Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MENIU
0:00
Mazurek Dąbrowskiego
Geografie
Suprafață
- totală 312.679 km² (locul 71)
Apă (%) 3,07
Cel mai înalt punct Rysy[12] (2.499 m)
Cel mai jos punct Żuławy Wiślane[*]
[11]
(−1,8 m)
Cel mai mare oraș Varșovia
Vecini Cehia
Germania
Ucraina
Slovacia
Belarus
Lituania
Rusia
Fus orar UTC+1
Ora de vară UTC+2
Populație
Populație
- Recensământ 2011 38.511.824 (locul 34)
Densitate 123 loc/km²
- Estimare 2014 38.483.957 [3] (locul 34)
Limbi oficiale Poloneză1
Etnonim Polonez
Grupuri etnice 93,52% Polonezi
1,09% Silezieni
0,13% Germani
0,10% Belaruși
0,09% Ucrainieni
0,04% Cașubi
0,03% Țigani
0,02% Lemkieni
4,86% altele
Guvernare
Sistem politic Republică parlamentară
Președintele Poloniei Andrzej Duda
Prim-ministru (d)
Mateusz Morawiecki[*]
Legislativ Adunarea Națională
Camera superioară Senat
Camera inferioară Sejm
Capitala Varșovia
Istorie
2
Creștinarea Poloniei 14 aprilie 966
Regatul Poloniei 18 aprilie 1025
Împărțirea Poloniei 24 octombrie 1795
Ducatul Varșoviei 22 iulie 1807
Invadarea Poloniei,
1 septembrie 1939
Al doilea război mondial
Polonia comunistă 8 aprilie 1945
Polonia democrată 13 septembrie 1989
Intrarea în UE 1 mai 2004
Economie
PIB (PPC) 2018
- Total 1,193 trilioane $[5] (locul 21)
- Pe cap de locuitor 31.430 $[6]
PIB (nominal) 2018
- Total 614,190 miliarde $[5][7] (locul 23)
- Pe cap de locuitor 16.179 $
Gini (2015) 31,8 (mediu)
IDU (2017) 0,865 (foarte înalt) (locul 33)
Monedă Zlotul ( PLN )
Coduri și identificatori
Cod CIO POL
Cod mobil 260
Prefix telefonic 48
ISO 3166-2 PL
Domeniu Internet .pl3
1
Limbile bielorusă, cașubiană și germană sunt folosite ca limbi auxiliare
în 16 comune.
2
Adoptarea creștinității în Polonia este văzută de mulți polonezi,
indiferent de afilierea religioasă, ca unul dintre cele mai importante
evenimente din istoria țării, deoarece a fost folosită pentru a unifica
triburile din regiune.[10]
3
Se poate folosi și domeniul .eu, pentru că Polonia face parte
din Uniunea Europeană.
Modifică date / text
Cuprins
1Nume
2Istorie
o 2.1Antichitate
o 2.2Evul Mediu
o 2.3Republica Celor Două Națiuni
o 2.4Ducatul Varșoviei
o 2.5După Congresul de la Viena
2.5.1Imperiul Rus
2.5.2Austria și Austro-Ungaria
2.5.3Republica Cracoviană
2.5.4Prusia
o 2.6Primul Război Mondial
o 2.7A doua Republică
o 2.8Al Doilea Război Mondial
o 2.9Republica Populară Polonă
o 2.10Polonia contemporană
3Geografie
o 3.1Topografie
o 3.2Ape
o 3.3Climă
o 3.4Orașe
3.4.1Zone metropolitane
4Politică
o 4.1Puterea legislativă
o 4.2Puterea executivă
o 4.3Puterea judecătorească
o 4.4Organizarea administrativ-teritorială
o 4.5Apărare
5Economie
6Transport
o 6.1Căi ferate
o 6.2Drumuri și autostrăzi
o 6.3Transport aerian
o 6.4Transport urban
7Demografie
o 7.1Istorie demografică
o 7.2Limbi
o 7.3Naționalități și minorități etnice
o 7.4Structură confesională
8Educație și știință
9Cultură și literatură
o 9.1Sport
10Note de completare
11Note bibliografice
12Bibliografie
13Vezi și
14Legături externe
Nume[modificare | modificare sursă]
Polonia se numește oficial Republica Polonă. În limba poloneză există, totuși, două
cuvinte corespunzătoare
cuvântului românesc republică: republika[28] și rzeczpospolita[29], dar cel de-al doilea este
folosit exclusiv în legătură cu statul polonez. Numele rzeczpospolita însemnând lucru
public este traducerea directă a vorbei latinești res publica[30].
Originea numelui Polska rămâne incertă, dar există o ipoteză foarte verosimilă, care
afirmă că acest toponim este derivat din cuvântul pole (din slava veche *polje)
însemnând câmp[31]. O părere că numele statului nu vine direct de la pole, ci a derivat
prin intermediul numelui unui popor vest-slavic, polani, deși este foarte recunoscută, a
fost recent pusă la îndoială de către unii istorici [32].
În trecut, în special în Evul Mediu, Polonia era cunoscută în afara țărilor slave sub
denumirile latinești — terra Poloniæ (țara Poloniei) și Regnum Poloniæ (Regatul
Poloniei).[33] Din numele acestea vin și denumirile străine în limbile romanice pentru a
desemna acest stat
— franceză Pologne, portugheză Polónia sau Polônia, spaniolă, română și italiană Polo
nia. Din numele slav vin denumirile în limbi
germanice – germană Polen, engleză Poland. În unele limbi, cuvântul pentru a
desemna Polonia vine de o altă rădăcină, legată cu numele tribului slav lenzieni și
cuvântul lęda însemnând pârloagă — maghiară Lengyelország, lituaniană Lenkija, pers
ană لهستانLahestan.[34] În româna veche, polonezului i se spunea „leah”, la plural „leși”,
nume întâlnit și în ucraineană:ljach. A rămas în română ca nume de familie, Leahu.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Istoria Poloniei.
Antichitate[modificare | modificare sursă]
Europa Centrală și de Est în Epoca Fierului (cu civilizațiile slave Lusațiană, Milograd și Chernoles, cca 750
î.Hr.)
Culturile slave Przeworsk (verde; situată pe teritoriul actual al Poloniei) și Zarubintsy (roșu; parțial situată și pe
teritoriul actual al Poloniei) ale Epocii Fierului, datând din perioada cuprinsă între secolul al III-lea î.Hr. și
secolul al V-lea d.Hr.