabelul 1

Rezistivitat a Rezistenta prizei de pamant,Ω · Concluzii

solului, Ω-m măsurată admi
să
1. 40 4
2. 150 6 ,
 -

Adnotare:
· 1. Pentru a stabili limita admisă a rezistenței prizei de pământ la întreprinderea N-2 și N- 3
trebuie de considerat, ca ele au o putere electrică sumară mai mică decât 100 kVA.
. 2. Concluzia fa fi aparte pentru fiecare întreprindere.

2.2 Controlul protecției prin legarea la nul

Controlul constă în estimarea declașării corecte și imediate a declanșatorului automat
(siguranței) în caz de apariție a tensiunuii pe carcasă. Aceasta se va întampla dacî curentul de
scurtcircuit monofazic

în caz de declanșarea automat I s.c. ≥ Kr* Id (2)

în caz de siguranță Is.c. ≥ 3In.f. (2)

unde: Id = Kd*In.- curentul de deconectare a declan atorului automat

(se indica nemijlocit pe declan atorul);

In.f. - curentul nominal a fuzibilului, A;

Kr - coeficientul de rezerva este egal: Kr =1,4; daca Id.n.≤100 A Intensitatea

curentului
Kr =1,25, daca In.d.> 100 A de scurt
circuit, se
In.d. - curentul nominal a dec an atorului gase te din
urmatoarea

relație:.

U
Is. c .=
r 0+r
 unde: U f =220 V, tensiunea de faza;
(3)

rn - rezistent,a.firului nul, .a,

r f - rezistenta firului de faza, a,

Ztr =0,1Ω rezistenta bobinelor transformatorului de alimentare.

În caz, dacă protecția nu functionează, la apariția tensiunii pe carcasa valoarea acestei tensiuni,

U0=U · p este egala:

.. . (4)
/.
Uo= I s.c. * ro
Cu scopul de a_ reduce U0, e necesar de a mijora rezistența firului nul.

Ordinea măsurărilor

I. Măsurăm rezistența firului de fază, r f cu aparatul M 416 folosind metoda

voltametrului și ampermetrului. Rezultatul se înscrie în tab. 2.
2. Masurăm rezistența firului nul cu aparatul M 416.
3. Calculăm curentul de scurt-circuit, I s.c.
4. Controlăm funcționarea _ declanșatorului automat comparînd I s.c. cu Kr ·Id. Dacă

Is.c. ≥ KrId, atunci practic se poate controla funcționarea declanșatorului automat, apasând pe
butonul roșu ,,stop" de pe stand.
5. Masirăm tensiunea pe conductorul nul prin cuplarea butonului A și T2
 .
rf, n ro, n K,. ·Id, f.<1.c., U0, V Concluzi.i
A I\
1 2 3 4 5 6

\
2.3 Controlul izolației parților conductoare
Controlul stării izolației se poate efectua
prin:
1. Încercările rigiditații dielectrice a izolației cu tensiuni majorate (până la 3 Un)
2. Masurarea rezistenței electrice active a izolaț iei cu ajutorul megaohmmetrelor, care se efectuează
periodic și se compară cu normativele. ·
In lucrarea de laborator rezistența izolației se măsoară pe sectoare aparte, ce este corect numai
pentru măsurarea izolației motoarelorș i aparatdor electrice. Rezistența izolației sectoarelor aparte a
rețelelor electrice nu poate servi ca criteriu de securitate, deoarece intensitatea curentului electric care trece
prin corpul omului la atingerea lui de instalația electrică este determinată de rezistența izolației rețelei
întregi față de pământ. Totuși, cu cât rezistența izolației este mai mare, cu atât curentul de scurgere prin
izolție este mai mic și pericolul se micșorează posibilitatea defectării și apariția scurtcircuitului.
De aceea Regulile de asamblare a instalațiior electrice (RAIE) reglementează rezistența
izolației cum pentru rețelele cu punctul neutru izolat, așa și pentru rețelele cu punctul neutru legat la
pământ U<l000 V pentru fiecare fazî față de pămînt și între doua faze a fiecărui sector nu mai mică
decat 0,5 M Ω.

Ordinea masurarilor

1. Unim cu ajutorui conductoarelor bornele corespunzătoare ,,M Ω" sau ,,k Ω " ale megaohmmetrului
M4100/5 cu două borne ale obiectului supus experimentării (motor electric, cablu)
2. Executând rotații cu mânerul aparatului cu viteza circa 60 rot/min, citim indicațiile
acului pe scara respectivă, ,, M Ω " sau ,, k Ω ".
3.Schimbând bornele obiectului repetăm măsurările pentru toate rezistențele între faze, faze și pamant.
4.Valorile obținute se înscriu în tab. 4.

Obiectul supus Rezistenta izolatiei Concluzii

experimentarii masurata (MQ) admisibila
(MO)
A-0
. B-
. 0
C-0
AB i
;
AC
;. "
Intrebările de control

1.Numiți măsurile generale de protecție contra electrocutărilor. Numiți

"

valorile tensiunilor reduse și domeniul folosirii lor.

2.Separarea electrică a rețelelor. Destinația, modul de separare.

3.Asigurarea inaccebilității conductoarelor neizolate. Modul, domeniul de folosire.

4.Legarea la pământ. Construcția, principiul de protecție.

5.Priza de pîmânt. Construcția. Destinația. Normativele rezistenței prizei de pământ.

6.Legarea la nul. Destinația, principiul de protecție și executare.

7.Protecția prin deconectarea automată.

9.Destinația, principiul de lucru a schemei de deconectare.

8.Izolarea părtilor conductoare: tipurile, parametrii, probarea, normativele.

 Bibliografie

I. I. Ionescu. Aspect privind protectia muncii in exploatarea instalatiilor,

utilajelor i echipamentelor electrice. -Bucure ti: Matrix - rom., 1997.
. 2. O. Marian, f\.. Bajureanu. Electrosecuritatea i igiena muncii
privind campurile

electromagnetice. Ciclu de prelegeri. -Chi inau, UTM, 1999.

3. IIY3 (RAIE), 1986.

4. p. A. ,n:onHH. OcHOBbl TCXHHKH 6e3onacHOCTH B

eneKTpoyCTaH0BKax, -M.
EHeproaTOMH3,naT, 1984.

'