METODOLOGIA CERCETARII

STIINTIFICE MEDICALE

modul 3.
 Modulul 3.

1. Medicina bazata pe dovezi MBD, epidemiologia

clinica si biostatistica

2. Tipuri generale de studii clinice folosite in

cercetarea medicala

3. Nivelul dovezii si gradele ei de recomandare

 Medicina bazata pe dovezi (MBD),
epidemiologia clinica si statistica medicala

 MBD este stiinta descoperirii, evaluarii si aplicarii rezultatelor cercetarii

medicale. Se bazeaza pe folosirea rationala si judicioasa a celor mai bune dovezi
actuale generate de cercetarea clinica -prin studii clinice, in ingrijirea fiecarui pacient.

 “MDB este utilizarea constiincioasa, explicita si judicioasa a celor mai bune

dovezi medicale curente in vederea luarii deciziilor de conduita a pacientilor
individuali” (Sackett 1997)

 MBD a fost teoretizata initial de Universitatea Mc Master din Hamilton/Ontario din

Canada.

 “Cele mai bune dovezi “ =sunt concluziile stiintifice ale studiilor clinice “evaluate
critic” (=adica dpdv al valorii lor stiintifice si validitatii statistice).
…Numai daca nu exista studii clinice disponibile (pe subiectul cautat) ne vom
baza -in practica- pe ipoteze nascute din baze fiziopatologice!!!
 Locul MBD in practica medicala
Medicina bazata pe dovezi (MBD) reprezinta elementul
stiintific din cadrul practicii medicale
“Practica medicala” zilnica este rezultanta a trei
elemente:
1. “simtul clinic” si expertiza medicului
2. valorile culturale, preferintele si asteptarile pacientului
3. informatiile stiintifice disponibile la un moment dat care pot fi
aplicate in ingrijirea unui anumit pacient (locul MBD)

MBD “… is the integration of best research evidence with clinical

expertise and patient values.”

( Sackett et al, 2000 )

 Practicarea MBD:
 Permite utilizarea in practica
medicala celor mai bune dovezi
clinice existente in momentul de fata
 Imbunatateste simtul
practic/critic/rational al gandirii
medicului/personalului medical
 Elimina divergentele din practica
medicala
 Ne ofera abilitate in a utiliza
informatia medicala relevanta.

ATENTIE: Oricum suntem obligati prin lege

(Legea 95), ca in interesul pacientului, sa prestam
servicii medicale la cel mai inalt nivel posibil
alaturi de obligatia de a fi la curent cu toate
realizarile noi care au loc in medicina
 “De ce” si “cum”utilizam conceptul MDB in practica medicala zilnica?

SCOP: MDB ofera informatie medicala valida stiintific si updatata!

Oricum suntem obligati de Legea sanatatii 95 sa fim “updatati” cu cele mai recente
informatii medicale..
MBD este utila personalul medical care: are de luat o decizie terapeutica/educatie
medicala continua/elaborare de lucrare stiintifica.
Personalul medical trebuie sa aiba abilitatea de a cauta o informatie medicala rapid
pe internet.Acest “proces de cautare a informatiei medicale”(=documentare)
parcurge cateva etape mentale si practice...

1. Stabilim ce cautam? Un “raspuns”(=decizie/informatie) la o problema clinica

cotidiana…Stabilim tipul problemei (dg, trat, prognostic, fact de risc etc).Problema cere si o
formulare adecvata a “intrebarii” legata de cazul dat..(prin stabilirea cuvantul cheie necesar
cautarii)
2. Cautarea “raspunsurilor”(=dovezi=articole): o realizam in toata literatura medicala ….Ce si
unde le cautam de fapt? In cuprinsul studiilor clinice diverse publicate pe internet, in bazele
de date medicale disponibile online, biblioteci virtuale (library) etc… MEDPUB (gratuit)
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/
3. Bazele de date cu studii clinice sunt fie gratuite gen MEDLINE, dar si cu plata: POEM
(articole cu rezultatelor obtinute de la pacient) si DOE (argumente in baza caracteristicilor
bolii)
4. Dar care studii “conteaza” (sunt relevante) pentru a fi luate in consideratie ca “raspunsuri”
valide? E necesara o evaluarea critica prealabila a acestora …Cum? Prin evaluarea
validitatii metodologice si statistice a studiului respectiv! Invatam la MCS! (Atentie: tipurile
diferite de studii genereaza/ofera raspunsuri diferite).
5. Final: Aplicarea rezultatelor “citite”/aflate din aceste studii in practica Dvs medicala zilnica!
Studiile clinice, analizate correct statistico –epidemiologic
asigura “scopurile” MBD:
 Prin MBD, reusim evaluarea calitatii si credibilitatii literaturii medicale, pt
informarea noastra permanenta corecta (pt a putea discerne
“seriozitatea/greutatea” studiilor/articolelor utilizate pt EMC)
 MBD asigura aplicarea rezultatelor clinice dovedite a nu fi datorate intamplarii, din
studiile clinice corecte, in ingrijirea pacientilor nostri (“ cele mai bune
tratamente”)
 Asigura interpretarea corecta a statisticilor vitale, interpretarea corecta a
problemelor de epidemiologie a bolilor, interpretarea informatiilor despre
noi medicamente si noi aparate/dispozitive/proceduri medicale, utilizarea
si evaluarea noilor teste de diagnostic …rezultand decizii practice corecte
 Evaluarea critica a rezultatelor obtinute in cercetarea medicala
 Elaborare/evaluare de ghiduri clinice
 Efectuare de cercetarea medicala de inalta calitate
“Studiile clinice” sunt obiectul Epidemiologiei clinice:

Epidemiologia clinica se ocupa cu studiul relatiilor dintre boli, relatii evidentiate cu

ajutorul studiilor clinice.
Cum asa? “Obiectul” Epidemiologiei clinice a aparut ca o consecinta a trei
realitati/fapte fundamentale observate in practica zilnica:
1. boala nu apare la întâmplare,
2. boala are cu certitudine niste factori cauzali (=“f.de risc”) sau f. de
prevenţie,
3. Factorii cauzali ai bolilor pot a fi identificaţi prin investigaţia sistematică a
populaţiilor respective!!!(= investigatia se realizeaza prin studii clinice)

Tipuri principale de studii clinice dupa design:

a. Studiile descriptive (cazuri si serii de cazuri, studii ecologice, studii
transversale) descriu caracteristicile principale ale bolii sau ale pacientilor
b. Studiile analitice (cohorta, caz-martor, studiile clinice randomizate).
c. Studiile de evaluare a testelor diagnostice.
d. Studiile ale prognosticului si crearea de reguli de predicţie clinica.
e. Studiile secundare (studii care “sintetizeaza” rezultatele altor studii):
analiza sistematica si metaanaliza.
 Obiectul epidemiologiei clinice sunt studiile clinice

Definiţia actuală (prescurtată) a epidemiologiei: „studiul distribuţiei şi

determinanţilor frecvenţei bolilor”, de unde se desprind obiectivele acestei
discipline:

 Distribuţia bolii : ne arată “cine face boala” dintr-o populaţie, când şi unde.
 Frecvenţa bolii este cuantificată prin indicii de : incidenţă şi prevalenţă (ei
se calculeaza),
 Determinanţii bolii sunt exact “cauzele” acesteia.
Cum putem afla care sunt? …cu ajutorul studiilor clinice (= forme ale
MBD), care testeaza supozitiile cercetatorilor (cuprinse in “ipoteze
epidemiologice/stiintifice”) privind eventuala relatie de cauzalitate dintre
factorii cauzatori/“de risc” (=factorii presupusi a fi deteminanti ai bolii) si
producerea “efectului” urmarit (“efectul”=boala produsa). Aceste lucruri sunt
analizate in cursul diferitelor tipuri de STUDII CLINICE.
CONCLUZIE Epidemiologia clinica= MBD=metodologia efectuarii si
interpretarii Studiilor clinice!
Etapele metodologice generale ale desfasurarii unui studiu clinic:
(…cuprind testarea şi evaluarea rezultatelor generate de o“ipoteza epidemiologica”)

 1. Exista o suspiciune rezonabila privind influenţa unui factor (“risc”) asupra apariţiei unei boli
(“suspiciunile” etiologice sunt generate numai de “studiile descriptive” ,
anterior existente si deci publicate!!!). In urma observatiilor din acestea,se naste ideea
cercetarii/verificarii printr un STUDIU CLINIC de etapa ulterioara.

 2. Formularea ipotezei epidemiologice (“a studiului” : adica formularea “intrebarii” din mintea
cercetatorului –care va deveni tema studiului clinic- privind eventuala legatura dintre fenomenele
observate in etapa anterioara.

 3.”Testarea” acestei ipoteze (“verificarea” ipotezei ):se realizeaza alegand cu atentie un anumit design
de studiu epidemiologic “dedicat/potrivit ipotezei cercetate” ! Categoria de ‘Studii analitice”
(cohorta, caz-martor, studiile clinice randomizate) , ce includ si un grup martor potrivit sunt cele
mai utilizate. Rezultatul ne arata daca există/nu exista asociere statistică intre
“fenomenele”studiate (factori vs efecte)

 4. Daca “exista asociere”, urmeaza evaluarea validităţii “legaturii”(asocierii) observate dpdv

statistic. Cum?...calculam p si CI95%, pentru excluderea “influentei”asupra rezultatelor obtinute, a:
 – întâmplării
 – erorilor sistematice ( aparute în colectarea şi analiza datelor)
 – a factorilor de confuzie (adica a altor variabile care ar putea fi responsabile de “apariţia” asocierii)

 5. Raspuns final : Constatam daca există intr-adevar/nu exista o relaţie cauză-efect intre fenomenele
observate/cercetate din studiu (=stabilirea definitiva a relatiei de cauzalitate), eventual generalizam/sau
nu “rezultatele” la restul populatiei respective, neinclusa in studiu
 Definirea studiilor clinice:
 Directiva UE 2001/20/CE (Articol 2, a.) defineşte studiile
clinice ca:
“Orice investigaţie pe subiecţi umani destinate să descopere sau să verifice
efectele clinice, farmacologie şi/sau alte efecte farmacodinamice ale unuia
sau mai multor produse medicamentoase de investigaţie şi/sau să identifice
reacţiile adverse ale unuia sau mai multor produse medicinale de
investigaţie şi/sau să studieze absorbţia, distribuţia, metabolismul şi
excreţia unuia sau mai multor produse medicamentoase de investigaţie cu
scopul de a confirma siguranţa şi/sau eficacitatea acestuia/acestora”.
…Pentru referinţă completă, a se vedea: EUR-lex.europa.eu.

Studiile clinice se impart “metodologic” in trei mari grupe:

 studii in care doar observam subiectii
 studii in care intervenim (=experimentam) asupra subiectilor si
apoi observam efectul interventiei noastre (trialuri,“clinical
trials”)…
 studii care “sintetizeaza” rezultatele altor studii sau meta-
analize
 I. Observationale
I. Descriptive sau serii de cazuri
II.Caz–control studii (retrospective)
I. Cauzele si incidenta bolilor
II.Identificarea factorilor de risc
III.Transversale (Cross-sectional studies, surveys )(prevalenta)
I. Descrieri de afectiuni
II.Diagnostic si stadializari
III.Mecanisme si procese in maladii
IV.Cohorte (prospective)
I. Cauzele si incidenta bolilor
II.Istoria naturala, prognosticul
III.Identificarea factorilor de risc
V. Cohorte istorice
II. Experimentale (=interventionale)
I. Trialuri controlate
I. Cu control paralel sau concurent https://www.youtube.com/watch?v=eHO9DgbmXv0
I. Randomizate (RTC)
II.Ne randomizate
II. Control secvential
I. autocontrolate
II. incrucisat
III. control extern
II. Studii fara control
III. Meta-analize
 Elemente de “STUDY DESIGN”

Epidemiologia clinică “practica”:

…sau tipuri de studii clinice frecvente (dupa design)
 a. Studiile descriptive (cazuri si serii de cazuri, studii
ecologice, studii transversale)
 b. Studiile analitice (cohorta, caz-martor, studiile clinice
randomizate).
 c. Studiile de evaluare a testelor diagnostice.
 d. Studiile prognostice sau supravietuire
 e. Studiile secundare: analiza sistematica si metaanaliza
https://www.youtube.com/watch?v=eHO9DgbmXv0
 I. Studii descriptive :
Au ca scop descrierea fenomenelor (a afectiunilor), ele genereaza doar ipoteze
etiologice ce urmeaza a fi confirmate/infirmate (obligatoriu!) de studii experimentale
ulterioare

 Studii ecologice (populationale)

sunt statistici simple in care se raporteaza incidenta diferitelor
afectiuni (ex numarul de fumatori dintr-o tara)

 Seriile de cazuri (cazuri individuale, similar, de afectiuni raportate)

 genereaza doar ipoteze epidemiologice (care cer ulterior pentru
confirmare prin alte tipuri de studii).
 Investigheaza serii de pacienti vazuti intr o perioada relativ scurta
de timp,
 De obicei nu includ controlul asupra subiectilor.
 Studii transversale (de prevalenta) (Cross-sectional
studies)
 evalueaza indivizii prin prisma prezentei sau absentei
factorului de risc cat si a bolii cauzate in acelasi moment de
timp (=prevalenta).
 Raspund la intrebarea “ ce se intampla acum, in acest
moment,cu boala/subiectul” .
 De obicei masoara frecventa cu care este prezenta o boala intr-o
populatie (Prevalenţa este proporţia de indivizi dintr-o populaţie care
au boala la un moment dat).
 Permit stabilirea de scoruri de stadializare si diagnosticare a
unor afectiuni pentru demararea de programe de sanatate
publica adresate bolilor frecvente.

 Studiile de supravietuire sunt un tip particular de studii

transversale (cross-sectional studies)
Studii transversale (de prevalenta, Cross-sectional studies):
 II. Studiile analitice:
Scop: determina rolul factorilor (risc/protectie) diversi in etiologia sau
tratamentul unei boli. Cuprind comparatii explicite a frecventei bolii intre
subiectii expusi la acel factor si cei neexpusi.

Se ocupa cu demonstrarea ipotezelor etiologice. Ipotezele au fost

obligatoriu generate anterior, de studiile descriptive (preexistente!)

1. OBSERVATIONALE
Cercetatorul nu intervine in mersul lucrurilor ci observa ce se intampla.
 Studii observationale “de cohorta”, tip I si II.
 Cohorta este definita ca un grup de subiecti care au un element comun si care
raman parte a grupului o perioada mai mare de timp.
 Se porneste din prezent, spre viitor (studii prospective), consemnandu-se la
fiecare din grupurile cercetate expunerea/non expunerea la un anumit FR
presupus cauzator/etiologic/influentator al efectului urmarit (efectul=boala).
 Grupele de subiecti sunt impartiti in expusi si neexpusi (..la un anumit factor de
risc suspicionat) si sunt urmarite un anumit interval de timp prestabilit, in
privinta aparitiei efectului presupus a fi datorat acestui factor de risc studiat
(efectul=outcome=boala=indivizi care“au facut boala”!) comparandu-se la final
proportiile (%) lor (% indivizi“cu” si %“fara” boala).
 Raspund la intrebarea”ce se va intampla cu indivizii expusi/neexpusi peste
timp”…
Studiile de cohorta:
 Cohortele “istorice”:
 Sunt studii de cohorta (singurele cohorte
retrospective!) pt ca folosesc informatii “istorice” (=
adica evenimentele/bolile analizate sunt existente la
indivizi din prezent, ele insa au aparut/debutat in
trecut, de obicei cu mult inaintea inceperii studiului!)
 Directia in timp a studiul este insa tot inspre viitor,
dar pornind de la o posibila cauza (sau “factor de
risc’/cauzator) aparuta candva in trecut, spre un
“effect”=boala, prezent actual si/sau cu aparitie in
viitor.
 Studiile observationale “caz-martor/control”:
 Tehnic se porneste invers (de la efect spre cautarea expunerii), din momentul
prezent, minim de la doua grupuri:
-un grup cu efectul prezent (efect=outcome=boala, adica un grup cu “indivizi care
au deja boala”)
-un grup martor /de”control”, fara efect prezent (=grup cu “indivizi fara
boala”) .
 Cercetarea se indrepta catre trecut (sunt studii retrospective), cautand
expunerea/prezenta /contactul cu/la… presupusul factor de risc analizat
(=“cauzator/predispozant/care inflenteaza/declansaza/produce boala”).
 Se realizeaza prin chestionarea directa a indivizilor sau a foilor lor de observatie etc . in legatura
cu prezenta/absenta factorului risc (“au/ n-au fumat”)
 Grupurile se vor analiza retrospectiv, cautand in trecutul lor care este frecventa (%)
de aparitie/de prezenta (in fiecare din cele doua grupuri) a factorului de risc
cercetat/suspectat a fi cauza bolii manifestata in prezent
 Deci sunt studii longitudinale si retrospective!
 Au valoare mai mica, dar sunt ieftine si usor realizabile
Studii caz-martor (control):
 Studii observationale cu particularitati/”dedicate”evaluarii
unor efecte specifice
(outcome assesment study)

 Aprecierea statusului functional al activitatilor zilnice (al

unui subiect cu o anumita afectiune)
 6-min walk test - Enright and colleagues (2003)
 activities of daily living (ADL) -Kretser and colleagues (2003)

 Calitatea vietii -Quality Of Life (QOL)

 Medical Outcomes Study MOS
 36-Item Short-Form Health Survey (SF-36)
 EuroQol Questionnaire (bine reprezentate in revista Medical care)

 Chestionare de satisfactie a pacientilor

 Analize cost-beneficiu
“Directia” cercetarii clinice in diversele tipuri de
studii clinice observationale:
 Cel mai important tip de studii terapeutice…

2. EXPERIMENTALE (INTERVENTIONALE)

 Cel mai frecvent si important tip de studii terapeutice, sunt

reprezentate de studiile clinice randomizate=RCT=“trials”,
scopul lor fiind acela de atrage concluzii asupra valorii
procedurilor medicale particulare sau a diverselor tratamente.

 sunt studii in care intervenim asupra subiectilor si apoi

observam efectul interventiei noastre

 sunt tot un tip particular de studii de cohorta, dar strict

controlate

 Reprezintate in baza de date POEM , vor fi detaliate separat.

 Trialurile randomizate controlate (RCT):

 Aplicabilitate: RCT sunt studii dedicate “comparatiilor cu viza

terapeutica”: in care medicamente sau proceduri medicale/chirurgicale
experimentale/noi sunt comparate cu alte medicamente sau proceduri
anterioare/existente/ “clasice”, uneori cu placebo
 Scopul RTC: a determina daca “interventia” experimentala analizata
(tratamentul/procedura “noua”) realizeaza o “diferenta” reala (excluzand
sansa/norocul/intamplarea) capabila a imbunatati practica medicala
curenta.

 Controlul in RTC este obligatoriu.

“Controlul” intr un RTC este reprezentat de prezenta unui grup
martor/control (=ce primeste placebo sau tratamentul vechi/“clasic”) alaturi
grupul tinta/ experimental ( =cel care primeste /suporta procedura/medicatia
“experimentala”/”noua”, ce trebuie analizata)
Pt a reduce influentele subiectivitatii subiectilor si cercetatorilor, in
RTC se realizeaza obligatoriu :

 Alocarea/impartirea randomizata : atribuirea(assignment eng.) a

subiectilor inclusi din cohorta initiala catre cele doua grupuri se face
totdeauna INTAMPLATOR (=Randomizare)

 Grupul experimental si cel martor (=“control”) trebuie

investigate/abordate identic, cu exceptia procedurii/medicatiei
administrate, pt ca orice diferente aparute in evolutia lor sa fie
datorita exclusiv procedurii/medicatiei cercetate!!!
Acest lucru se realizeaza cel mai bine “actionand”
concomitent/simultan asupra celor doua grupuri= procedura de
“Control concurrent”

 si ascunderea “actiunilor” fata de grupuri si/sau cercetatori prin

ORBIRE (blind)…….Simplu , dublu, triplu…ORB (…evident in mod
etic si cu exceptia procedurilor chirurgicale!)
Trialuri Randomizate Controlate (RCT) :
 Alte tipuri de trialuri…
 Trialuri ne-randomizate (nerecomandate)
 Trialuri cu auto-control
 Utilizeaza acelasi grup de subiecti pentru ambele optini de
tratament (concomitent)
 Trialuri cu control extern
Controlul extern :
 Se poate realiza prin utilizarea in comparatiile finale a
rezultatelor unui alt studiu(efectuat de alt examinator) adica
prin incrucisare
 Sau se poate realiza folosind ca lot/grup martor/control cu
pacienti tratati anterior in alta modalitate
Trialuri cu control extern (control “incrucisat”):
 III. Studii care “sintetizeaza studii”:
Sinteza sistematica =recenzia sistematica/ metaanaliza
Sintezele sunt efectuate de lideri de opinie din domeniu, cu scop de a
aduna toate cunostiintele existente la un moment dat in privinta eficientei unei anumite
terapii/metode/procedeu medical.
Metaanalizele reunesc matematico-statistic concluziile/rezultatele a
mai multor studii pe aceeasi tema (uneori contradictorii!), dar de acelasi tip,
publicate intr-o anumita perioada de timp.

Sunt clasificate in: sinteze traditionale, recenzii sistematice si metaanalize.

 Sinteze traditionale. Criticabile… neriguroase, pareri preformate,
subiective, nu putem evalua probabilitatea de evaluare
 Recenzii sistematice. Sunt in varful piramidei dovezilor in MBD, cu
rezultatele cele mai apropiate de realitate. Sunt abordate cand avem
incertitudini terapeutice si in literatura exista concomitent mai multe
studii contradictorii, pe acelasi subiect.
 Metaanaliza raspuns matematico-statistic privind rezultatele mai
multor studii pe aceeasi tema (uneori contradictorii!), dar de acelasi tip
Toate recenziile sistematice si metaanalizele trebuie obligatoriu evaluate dpdv
calitativ (“valide”?) inainte de a fi luate in consideratie !
 Concluzii…
 Seriile de cazuri generaza doar ipoteze noi, (acestea sunt necesar a fi investigate ulterior de
alte studii, tip cohorte sau caz martor/control)

 Cohortele si studiile caz control sunt considerate studii longitudinale si ambele investigheaza
etiologiile (riscurile-cauzele bolilor). Studiile de cohorta au mai mare “greutate” decat cele
caz-martor/control

 Studiile transversale (cross sectional) analizeaza date colectate de la un anumit grup de

subiecti la un anumit moment, determina prevalenta afectiunilor.

 Cel mai frecvent si important tip de studii terapeutice, sunt studiile clinice
randomizate=RTC=trials, rolul lor fiind acela de a trage concluzii asupra
diferentelor/eficacitatii procedurilor medicale particulare sau a tratamentelor.

 In studiile clinice, pot aparea numeroase erori si devieri ale masuratorilor variabilelor
(=“bias”). Singurele variante pt a le inlatura sunt:
 Randomizarea selectiei subiectilor (in studii observationale)
 Randomizarea directionarii (alocarii) subiectilor spre diferte grupuri : cu
tratamente/grup martor, in studiile interventionale ( RTC)
 Orbirea
Clasificarea practica a principalelor tipuri de studii clinice
(Grimes & Schultz 2002):
NIVELUL “DOVEZII” DIN
STUDIILE CLINICE
SI VALOAREA ACESTORA
“GRADELE DE
RECOMANDARE”
Nivelul “dovezilor” (=“valoarea rezultatelor” studiilor clinice)
genereaza si gradul de recomandare a rezultatelor acestora in
practica medicala zilnica= principiul MBD

 Impactul diverselor tipuri de studii si

rezultatele lor sunt evaluate de organisme speciale
(centrul MDB Oxford/Anglia) in vederea
aprecierii valorii lor stiintifice dpdv a
rezultatelor obtinute (=nivelul dovezii), dupa
cum urmeaza ….
 Ierarhizarea clasica a studiilor clinice (dupa centrul MBD Oxford)
Nivelul dovezii = N1 TARI
 1a. sinteza sistematica/metaanaliza de RTC-uri
 1b. RTC
 1c. studiul tip toti sau nici unul ( “inaintea tratamentului unii mureau,
acum scapa toti”)
Nivelul dovezii =N2
 2a. sinteza sistematica a studiilor de cohorta
 2b. studii de cohorta individuale
 2c. studii ecologice
Nivelul dovezii=N3
 3a. sinteza sistematica a studiilor caz-martor
 3b. studiul caz-martor individual
Nivelul dovezii =N4
 Serii de cazuri
Nivelul dovezii =N5
 Opinia expertului SLABE
 In urma acestei ierarhizari rezulta si gradele lor de
recomandare in practica cotidiana….

 Grad A (“acesta e tratamentul”!) = N1

 Grad B (“puteti aplica acest tratament”) = N2 si N3

 Grad C (“ar fi mai bine sa nu aplicam….”.) = N4

 Grad D (“nu trata asa”!) = N5

 Nu uitati…..
 “Dovezile”(studiile) generate de cercetarea
preclinica sunt cotate la ultimul nivel in
ierarhia dovezii! Toate “mecanismele
moleculare “ (pe care le invoca firmele
farmaceutice la prezentarea unui
medicament nou), sunt interesante,
dar pe ultimul loc ierarhic ca “dovada”utila
in MDB!
 Seriile de cazuri mici (<30) si/sau fara
grup martor, la fel ca si studiile etiologice
sunt de foarte mica valoare.
 Etalonul/varful “dovezii “din MBD
este studiul clinic (trials) randomizat
RCT, singur, sau si mai bine, din
metaanalize!
 Randomizarea R, Orbirea Osi
Urmarirea U sunt elementele cheie
care definesc partea de metodologie
a unui studiu clinic
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
 Cursurile reprezinta o compilatie informationala care are la
baza in principal urmatoarea bibliografie selectiva :
1. Maria BIRSAN, METODOLOGIA CERCETARII, Note de curs, 2011
2. Cristian Băicuş. Medicina bazata pe dovezi:cum intelegem studiile, Ed Medicala 2007
3. Cristian Băicuş.Dictionar de epidemiologie clinica si MBD, Ed Medicala 2002,
4. Cristian Băicuş. Metodologia cercetării stiitifice UMF C DAVILA, Bucuresti note de curs 2012, www.baicus.ro ,
5. Metodologie pentru alcătuirea lucrărilor științifice elaborate în cadrul Departamentului-Catedra UNESCO pentru schimburi
interculturale și interreligioase, Universitatea din București, http://www.interculturel.org/metodologie2008.pdf , accesat in 30
ian 2012
6. Ministerul Educației Și Cercetării, Universitatea "Constantin Brâncuși" Tg-Jiu - Ghid pentru elaborarea și susținerea lucrărilor
de licență/disertație, http://www.utgjiu.ro/docs/reg/22-Ghid%20pentru%20elaborare%20proiect%20de%20licenta.pdf,
accesat in 30 ian 2012
7. Repanovici A.: Managementul resurselor informaționale în cercetarea științifică, Editura Universității TRANSILVANIA din
Brașov, 2008, ISBN 978-973-598-212-6, 240 pag.
8. Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca Facultatea de Studii Europene, Catedra Managementul Instituțiilor Europene -
Ghid pentru redactarea și prezentarea Lucrării de licență - http://euro.ubbcluj.ro/avizier/ , accesat in 30 ian 2012
9. L. Rogozea, GHID PENTRU REDACTAREA ŞI PREZENTAREA LUCRĂRII DE LICENȚĂ , Universitatea Transilvania
Brasov, 2012
10. UNIVERSITATEA „ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA, FACULTATEA DE ISTORIE ȘI GEOGRAFIE, Catedra de
Filosofie, Științe sociale și politice - Ghid pentru redactarea și prezentarea Lucrării de licență,
http://fig.usv.ro/www/pagini/absolvire/indrumar/Ghid_licenta_F_si_BE.pdf, accesat in 30 ian 2012
11. Universitatea „Valahia” din Târgoviște, Facultatea de Drept și Științe Social-Politice - Ghid de redactare a lucrãrii de diplomã
și disertație, http://www.valahia-drept.ro/licenta-disertatie.pdf , accesat in 30 ian 2012
12. ***Planing your research - http://www.europe.canterbury.ac.nz/studentinfo/pdf/planning_your_research.pdf, accesat in 6
februarie 2012
13. APA’s Electronic References page at: http://www.apastyle.org/elecref.html
14. Harvars style, www.swinburne.edu.au/library
15. Dumitru Tintiuc Biostatistica. METODOLOGIA CERCETĂRII ŞTIINŢIFICE (Suport De Curs) UNIVERSTATEA DE
STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „NICOLAE TESTEMIŢANU” Catedră Sănătate Publică Şi Management „Nicolae
Testemiţanu”, Chisinau 2011
16. Basic_ClinicalBiostatistics-2004 Dawson_4thEdition/Basic_ClinicalBiostatistics-Dawson_Beth_Trapp_RobertG_4thEdition.
17. Michael Shafir, REGULI ANTIPLAGIAT, International Relations Department,Faculty of European StudiesBabes-Bolyai
University, Cluj-Napoca