Polonia

Sari la navigareSari la căutare

Republica Polonă
Rzeczpospolita Polska
Polska (poloneză)
Rzeczpospolita Polska (poloneză)

Drapelul Poloniei Stema Poloniei

Deviză: Move your imagination 

Imnul național: (Mazurca lui Dąbrowski)

MENIU

0:00
Mazurek Dąbrowskiego

Geografie
Suprafață  
 - totală 312.679 km² (locul 71)
Apă (%) 3,07
Cel mai înalt punct Rysy[12] (2.499 m) 
Cel mai jos punct Żuławy Wiślane[*]
[11]
 (−1,8 m) 
Cel mai mare oraș Varșovia
Vecini Cehia
Germania
Ucraina
Slovacia
Belarus
Lituania
Rusia 
Fus orar UTC+1
Ora de vară UTC+2
Populație
Populație  
 - Recensământ 2011 38.511.824 (locul 34)
Densitate 123 loc/km²
 - Estimare 2014 38.483.957 [3] (locul 34)
Limbi oficiale Poloneză1
Etnonim Polonez
Grupuri etnice  93,52% Polonezi
 1,09% Silezieni
 0,13% Germani
 0,10% Belaruși
 0,09% Ucrainieni
 0,04% Cașubi
 0,03% Țigani
 0,02% Lemkieni
 4,86% altele
Guvernare
Sistem politic Republică parlamentară
Președintele Poloniei Andrzej Duda 
Prim-ministru (d)
Mateusz Morawiecki[*] 
Legislativ Adunarea Națională
Camera superioară Senat
Camera inferioară Sejm
Capitala Varșovia
Istorie
2
Creștinarea Poloniei 14 aprilie 966
Regatul Poloniei 18 aprilie 1025
Împărțirea Poloniei 24 octombrie 1795
Ducatul Varșoviei 22 iulie 1807
Invadarea Poloniei,
1 septembrie 1939
Al doilea război mondial
 Polonia comunistă 8 aprilie 1945
Polonia democrată 13 septembrie 1989
Intrarea în UE 1 mai 2004
Economie
PIB (PPC) 2018
 - Total 1,193 trilioane $[5] (locul 21)
 - Pe cap de locuitor 31.430 $[6]
PIB (nominal) 2018
 - Total 614,190 miliarde $[5][7] (locul 23)
 - Pe cap de locuitor 16.179 $
Gini (2015) 31,8 (mediu)
IDU (2017) 0,865 (foarte înalt) (locul 33)
Monedă Zlotul ( PLN )
Coduri și identificatori
Cod CIO POL 
Cod mobil 260 
Prefix telefonic 48
ISO 3166-2 PL 
Domeniu Internet .pl3
1
 Limbile bielorusă, cașubiană și germană sunt folosite ca limbi auxiliare
în 16 comune.
2
Adoptarea creștinității în Polonia este văzută de mulți polonezi,
indiferent de afilierea religioasă, ca unul dintre cele mai importante
evenimente din istoria țării, deoarece a fost folosită pentru a unifica
triburile din regiune.[10]
3
 Se poate folosi și domeniul .eu, pentru că Polonia face parte
din Uniunea Europeană.

Modifică date / text 

Polonia (în poloneză Polska, pronunție   /ˈpɔlska/; oficial Republica Polonă,

în poloneză Rzeczpospolita Polska[a]) este o țară din Europa Centrală, care se
învecinează cu Germania la vest, cu Cehia și Slovacia la sud, cu Ucraina și Belarus la
est și cu Lituania, Rusia și Marea Baltică la nord. Are, de asemenea, o frontieră
maritimă cu Danemarca și Suedia. Întreaga suprafață a Poloniei este de 312.679 km²,
[13]
 situând acest stat pe poziția 70 în lume din punct de vedere al suprafeței. [14] Polonia
are o populație de 38,5 milioane de locuitori, [13] concentrați, în principal, în orașe și
municipii mai mari, precum capitala istorică – Cracovia, și cea actuală – Varșovia. Este
o republică compusă din șaisprezece voievodate (województwo).[15]
Primul stat polonez a fost creat în anul 966 de Mieszko I.[16] Teritoriul său a fost similar
cu limitele actuale ale țării. În anul 1025, Polonia a devenit regat și în 1569 a cimentat o
asociație de lungă durată cu Marele Ducat Lituanian, prin unire formând Republica
Celor Două Națiuni. Republica a fost desființată în 1795.[17] Polonia și-a recăpătat
independența în 1918 după Primul Război Mondial, dar și-a pierdut-o din nou în timpul
celui de-al Doilea Război Mondial, fiind ocupată de forțele Germaniei Naziste și Uniunii
Sovietice, după 1945 devenind un stat comunist aflat sub controlul fostei Uniuni
Sovietice. În anul 1989, dominația comunistă a fost răsturnată și Polonia a devenit ceea
ce este neoficial denumit „A treia Republică Poloneză”.
Polonia este o putere regională, precum și o posibilă putere mondială emergentă.
[18]
 Este a opta cea mai mare și una dintre cele mai dinamice economii din Uniunea
Europeană,[19][20], și are un nivel foarte înalt de dezvoltare umană[21] și un nivel relativ
scăzut de corupție.[22] Polonia este o țară dezvoltată[23] și democratică, cu standarde
foarte ridicate de trai, de calitate a vieții,[24] siguranță, educație și libertate economică.[25]
[26]
 Situată între Europa de Est și Vest, Polonia a dezvoltat un bogat patrimoniu cultural,
ce include numeroase monumente istorice și 16 situri arheologice ale UNESCO.
[27]
 Polonia este membră a NATO, ONU, OECD, Organizației Mondiale a Comerțului și
a Uniunii Europene.

Cuprins

 1Nume
 2Istorie
o 2.1Antichitate
o 2.2Evul Mediu
o 2.3Republica Celor Două Națiuni
o 2.4Ducatul Varșoviei
o 2.5După Congresul de la Viena
 2.5.1Imperiul Rus
 2.5.2Austria și Austro-Ungaria
 2.5.3Republica Cracoviană
 2.5.4Prusia
o 2.6Primul Război Mondial
o 2.7A doua Republică
o 2.8Al Doilea Război Mondial
o 2.9Republica Populară Polonă
o 2.10Polonia contemporană
 3Geografie
o 3.1Topografie
o 3.2Ape
o 3.3Climă
o 3.4Orașe
 3.4.1Zone metropolitane
 4Politică
o 4.1Puterea legislativă
o 4.2Puterea executivă
o 4.3Puterea judecătorească
o 4.4Organizarea administrativ-teritorială
o 4.5Apărare
 5Economie
 6Transport
 o 6.1Căi ferate
o 6.2Drumuri și autostrăzi
o 6.3Transport aerian
o 6.4Transport urban
 7Demografie
o 7.1Istorie demografică
o 7.2Limbi
o 7.3Naționalități și minorități etnice
o 7.4Structură confesională
 8Educație și știință
 9Cultură și literatură
o 9.1Sport
 10Note de completare
 11Note bibliografice
 12Bibliografie
 13Vezi și
 14Legături externe

Nume[modificare | modificare sursă]
Polonia se numește oficial Republica Polonă. În limba poloneză există, totuși, două
cuvinte corespunzătoare
cuvântului românesc republică: republika[28] și rzeczpospolita[29], dar cel de-al doilea este
folosit exclusiv în legătură cu statul polonez. Numele rzeczpospolita însemnând lucru
public este traducerea directă a vorbei latinești res publica[30].
Originea numelui Polska rămâne incertă, dar există o ipoteză foarte verosimilă, care
afirmă că acest toponim este derivat din cuvântul pole (din slava veche *polje)
însemnând câmp[31]. O părere că numele statului nu vine direct de la pole, ci a derivat
prin intermediul numelui unui popor vest-slavic, polani, deși este foarte recunoscută, a
fost recent pusă la îndoială de către unii istorici [32].
În trecut, în special în Evul Mediu, Polonia era cunoscută în afara țărilor slave sub
denumirile latinești — terra Poloniæ (țara Poloniei) și Regnum Poloniæ (Regatul
Poloniei).[33] Din numele acestea vin și denumirile străine în limbile romanice pentru a
desemna acest stat
— franceză Pologne, portugheză Polónia sau Polônia, spaniolă, română și italiană Polo
nia. Din numele slav vin denumirile în limbi
germanice – germană Polen, engleză Poland. În unele limbi, cuvântul pentru a
desemna Polonia vine de o altă rădăcină, legată cu numele tribului slav lenzieni și
cuvântul lęda însemnând pârloagă — maghiară Lengyelország, lituaniană Lenkija, pers
ană ‫ لهستان‬Lahestan.[34] În româna veche, polonezului i se spunea „leah”, la plural „leși”,
nume întâlnit și în ucraineană:ljach. A rămas în română ca nume de familie, Leahu.

Istorie[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Istoria Poloniei.
Antichitate[modificare | modificare sursă]
Europa Centrală și de Est în Epoca Fierului (cu civilizațiile slave Lusațiană, Milograd și Chernoles, cca 750
î.Hr.)

Culturile slave Przeworsk (verde; situată pe teritoriul actual al Poloniei) și Zarubintsy (roșu; parțial situată și pe
teritoriul actual al Poloniei) ale Epocii Fierului, datând din perioada cuprinsă între secolul al III-lea î.Hr. și
secolul al V-lea d.Hr.

În antichitatea târzie, diverse grupuri etnice au locuit pe teritoriul Poloniei de astăzi.

Datele privind respectivele grupuri nu sunt exacte, iar afilierea lor lingvistică este
controversată.[35] Teritoriul Poloniei a fost locuit, între altele, de triburi slave,
[36]
 celtice, baltice[37] și germanice.[36] Este disputată, de asemenea, originea slavilor. În
principal, se disting două teze în această privință: alohtonia și autohtonia.
Cea mai cunoscută descoperire arheologică privind Polonia preistorică este o așezare
fortificată din Biskupin,[38] datată din cultura luzațiană (de origine slavă) a epocii timpurii
a fierului, în jurul anului 750 î.e.n.
Evul Mediu[modificare | modificare sursă]
Articol principal: Polonia în timpul Evului Mediu.
Primirea botezului de Jan Matejko.

Primul conducător atestat al statului polonez a fost Mieszko I din dinastia Piast, care a

fost botezat în anul 966 de misionari din Regatul Ceh.[39] Creștinarea Poloniei a început
în această perioadă și s-a desfășurat concomitent cu combaterea credințelor slave
păgâne.[40] Succesorul și fiul său, Boleslav Viteazul, a devenit primul rege al Poloniei
în 1025,[41][42] impunând independența statului față de Sfântul Imperiu Roman de Națiune
Germană, cel mai mare și cel mai puternic vecin al Poloniei în acea epocă.
[43]
 Succesorul său, Mieszko al II-lea Lambert, nu a reușit să consolideze realizările
acestuia, a destabilizat țara și a pierdut o serie de teritorii. [36][44]