Mihai Viteazul

Mihai Viteazul (n. 1558,Targu de Floci, Țara Românească – d. 9/19 august 1601,[10] Câmpia Turzii,
Principatul Transilvaniei) a fost domnul Țării Românești între 1593-1600. Pentru o perioadă (în
1600), a fost conducător de facto al celor trei state medievale care formează România de astăzi: Țara
Românească, Transilvania și Moldova. Înainte de a ajunge pe tron, ca boier, a deținut dregătoriile de
bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei.

Figura lui Mihai Viteazul a ajuns în panteonul național românesc după ce a fost recuperată de
istoriografia românească a secolului al XIX-lea, un rol important jucându-l opul Românii supt Mihai-
Voievod Viteazul al lui Nicolae Bălcescu. Astfel voievodul a ajuns un precursor important al unificării
românilor, care avea să se realizeze în secolul al XX-lea.

În anul 1601, în timpul unei șederi la Praga, a fost portretizat de pictorul Egidius Sadeler, care a
menționat pe marginea portretului aetatis XLIII, adică "în al 43-lea an al vieții", ceea ce indică drept
an al nașterii lui Mihai anul 1558.[11]
Domnul Pătrașcu cel Bun, considerat multă vreme ca fiind tatăl nelegitim al lui Mihai, a murit în
1557. Împrejurarea ca Pătrașcu să fi avut relații extraconjugale în anul morții sale apare ca foarte
improbabilă, având în vedere faptul că a murit în urma unei lungi boli, pentru tratarea căreia a cerut
medici de la Sibiu.[12] Ipoteza ca Mihai să fi fost fiul postum al lui Pătrașcu a fost exclusă și de Petre
Panaitescu, cu argumente onomastice, genealogice, precum și pe baza cronicilor de epocă.[13]

Mama lui Mihai, Teodora sau Tudora, a fost, după unele surse, de neam grecesc (din vechea familie
bizantină a Cantacuzinilor). După alte surse, era vânzătoare de rachiu, originară din Târgul de Floci,
iar tatăl lui Mihai era grec.[14] Cronica lui Radu Popescu menționează că "Acest Mihai Vodă, după ce
au luat domnia, s-a numit că este fecior lui Pătrașcu Vodă, iar cu adevărat nu se știe, că nici un istoric
de-ai noștri sau striin nu adeverează cine iaste și cum au luat domnia, fără cât din auz unul din altul
așa dovedim, că mumă-sa au fost de la Oraș dela Floci, care fiind văduvă și frumoasă și nemerind un
gelep (negustor), om mare și bogat den Poarta împărătească și în casa ei zăbovindu-se câtăva
vreme..."[15]

Alte documente, aflate în custodia Academiei Române, precum și specificațiile din Condica episcopiei
Râmnicului, atesta că Mihai Viteazul s-ar fi născut la Drăgoești, localitate aflată pe partea stângă a
Oltului, județul Vâlcea. Aceleași surse mai specifică faptul că la Proieni, pe Valea Oltului, într-o veche
biserică ortodoxă, s-ar fi cununat cu Doamna Stanca.[necesită citare]

Mama sa, Teodora Cantacuzino, a fost soră cu Iane Cantacuzino, înalt dregător la Constantinopol și
apoi ban al Craiovei, din familia Cantacuzino.

Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia - Constantin Lecca

Armeanul Petre Grigorovici din Lemberg, unul din diplomații lui Mihai, a întocmit, probabil pentru
informarea cercurilor austriece, o cronică a vieții domnitorului, document care s-a pierdut în forma
originală, dar care s-a păstrat în compilația lui Stephanus Zamosius.[16]

"Unirea" de la 1600

Conturarea mitului Mihai Viteazul ilustrează mai bine ca oricare alt model istoric mutațiile petrecute
în conștiința românească. Domnitorul care a reușit să stăpânească pentru scurt timp, la 1599-1600,
cele trei țări reunite, trei veacuri mai târziu, în România modernă, începe a fi receptat ca unificator
abia spre mijlocul secolului al XIX-lea. O asemenea interpretare lipsește cu desăvârșire în
istoriografia cronicărească a veacului al XVII-lea și chiar mai târziu, spre 1800, la Școala Ardeleană".
[32]
Realitatea istorică este mult mai nuanțată decât cea cunoscută de publicul larg. Pe scurt, Mihai
Viteazul ar putea fi caracterizat în felul următor (a se reține că nu a purtat titlul de "Domn" decât în
Țara Românească):

1593-1599 este Domn al Țării Românești;

Între octombrie 1599 și iunie 1600 a fost Stăpânitor al Țării Românești și al Ardealului;

În perioada iunie 1600 - septembrie 1600 a fost Stăpânitor al Țării Românești, al Ardealului și
Moldovei, adunate împreună sub "unirea personală" a lui Mihai; în cazul Moldovei îl înscăunează de
fapt pe fiul său;

Între septembrie 1600 - noiembrie 1600 a fost Domn al Țării Românești;

Între februarie 1601- august 1601 a fost comandant militar în slujba Imperiului Habsburgic.

Deși istoria asociată cu Mihai Viteazul este cunoscută publicului larg drept "unire", termenul este dus
prea departe. În realitate, toate cele trei țări își păstrează instituțiile de conducere de dinainte - Dieta
(Transilvania) și sfaturile boierești în țările extracarpatice, își păstrează legile, cutumele și procedurile
fiecăreia în vigoare. Mihai nu "unifică" nici armatele.