DREPTUL

CONCURENȚEI

Tema nr. 2

1. Felurile concurenței
2. Factori destabilizatori ai concurenţei
 Felurile concurenţei

Concurenţa poate fi privită ca:

un scop în sine mijloc
(concurenţa – condiţie) (concurenta – mijloc)
USA UE

condiţia tuturor progreselor

economice şi de a cărei existenţă mijlocul prin care se asigurară
depinde însăşi libertatea echilibrul înneintervenţia
piață şi,
economică pe piaţă totodată, progresul economic
statului
Autorii teoriei atomicitatea
concurența – condiție
pieţei
 Caracteristici:
transparenţa
model teoretic
concurenţa pură
omogenitatea
şi perfectă mobilitatea
factorilor de
producţie
pluritatea de
opţiuni
 Susținătorii piaţa să
teoriei Concurenţa
fie
deschis
concurență – eficientă – ă
mijloc caracteristici:

Op. ec. să
utilizatorii şi beneficieze
consumatorii să de libertate
concurenţă beneficieze de un de acţiune
practicabilă grad satisfăcător
(eficientă) de
libertate în
alegerea
furnizorului şi a
mărfii dorite.
 Concurenţa
contribuie la modelarea şi fluctuarea preţurilor
• dar și
influenţează calitatea mărfurilor

modul de prezentare a acestora

difuzarea reclamei

organizarea reţelelor de distribuţie etc.

Concurența loială – concurența patologică

Maximizarea depăşesc limitele

Op. ec. profiturilor impuse de
regulile
concurenţei

concurenţa
normală/
Loială/licită

Concurenţa
patologică
 Concurenţa licită/loială

acel tip de concurenţă în care, în domeniile

pe care legea le lasă deschise competiţiei,
întreprinderile se bucură de facultatea
deplină de a se confrunta pe piaţă, dar cu
bună-credinţă, respectând regulile de
deontologie profesională
 Concurența loială (art. 1 (1) lit a) din
Legea nr. 11/1991
• Situația de rivalitate de piață în care fiecare
întreprindere încearcă să obțină simultan
vânzări, profit și/sau cotă de piață, oferind cea
mai bună combinație practică de prețuri,
calitate și servicii conexe, cu respectarea
uzanțelor cinstite
și
a principiului general al bunei-credințe
Concurenţa patologică - forme

practici anticoncurenţiale

acapararea agresivă de
către cei puternici a unor
segmente de piaţă prin :

Practici monopolistice

exercitarea abuzivă a
concurenţei, cu scopul de a
le capta clientela și/sau de Concurența neloială
a exclude de pe piaţă
întreprinderile concurente
 Concurenţa interzisă
nifestă în anumite domenii de activitate care sunt sustrase com

• fie prin lege,

• fie prin convenţia părţilor.

e
cierea dintre noţiunea de concurenţă interzisă şi cea de concu
 Concurența interzisă – concurența neloială

Concurenţa interzisă evidenţiază o zonă în cadrul

căreia se exclude exercitarea rivalităţii economice,
chiar dacă este onestă, fiind sancţionat orice act de
concurenţă.

În cazul concurenţei interzise ne aflăm în faţa unui act

săvârşit fără drept

renţei neloiale este vorba de exerciţiul excesiv al unui drept sau al

 Factori destabilizatori ai concurenţei

ncentrarea întreprinderilor
Intervenţia statului în econo
 Concentrarea întreprinderilor
• Cauzele concentrările sunt diverse:
- de ordin: tehnic (raţionalizarea muncii), organizatoric (se
reduc cheltuielile administrative ); comercial (strategii
aprovizionare /desfacere); financiar (posibilităţile de
investiţii/acces la finanţare).
concentrarea pe orizontală
concentrarea pe verticală
concentrarea conglomerat

întreprinderi
Întreprinderi cu activităţi dependente
Întreprinderiuna
cu de
activităţi
alta care iniţia
similare legătură între ele
oligopol sau
monopol
 Intervenţia statului în economie
statul îşi exercită influenţa asupra pieţei în
moduri diferite, îndeplinind următoarele funcţii:

funcţia de funcţia de funcţia de

reglementare asistenţă gestiune
„statul „statul „statul
jandarm” providenţă” întreprinzător”
 funcţia de reglementare
Statele tind să ocrotească drepturile muncitorilor şi drepturile consumatorilor

al operatorilor economici ( edictarea statutelor profesionale şi stabilirea regimului jurid

adoptă norme specifice, care să cârmuiască exercitarea concurenţei

 funcţia de asistenţă
Statul foloseşte prelevări obligatorii din
impozite şi taxe, asigurând populaţiei servicii
gratuite, burse de studii, subvenţii pentru
cercetare ştiinţifică etc.

sunt atenuate inegalităţile sociale provocate

de concurenţa comercială, precum şi efectele
nocive ale acesteia.
 funcţia de gestiune
Statul preia şi exercită anumite activităţi economice
pe care sectorul privat le poate deopotrivă îndeplini,
în ideea de a moraliza şi disciplina viaţa economică,
„apărând-o de excesele operatorilor
economici privaţi” chiar dacă se conformează
normelor şi principiilor pieţii

Forme:
• monopoluri de stat
• regii autonome