Balenele sunt mamifere marine ce fac parte din subordinul Mysticeti al ordinului Cetacea.

Balenele sunt
totodată cele mai mari animale și cele mai mari mamifere din lume. Se vânează pentru carne, grăsime,
fanoane și piele.

Balenele au apărut acum aproximativ 50 de milioane de ani. Strămoșii lor erau animale de uscat, care
prin adaptarea treptată la mediul marin, au suferit pierderea perechii de picioare posterioare, crearea
unei caudale, respectiv transformarea perechii de membre anterioare în înotătoare. Balenele sunt
animale blânde, inteligente, care se hrănesc cu microorganismele din ocean.

Cuprins

1 Clasificarea balenelor

1.1 Familia Balaenidae

1.2 Familia Neobalaenidae

1.3 Familia Eschrichtriidae

1.4 Familia Balaenopteridae

1.5 Familia Janjucetidae

2 Particularități anatomice

2.1 Fanoanele

3 Fiziologie

3.1 Nutriție

3.2 Ciclu de reproducere

4 Protecția speciilor de balene

5 Note

6 Legături externe

Clasificarea balenelor

Balenele sunt grupate în 4 familii actuale, cu 11 specii, și o familie fosilă.

Familia Balaenidae

Sunt balene netede; acestea cuprind următoarele specii:

Balaena mysticetus - balena de Groenlanda

Eubalaena australis - balenă sudică

Eubalaena glacialis - balenă nordică

Familia Neobalaenidae

Sunt balene pigmeu și cuprind o singură specie:

Caperea marginata - balenă pigmeu

Familia Eschrichtriidae

Sunt balene cenușii, cu specia:

Eschristius robustus - balenă cenușie

Familia Balaenopteridae

Sunt balene brăzdate, cu următoarele specii:

Balaenoptera musculus - balenă albastră

Balaena physalus - balenă cu înotătoare

Balaena borealis

Balaena endeni - balena Bride

Megaptera novaeanglianae - balenă cu cocoașă

Balaena acutorostrata

Fosilă de Janjucetus hunderi

- Muzeul Victoria din Melbourne -

Familia Janjucetidae

Este o familie fosilă de balene, care cuprinde strămoșii balenelor actuale. Are o singură specie
cunoscută:

Janjucetus hunderi
Particularități anatomice

Fanoane

Fanoanele

Balenele au dezvoltat în cursul evoluției lor niște formațiuni numite fanoane, care le permit să se
hrănească cu plancton. Acestea se termină prin niște prelungiri în formă de perie, care funcționează ca o
sită. Astfel din tonele de apă vehiculate prin gură, ele rețin doar planctonul. Diferite specii de balene și-
au dezvoltat propriile tipuri de fanoane, astfel încât acestea să rețină componente diferite ale
planctonului. Acesta este o modificare adaptativă care le permite să nu intre în competiție pentru
sursele de hrană. Cataceele care au fanoane lungi și subțiri, ca de exemplu balena albastră, rețin din apă
microcrustaceele. Balenele care se hrănesc mai mult la suprafața apei, au nevoie de fanoane mai mari.
În aceasta categorie intră balena de Groenlanda și balena de Vizcaya. Capul balenei este foarte mare și
puternic, pentru a putea suporta greutatea fanoanelor și volumul imens de apă care trebuie filtrat
pentru a reține hrana.