Coordonatorul seri ,Mari tegizor ai lumi": Florica ICHIM Coperta I: V.E. Meyerhold Coperta IV: Meyerhold, portret de luri Anenkow, 1922 Volum aparut cu sprijinul Administratiei Fondului Cultural National (fea) sial UNITER ISBN: 1220.4676 MARI REGIZORI Al LUMIt V. E. MEYERHOLD DESPRE TEATRU Traducere, note si postfatd de SORINA JESCU Fundatia Culturala ,,Camil Petrescu Revista ,Teatrulelaborare a proiectului pentru minunatul Teatru de balci al lui A. Blok. Din momentul in care cele trei piese au fost puse in scena, grija mea fundamental a devenit rezolverea problemelor teatrale, legate de niciunul dintre arti- tratata multilateral, A toate firele diferitelor teme atinse in chestiunea prosceniumutlui. In ciuda faptul icraile regizorale tn anul 1902, abia la sfarsitul deceniului mi-a fost dat s& am acces la acele ale Teatrului, ascunse in elemente sale primare, precum prosce. ul si masca. Abia acum inteleg de ce doua nume nu vor disparea t& din memoria mea: A. I. Golovin? si regretatul N. N. Sapunov3. turi, impartasind o imensa bucurie, am pasit ula lor in Teatrul de balci, in Don Juan si Esarfa Color ‘intredeschis, ca si mie, portile secrete care duc in Tara Mint Primele dou parti din aceasta carte sunt strans legate de lucréxile mele regizorale din anii 1905-1910, partea a treia se refera la cautatile din preajma anului 1912. Avand in vedere c& toate constructile mele teoretice au mers intotdeauna mana in mané cu experimentele scenice, consider opor- tun sa adaug, la sfarsitul carti, lista pieselor montate de mine incepand cu anul 1905, cu descrierea (in partea de note) a unor procediee speci- fice din lucratile mele de r te, in presa periodic’, observatii care s-au refert la cdutarile mele, iegativ, daca vor compara opi- ‘, vor putea oferi cititorului o analizé aproape cexhaustiva a experienjelor mele regizorale. Imi exprim profunda mea recunostint& VM. Bebutov si B. S. Mosol Mra ajutat 9-mi cristalizez tezele fundamentale ale ultima. huimeu articol ~ Teatrul de bale. Vs. Meyethold Sankt-Petersburg, noiembrie 1912 Partea intdi Despre istoria si tehnica teatrului® (1907) I. Teatrul-Studio in anul 1905, la Moscova urma si se deschid& asa-numitul »Teatru-Studio“. Vreme de aproape jumatate de an — primavara, la »atelierul de machete“ al Teatrului de Artaé, vara, in parcul Dupuy din montovka’, pe Calea larosl ici m&car unui cere restrans de persoane, inte- a teatrala. , desi nu gi-a deschis porfile pentru public, Teatrul-Studio istoria teatrul i, intr-o stare de exaltare si ct o graba ior s& introduc pe scenele lor ca noutate, c& se trage din aceeasi surs&. Toate moti. vele, puse la baza noilor interpreta scenice, erau, de fapt, lucruri fami- liare, deja cunoscute celor care tréisera in atmosfera creatoare a Teatrului-Studio. Istoricul, insé, este lipsit de posibilitatea de a remarca acest fenomen, intruc&t activitatea teatrului s-a tinut cu ugile inchise si prea pu svut sansa de a cunoaste fizionomia teatrului ce luase lusov scria pe seama tepetitici generale cu Moarten lui irmatoarele: ,M-am numarat printre putinii tia generala cu Moar les ae cele mai interesante spectacole pe 9in timp ce, in interiorul Teatrului-Studio, se desfésura © munca febrila, din tore si revise se puten afla 1. In Drame nu mai exi Antreprenorul Meyethold revine la Moscove, la Teatrul de Arta, la Stanislavski. Stanislavski organizeaza o noua trupa, in fruntea céreia se ya gsi Meyerhold. Repertoriul este unul «contemporan», 10-15 piese. Jn timpul Postului, se fac turnee in provincie. SA remareém si organiza. Tea unor seri de oezie in amfiteatrul Muzeului de Istorie, cu participa- esti nou teatru. Seratele literare vor fi consacrate poetiior (Baudelei Vethaeren, V. Brusov, Belmont, 2. ,Sectie-filiala a Teat Stanislavski, sub conducerea 3. .Legatura cu Teatrul de Arta este una de principiu, in sensul c& vor fi pastrate aceleagi baze ale montatii «artistice» a operelor, dar cu o oarecare diferenta in materie de reperioriu. 32 4. ,Ar fi interesant de aflat daca acest teatru va fi purtitorul si con- tinuatorul convingerilor Teatrului de Arta sau va intruchipa noile ten- dinte gi cautari ale artei teatrale si dramatice. “32 Ultima intrebare a ramas atunci fér& réspuns. A rimas neclara si imaginea teatrului care I-a inclus in repertoriu pe Maeterlinck alaturi de Gorki, pe Praybyszewski alaturi de Ibsen, pe Vethaeren alaturi de iteaza ostire rusd). Se pare c& nimeni nu stia dacé idio era o filial a Teatrului de Arta, altfel spus, dac& cele itutii — Teatrul de Arta si Studioul - se aflau, in pian ideatic, tie similaré celei dintre Teatrul Mic (Malai) si Toatrul Nou Moscova. Teatrul-Studio a fost infiinjat de K. S. Stanislaveki. Nu e mai putin adevarat ¢& am intrat in aceasta afacere ca regizor, aduc&nd cu mine s vrut ca Studioul s& devina 0 asemenea filial. Aceasta precizare este necesara pentru a afla c& Teatrul-Studio avea © viafa a sa febrila, independenta si cd, datorité acestui fapt, s-a eliberat att de repede si de ugor din chingile Teatrului de Arta, s-a dezis atat de Tepede gi de upor de formele definitiy stabilite si s-a avantat cu tot elanul in lumea noua, pentru a incepe edificarea din temeli a insttutii 10 Prima intrunire a colaboratorilor Teatrului-Studio a avut loc la 5 mai si, ine’ de la aceasta prima intrunize, c-au putut auzi observaiii precum aceea ca formele contemporane ale artei dramatice sunt de mult depasite. spectatorul contemporan cere alte procedee tehnice. a @ atins maximum de virtuozitate in sensul natu i retare. Au aparut, ins, drame care cer noi proce- interpretare. Teatrul-Studio trebuie s& aspire la renasterea artei dramat forme si procedee noi ale interpr scenice. Judecdnd dupa faptul c& actorilor li s-a citit un fragment din Ant probabil c& se avea in vedere evolutia ténarului teatru, numai evolutiei formelor, exersate de Teatrul de Arta. Dar g&sirea de noi fendinfe in structura dramaticé, corespunzatoare noilor forme de {ntruchipare a lor pe scen&, nu insemna ine’ ruperea cu trecutul, atét de categorieé, aga_cum s-a putut observa, ulterior, in activitatea Teatrului-Studio. ,,Teatrul de Arté, cu firescul interpretatii naturaliste, nu are ultimul cuvant de spus, si teatrul nu intentioneaza s& se opreascé jn punctul acesta; «teatrul tanar», alSturi de fondatorul sau (Teatrul de lor trupei lise d&duse liber pind in iunie) s-au pus pe treaba si n-au iesit o luna intreaga din atelie- rul de machete, pe care Teatrul de Arta li-l pusese la dispozitie cu amabilitate. . Pentru Teatrul-Studio, luna mai a avuto mare important. in des- tinul directorilor de la Teatrul-Studio, primavera a jucat un rol decisiv. In atelierul de machete au fost ,concepute” planurile piesel Viteaza ostire rusd de Polevoi, Zéipada de Praybyscewski, Vénzdtorul Alaturi de regizori, au lucrat pictorii Denisov'®, Ulianov™, printul Gugunavat! gi Holst ins’ lucrul la macheta, ‘si atmosferei decor Daca regi nul d& desenul culorilor, dispunerea p de pictur’, regizo- pictorul, urmand desenul, da armonia de culoare. lar din aceasta colaborare a itregizorului cu pictorul au iesit 0 serie de schite. Trasat in cAtevz c&rbune sau in ereion, desenul migcarii schematice d mul nu st®panesfe culoarea) schita decorului in culor, facuti de pictor -, ‘este de-ajuns ca sa se treaca la scend, fra a se lua in seama macheta. De aceea, cand s-au adunat mai multe machete care infétisau intériew ‘eurs, aidoma.ca in viata, cei dela atelierul de machete au inceput sa se agite nelinistti, dadeau semne de nerabdare si asteptau primul. totusi cineva sa vocifereze, pentru ca toate machetele s& fie arse si cdlcate in picioare. Nu erau totusi motive ea regretam drumul arcurs: aceasta meserie gi-a facut cu prisosinfa datoria fafa de teatru, Si toata lumea a finfeles a, daca este att de complicat sA constru- seamna c& toala masinatra teatrului este complicata, in mana o macheta si o roteam, examindnd-o din toate partile, noi tineam in mAna teatrul contemporan. Voiam s& dam foc la machete si sé le calcém in picioare; simfeam c& vine clipa cdnd va tre- ‘bui sa dam foc sis célcém in picioare procedeele invechite ale Teatrului imbold spre renunfarea noastré definitiva la machet& Lau sapunov si Sudeikin®®. Era si primul imbold spre gisirea expresive simple pe scend. incredinfat misiunea de a gsi solufi* pentra Moartea lui Tintagiles de Macterlinck. Cei doi s-au epucat cu tot elanul de aceasté munca, deoarece améndoi erau atrasi de pictura decorativa si ambii il indragisera pe Maeterlinck, dar si unul, si celalalt au promis s& prezinte schite si au refuzat categoric s& execute machete. Abia mai t&r~ iu, cénd schifele au fost gata, cei doi au cézut de acord s& confectioneze ‘31 8A Vopseasc& machetele, gi asta numai pentru ca masinistul s4 poata vedea planiatia, indicaté pentru migcarea actorilor, cu alte cuvinte, rnumai pentru ca s& se vada unde vor fi dispuse pe scend panzele pie. tate, unde va fi amplasat plangcul, unde vor fi practicabilele 5.a.md Cand in atelierul de machete s-a aflat e& Sapunov 9i Sudeikin au 8st solutia" pentru Moartea lui Tintagiles, optind pentru ,supra- fefe plane", dupa metoda conventici, ceilalfi pictori au inceput s& lucreze la machete faré tragere de inima. Si iata ca, tomai in aceast perioada de negare a machetelor, a apénut procedeul plan acceptat compromisul machet& detalii arhit lor impresioniste, pentru c& pictorii care au turalist alat de grosolan (reconstituirea pe scend a unor locuinte, gradini, 12 atunci cand se trage cortina, este sugerata numai de o panzi care ocupé jumatate de scen’, distragand atentia privi celelalte det jf necesara pictorului, ca s8 ajunga la tabloul in lucru, vanul cerut de desfasurarea evenimentelor si dezordinea ‘Asa a apérut principiul stilizévi* Prineipalul merit fn aceasta directie aparfine pictorului Ulianov: piesa Iui Hauptmann, Schluck si Jau (coregizor: VI. E. Repman). Montarea acestei piese a fost conceputa in stilul ,veacului perucilor pudrate“. in prima variant de lucru, toate acestea erau nigte co! fii foarte complicate. Pentru c& nu e gluma s8 construiesti incdperi gi sali ale Ludovicilor si gradinile lor dupa reproduceri fotografice sau dupa desene, celchiate dupa ouvrages costisitoare ale acestei epoci fastuoase. ‘Ins, atunci cénd principiul stilizarii s-a impus definitiv, proiectul s-a rezolvat si ugor si repede. In Jocul unui mare numar de detalii, au amas 0 tus, doua. Primul act: porfile castelului, unde vanatorii fi gasese beti pe Schuck i pe Jau. Pe scena se vad numai portile avand o us rotund pivotanta, ornata in partea superioara cu statuia in bronz a lui Amor. Porfile se afla chiar lang avanscena. Ele coplegese prin grandoare, atat sunt de si de somptuoase. Prin portile deschise nu se . vazand sirul de paravane-boschete, spectatonil stilul epocii, gi bogatia celor care traiesc dincolo de aceste porfi. lar siluetele lui Schluck gi Jau, lénga acele porti fastuoase, 13creeazé contrastul necesar piesei si il introduc pe spectator in planul tragicomediei, al satirei.* Atmosfera dormitorului reginei este sintetizata de un pat ridicol de uxos, de dimensiuni exagerate, cu un baldachin urias. Toate dimensi- unile sunt exagerat amplificate pentru a da impresia de somptuozitate regala si de bogttie comic-afectaté. Ceea ce face s& se sim imediat fin tabloul trei, conventionalismul procedeului este impins la extrem. Atmosfera de trandavie si nostimada se exprima prin sirul pavilioanelor, boschete in forma de coguri impletite, care se intind de-a Jjungul avanscenei. Cortina din spate (fundalul) este un cer albastru cu rizontului sunt niste trandafiri purpurii ingirati de-a lungul intregii scene. eee perucile albe, costumele perso- a, In fiecare boschet-cog impl ail& céte 0 doamn’ de la Curte, in boschetul din mijloc — Sidsalll. Toate brodeaza aceeasi panglic’ lata cu niste ace din fides. Si toate in acelasi itm, ca 0 singura petsoana, iar in departare se aude un duet cu acompaniament de clavecin si harp. Migcarile, linile, gesturile, cuvin- tele, culorile decorurilor, culorile costumelor sunt ritmic-muzicale. trebuie ascuns privitii publicului, toate aceste aga-numite panour, sunt acoperite de panze conventionale, féra arija de a face spectator! 8 uite c& se afla la teatru. Laiintrebarea pusé de presa timpului:,,Acest teatra (Teatrul-Studio) va fi purtatorul gi continuatorul convingerilor Teatrului de Arta sau va {ntruchipa noile céutari gi tendinte ale artei teatrale si dramatice?* — se putea da un singur réspuns: Teatrul-Studio nu a vrut sa fie exponentul si continuatorul principiilor Teatrului de Arta, ci s-a avantat cu tot ela~ turii dramatice actuale din toate fatile. Condi ‘ncredinfeaz& lui Val. Brusov, care se va implica extrem de acti in ~~ * Gealaé verianté propusé de pictor este extrem de simplificat&:n-a nici por, nic ala ~ numa areadele bescheteler, copuc impletite, in epat rondust de fled. 14 | treburile teatrului, dup& cum va reiesi din capitolele urmatoare ale lucratii mele. Teatrul-Studio a devenit un teatru al cAutarilor. Nu i-a fost ins& prea ugor s8 se clibereze din strénsoarea naturalist’ a Scolli de la Meiningen. Cénd fetalitatea s-a produ, iar teatrul ,s-a vesiiit, rd si Vest": au fécut incercari de rupere de adoptare a conventiei ca prin- lor era mai multa plastica decét inele grupari pareau a fi nigte fresce pompeiene, nu mai tineau deloc seama \eSperile nu mai aveau plafoane, coloanele cas- liane s.a. m. d. Dialogul se auzea tot timpul pe te alrgea sufletele spectatorilor in lumea dramei faeterlinck. Pe de alt parte, se simtea inc& dominatia obiceiurilor tradifilor scenei, scolirea indelungata la Teatrul de Arta. studiaseré gesturile conventionale — gesturi la care visaser& ~ in intonafie incercau s& redea adevarul conversatiei dupa habitudini, incercau prin voce s& sugereze pasiunea siemo- acestea se exprima in viata. Ambianta creata de decor era 4 net realista in aménunte. incepea obignuitul joc realist, gi se putea vedea pe data o& slabi, fara uma de temperament, fird o gcoala autentica. TeatulStudio arita tuturor celor care se izasera cu stilul aces- tuia c& este imposibil s& recreeze teatrul pe vechiul fundament: ori si se continue edificarea clair privinta desprinderii de traditia meinin- iar compul principal al rupei tl constituiaw clevii de la cursuile ‘bil si putin tentat de farmecele teatrului binecunoscut. Teatrul-Studio nu avea trupa: doar doi-rei actori formati la scoala Teatrului de Arta, actori din Societatea Noli Drame au adoptat noua metoda. tursurile de aciorie ale Teatrului de ‘aveau sarcina sa nu lucreze cu acto- nila coneretizarea repertoriului, ci s&-i pregateasca pentru ce urmeaz& * 1906, lanuatic. 15‘n stare s& savureze aroma noii metode. $i atunci, minte ideea ci scoala afiliata teatrului este otravé pentru invata acolo, c& scoala trebuie sa i actorii nu trebuie deprinsi s& joace dupa normele acceptate ale tului. Scoala trebuie s& fie organizata astfel, incat din ea s& se i tia era, dupa terminarea una singura ~ ori noul teatru, creat numai de ei, ori nimi alt- seoala care functioneaza pe lang teatru, dacd nu serveste ir scop ~ s& completeze, in teatrul su, cadrele care se réresc ~, cazul unui excedent de absolventi, ca va umple gi alte teatre, lor din urma: actorii de felul acesta se vor simti buni ar fi din punctul de vedere al scolii lor. |-Studio a fost un teatru al cdutsrilor critica de specialitate 68-1 urmareasc& deosebit de atent activitatea: ar fi sesizat drumul parcurs de teatru si astfel ar fi facilitat progresul trupei. Dar intreaga lui activitate a trecut neobservata. $i tot c istrusese, ca gi tot cea ce obtinuse, a rimas in afara apre tice. Teatrul nu si-a deschis porfile pentru public, iar istoria este lipsita de posibilitatea de a céntari valoarea expe- rientei acumulate, de mare a fost totusi influenta Teatrului-Studio asupra desti- nului ulterior al teatrului rus se poate judeca si dupa faptul c&, dupa desfiinjarea acestuia, de fiecare data céind la Moscova sau la Petersburg se monia un spectacol deosebit, se readucea in discutie acelasi Teatru-Studio. Teatrul Dramatic ’, conform spuselor eriticului teatral Kughel, laboratorul de pe lings Teatrul de Arta. Si €& sursa tuturor cautérilor gi directillor noi era aici se facea observ acelasi Teatru-Studic Scopul meu este s& vin in ajutorul viitorului istoric al teatrul pentru ca acesta s& poal aprecia corect importanta Teatrului-Si ‘8:i ajut pe oamenii de teatru, care se straduiese s& g&seasca noi loace expresive, jutém pe spectator ca s&-si dea seama ce anut insufletea Teatrul Noii Drame, ce sperante avea, in ce constau cdutarile lui, In acest scop, voi incerca s& relatez despre munca depusa de 16 | | Teatrul-Studio, s& dezvalui ct mai complet experientele parcurse de acest teatru Acesta, in calitate de ef al Biroului literar al Societatii, ca in: fn modul cel mai energic pe tines combatanti s§ abordeze domenii noi. Insa as largi prea mult dimensiunile lucrérii mele, E de ajuns s& precizez ce a facut pentru revolutionarea scenei contemporane (nu pentru evolu- fia ei, cum se asteptau mulfi) Teatrul-Studio si cum, in cdutarea unor c&i noi, @ influentat activitatea teatrelor existente atunci si a celor care s-au ivit dupa disparitia Teatrului-Studio. Lucrand la montarea unei piese (Comedia dragoste®™), am ajuns 8 privese extrem de critic Teatrul de Caractere si mi s-au deschis ochii lui de Sinteze, i (Moartea lui scend a silue- s& adue pe scena num: spunea Cehov, mi ppe scena sistilizar itate de director principal al Societ’t sial Teatrului-Studio, drumul parcurs in cdutarea de noi forme scenice ‘inseamné s& critic formele pe care le consideram nu numai invechite, igi daunatoare. ‘ipiile meininger i, nentele activitatii sale, uma metoda celor de la Meiningen, atunci, in lupta mea pentru pro. movarea formelor scenice noi, m-am vazut nevoit s& declar si Teatrul de Arta ca inamic personal, Si, ca s& ajung la expunerea principiilor Teatrului Conventiei, nu pot sa nu amintesc de modul in care, céutand cai noi, mi s-au t treptat deficic procedeului meiningenian sice anume mise parea 17necesar sé elimin din experientele directorului de Arta, Apreciind meritele uriage ale Teatrului de Arta in fafa istoriei — nu numai a celui rus, ci sia teatruluti european contemporan — as pac&tui totusi in fata mea 9i in fata celor carora le dedic aceasta lucrare, dac& nu meas referi la greselile care m-au ajutat s& ajung la noua metoda de de ganduri legate de Teatrul de Arta il reproduc in forma in. care mi s-au impus, pe c&nd lucram la Societatea Noii Drame gi la Teatrul-Studio. IL. Teatrul Naturalist si Teatrul Starilor de Spirit* ‘Teatrul de Art& din Moscova are doua chipuri: unul este Teatrul Naturalist", celalalt-Teatrul Starilor de Spirit***. Naturalismul Teatruluide Arta este un naturalism imprumutat de la Meiningen Ensemble. Principiul fundamentel este precizia in reproducerea realitsil. Pe scena, pe ct po: 5 numai cu binoclul; unui spectator insistent si curios fi va lua mai mult de un act ca s& priceapa ce obiecte sunt acestea. Tunelul care sperie publicul, o luna rotunda care aluneca pe cer, prins’ de o sérma. Pe fereasira se zéreste un fiord cu un vapor adevarat. Constructia de pe scena are nu numai c&teva incSperi, ci si c&teva scar adevarate si usi de stejar. O scend turanta. Lumina rampei..Multe sufite. Panza pe care este reprezentat cerul atémna in semicerc. in piesa unde trebuie s& fie reprezentata o curte faraneasca, pe plangeu se presar& gunoi con- fectionat ier mache. Intr-un cuvant, se realizeaz’ cea ce Jan partea desenaté s& fuzioneze cu par- tea real. $i fot ca la Jan Stika, in Teatrul naturalist, pictorul creeaza in stransa colaborare cu dulgherul, tamplarul, butaforistul si sculptorul. *Agticol scris ta aml 1906, ‘= In reportoriu: Despotil de Pisemshi, Henschel de Hauptmann, Zidurt deNai- denov, Capit sourelu ce Genk gana “=f repertors plese de AP. Chow. 18 {in punerile in scena ale pieselor istorice, Teatrul Naturalist se con- duce dupa urmatoarea regulé ~ se transforma scena intr-o expozitie de adevarate obiecte muzeale de epoc& sau, in caz extrem, de obiecte copiate dupa desene de epoca sau dupa instantanee fotografice, exe- cutate in muzee. In acest caz, regizorul si pictonul vor sa fixeze, cat mai exact, anul, luna, ziua end are loc actiunea. Pentru ei, nu este de-ajur de exemplu, faptul c& actiunea imbratises inuoase, alei de trandafiri, », capriciul coafurilor ~ toate 88 stabileascd precis ce fel de maneci se purtau pe vremea lui Ludovic al XV-lea si pri deosebese coafurile doamnelor liza aceast& epoca ~ ci vor incerca procure un jumal de moda din anul, luna, ziua cénd, asa cum a stabilit regizo- ul, se petrece actiunea. Astiel s-a creat in Teatrul Naturalist procedeul de copiere a stilului istoric. In cazul acestui stil, este perfect firesc s& nu se dea atentic ¢i, a nu ram4na niciun semn din arhitectonica ritmicé a unei conflictul plastic dintre doud forte rectori nu si-a dat seama c& sinteza “ nu va putea fi creat niciodata printr-un caleidoscop al scenelor ,de viata si prin reproducerea fidela a tipurilor din multimea acelui timp, Machiajul actorilor se exprimé intotdeauna printr-o caracterizare vie si pregnant&. Toate acestea sunt tipuri vii, asa cum le vedem in viata. O copie exacté. Evident, Teatrul Naturalist considera chi ptincipalul purtéitor de mesaj al intentiilor actoruh din vedere toate celelalte cunoaste farmecele plas! pozele gi miscarile ritmice ~ niciodata. Monténd Antigona, regizorul a ‘exprimat cumva inconstient tendinfa de a grupa personajele dupa fres- cele si desenele de pe vaze antice, dar cea ce regizorul a vézut cu oca- ia sapaturilor arheologice, regizorul nu a stiut cum s& sintetizeze, 6& stilizeze, ci s-a limitat 58 fotografieze. Pe scena, in fata noastra so aflé o ie de grupuri — 6pii, reproduse ca niste piscuri de munti, inconjurate de un sir de coli printre ele - intervin brutal, ca niste 19