CURS 1

Prescripția extintiva

Def: reprezintă o sancțiune care consta in stingerea dreptului material la acțiune in cazul in care
acesta nu este exercitat in termen.

Dreptul material la acțiune

Spre deosebire de reglementarea anterioară, respectiv art 18 din decret 167 din 1958
prescripția extintiva este o instituție de ordine privată și nu de ordine publica. In consecință
organul de jurisdicție(analizată și de alte persoane decât judecător) nu mai poate sa aplice
prescripția din oficiu nici măcar atunci când ar fi in interesul statului sau a unităților
administrativ teritoriale. De asemenea, exista posibilitatea renunțării la prescriptie(art 2057-
2511 cod civil). Fiind reglementată de ordine privată părțile care au capacitate deplina de
exercițio pot sa:

1. Modifice durata termenelor, cursul prescripțiilor extintive prin modificarea începutului sau a
cazurilor de suspendare sau de întrerupere OBS! In ceea ce privește durata termenelor exista
anumite limite in sensul ca acest termen nu poate fi mai mic de un an și nici mai mare de 10 ani
in cazul termenelor legale și nici mai mari de 20 ani in cazul termenelor mai mari de 10 ani. Pe
cale de excepție nicio modificare nu poate opera in cazul acțiunilor derivate din contractele de
adeziune, contractele de asigurare( 2 ani) precum și in cazul acțiunilor din domeniul protecției
consumatorului. De asemenea, părțile nu pot declara o acțiunile inprescriptibila ca fiind
prescriptibilă și invers sub sancționează nulității absolute.

Efectul prescriptiei extintive.

Este stingerea dreptului material la acțiune și in consecință surpravietuira dreptului subiectiv

civil și a obligației corelative. Supraviețuirea dreptului subiectiv civil rezulta din reglementarea
obligațiilor naturale, din posibilitatea invocării prescriptiei pe cale de excepție precum și prin
posibilitatea renunțării la beneficiul termenului scurs pentru prescripția începută și neîmplinita
sau prin renunțarea la prescripția împlinita. In primul caz de renunțare începe sa curgă un nou
termen de prescriptie aplicându-se regulile privind întreruperea termenului de prescriptie iar in
al doilea caz începe sa curgă o noua prescriptie de același fel. Spre deosebire de dreptul la
acțiune in sens material, dreptul la actiune in sens procesual este imprescriptibil extintiv fiind o
expresie a principiului constituțional al liberului acces la justiție.
Exista doua principii ale efectului:

1. Odată cu stingerea dreptului la acțiune privind un drept subiectiv principal se stinge și

drepturile la acțiune privind drepturile subiective la accesorii. Avem o excepție: potrivit art 2504
al 1 cod civil prescripția a dreptului la acțiune principal nu atrage și stingerea dreptului la
acțiune ipotecar. Astfel, acțiune ipotecara va putea fi exercitat însă cu doua limite: respectiv: a.
Numai in limita valorilor ipotecate, b. Numai in limita valorii capitalului fără dobânzi și alte
accesorii.

2. In cazul in care un debitor este obligat la prestații succesive dreptul la acțiune cu privire la
fiecare dintre aceste prestații se stinge printr-o prescriptie diferită chiar dacă debitorul continua
sa execute una sau alta dintre prestațiile datorate cu excepția situațiilor in care prestațiile
succesive alcătuiesc prin finalitatea lor rezultata din lege sau convenție un tot unitar(art 2503 al
3 cod civil) (contract de închiriere 3 ani)

Domeniul prescriptiei extintive: p.e.

D. P. E. înțelegem stabilirea dreptului subiective care sunt supuse p e precum și a acelora care
sunt imprescriptibile.

- d p e in cadrul drepturilor patrimoniale: de creanța

In principiu drepturile de creanța indiferent de izvorul lor sunt prescriptibile extintive (art 2501
al 1 cod civil care se referă la drepturile având un obiecte patrimoniale) exceptie! Art 2237 cod
civil care se referă la drepturile asiguraților asupra sumelor rezultând din rezervele tehnice care
se constituie la asigurările de viața pentru obligații de plata scadentă in viitor. (Contractul de
asigurare)

- p e și drepturile reale accesorii

Drepturile reale accesorii sunt și ele supuse p e ca și dreptul de creanța principal. OBS!! Dreptul
de ipoteca este și el supus p e in termenul prevazul de art 2518 punctul 1 cod civil (10 ani)
deoarece este un drept patrimonial pe care legea nu îl declara imprescriptibil.

- P e și drepturile reale principale

Următoarele acțiuni reale sunt imprescriptibile extinve:

1. Acțiunea in revendicare imobiliară sau mobiliara întemeiată pe dreptul de proprietate

privată. De aceea mai ales in materie imobiliară proprietarul poate sa-l revendice chiar și peste
100 de ani, oricând.
2. Acțiunea in revendicare imobiliară sau mobiliară întemeiată pe dreptul de proprietate
publica.

3. Acțiunea având ca obiect dreptul de trecere pe fondul vecinului in favoarea proprietarului

fondului care este lipsit de acces la calea publica

4. Acțiunea de partaj-dreptul de proprietate e drept exclusiv

5. Acțiunea negatorie-se neagă un dezmenabramt a membrului de prioritate invocat de alta

persona

6. Acțiunea confesorie întemeia pe dreptul de superficie

7. Acțiunea in granițuire

8. Petiția de ereditare

- acțiuni reale supuse p e

1. Acțiunea in revendicare imobiliară in cazul avulsiunii(art 572 cod civil) și in cazul revendicării
imobilului adjudecat in ipoteza art 520 cod procedura civilă

2. Acțiunea revendicarea animalelor domestice rătăcire pe domeniul altuia

3. Acțiunea confesorie întemeiată de dreptul de uzufruct, uz, servitute și abitație

4. Acțiunea in apărarea dreptului de administrare a dreptului de administrare, de concesiune și

a dreptului de folosință cu titlul gratuit.

Domeniul prescriptiei extintive in cazul drepturilor nepatrimoniale:

1. Principiul imprescriptibilității drepturilor ne patrimoniale(art 2502 al 2 punct 1 cod civil)

Excepții: cazuri in care drepturile nepatrimoniale sunt prescriptibile extintiv: ex: acțiunea in
nulitatea relativa a unui act juridic nepatrimonial, acțiunea in mulitatea relativa a căsătoriei,
acțiunea in nulitatea relativa a recunoașterii copilului, acțiunea in tagaduirea paternității atunci
când este introdusă de soțul mamei sau moștenitorii acestuia.

Probleme speciale privind domeniul p.e.:

1. Valorificarea dreptului subiectiv civil pe calea excepției. Ex: nulitatea unui contract poate fi
invocata pe cale de acțiune
Codul civil nu conține o dispoziție cu caracter general care sa rezolve aceasta problema. Exista
însă dispoziții speciale.

1. In unele cazuri legea prevede in mod express imprescribilitatea excepției, de exemplu, art
1249 al 2 cod civil prevede imprescribilitatea excepției nulității relative a actului juridic civil.

2. Exista și situatii din care rezulta predictibilitatea excepției, de exemplu potrivit art 1223 al 1
cod civil nulitatea relativa a contractului pentru leziune nu poate fi opusa pe cale de excepție
când dreptul la acțiune este prescris.

Concluzie: In cazurile in care nu exista norme speciale privind imprescribilitatea valorificării

dreptului pe cale de excepție, valorificarea esre supusa p e in aceleași condiții ca și valorificarea
dreptului pe cale de acțiune

2. Acțiunea in constatare. Este acea acțiune prin care se solicita constatarea existentei sau
inexistenței unui drept civil in contradictoriu cu o persoana care-l contesta. In conformitatea cu
art 2502 al 2 punctul 2 cod civil acțiunea in constatare este impredictibila extintiv. Acest lucru
decurge din imprescribilitatea dreptului la acțiune in sens procesual.
CURS 2

Domeniul prescripției extinctive în cazul drepturilor nepatrimoniale.

Principiul imprescriptibilitatii drepturilor nepatrimoniale (art 2502 alin2 pct 1 cod civil)

Excepții :cazul în care drepturile nepatrimoniale sunt prescriptibile extinctiv.

Ex 1.Acțiunea în nulitatea relativa a unui act juridic nepatrimonial

2.Actiunea în nulitatea relativa a căsătoriei

3.Acțiunea în nulitatea relativa a recunoașterii copilului

4.Actiunea în tagaduire a paternității atunci când este introdusa de soțul mamei sau moștenitorii
acesteia

Probleme speciale privind domeniul prescripției extinctive

-valorificarea dreptului subiectiv civil pe calea excepției

Ex nulitatea unui contract poate fi invocata pe cale de acțiune

Codul civil nu conține o dispoziție cu caracter general care să rezolve aceasta problema. Exista dispoziții
speciale.

1. În unele cazuri legea prevede în mod expres imprescriptibilitatea excepției. De exemplu art 1249 alin
2 cod civ prevede inprescriptibilitatea excepției nulității relative a actului juridic civil.

2. Exista și situații din care rezulta prescriptibilitatea excepției. De exemplu, potrivit art 1223 alin cod
civil, nulitatea relativa a contractului pentru leziune nu poate fi opusa pe cale de excepție când dreptul la
acțiune este prescris.

Concluzie

În cazurile în care nu există norme speciale privind imprescriptibilitatea valorificării dreptului pe cale de
excepție, valorificarea este supusa prescripției extinctive în aceleași condiții ca și valorificarea dreptului
pe cale de acțiune.

2. Acțiunea în constatare

Acea acțiune prin care se solicita constatarea existenței sau inexistentei unui drept subiectiv civil în
contradictoriu cu o persoana care îl contesta. În conformitate cu art 2502 alin 2 pct 2 cod civil, acțiunea
în constatare este imprescriptibila extinctiv. Acest lucru decurge din imprescriptibilitatea dreptului la
acțiune în sens procesual.
CURS 3

3.Actiunile mixte

DEF- acele act prin care reclamantul urmareste ocrotirea n acelasi timp a unui dr real si a unui dr de
creanta

2 categ de act mixte:

1- cele privind damnarea/revocarea/rezilierea unui act jurid prin care s a constituit/transmis un dr real

2- act in executarea unui act juridic constitutiv sau translativ de dr reale

In consecinta prescriptibilitatea sau imprescriptibilit actiunii urmeaza sa se determine in fct de sit

concreta

Ex- act in predarea bunului vandut e imprescript daca se ntemeiaza pe dr de propr si prescript daca se
intemeiaza pe dr de creanta

4.Dualitatea de actiuni

Def-Acea sit in care titularul dr sub are la dispozitie 2 actiuni pt protectia dr sau respectiv o act personala
intemeiata pe dr de creanta si una reala. Deosebirea fata de act mixte rezulta din faptul ca in cazul dualit
de actiuni nu e vb despre un act jurid constitutiv sau translativ de dr reale astfel incat dr real si dr de
creanta nu au acelasi izvor

De ex: cazul deponentului sau cazul comodantului sau al locatorului

5.DR POTESTATIVE SAU SECUNDARE

DEF-nu dau nastere n mod dir unui dr la actiune ci reprez acele prerogative de a da nastere prin
manifestarea unilaterala de vointa unui efect juridic ce afecteaza interesele altei persoane

Ex:dr de alegere in cazul unei obligatii alternative

Ex: dr de deuntatare unilaterala a contractului in cazurile admise de lege

Dr de optiune intre actul public si actul secret in materia simulatiei

6.Actiunea in repararea prejudiciului moral- act in repararea nepatrim a unui prejudiciu moral e
imprescript extinctiv

Act in repararea patrim e supusa PE

7.Termene de PE
Def-intervalul de timp stabilit de lege sau de parti in interiorul caruia trb exercitat dr la act sub
sanctiunea stingerii dr material la actiune

Obs!!! Spre deoseb de reglem anterioara termenul de PE nu maine un termen esentialmentel legal
putand fi stab si de parti

Clasif termenelor de PE

In fct de izvor- termene legale(stab de lege) si conventionale( stab de parti)

In fct de sfera de aplicare- termen legal general de PE

-termene legale speciale de PE

In fct de locul unde s reglementate distingem intre termenele de PE prevaz in codul civ

Termene de PE prevaz in legi speciale

Termenul legal general de PE

-acel termen care se aplica ori de cate ori nu si gaseste aplicatie un termen special de PE sau partile n au
convenit un alt termen

Astfel potriv alt 2517 CC termenul de PE e de 3 ani daca legea nu prevede alt termen

Termene speciale de PE

-prevaz de CC- termenul de 10 ani aplicabil dr la actiune privitor la dr reale care nu s declarate prin lege
imprescript ori nu s supuse altui termen de prescript

Termenul de 2 ani aplicabil dr la act intemeiat pe un raport de asig sau reasig

- prevaz in alte acte normative- termenul de 3 ani aplicabil actiunii in revendicarea imobilului adjudecat
in cadrul procedurii de executare silita- art 860 alin 2 cod proced civ

CURSUL PE

Inceputul PE

Regula generala- prevaz ina art 2523 Cc potriv cu care PE incepe sa curga de la data cand titularul dr la
act a cunoscut sau dupa imprej trb sa cunoasca nasterea lui

-Exista un moment subiectiv respectiv data la care titularul a cunoscut nasterea dr la act

-Un mom obiectiv subsidiar respectiv data la care dupa imprejurari titularul trebuia sa cun nasterea dr la
act

Reguli speciale privind inceputul PE

1- ipoteza dr la act in executarea oblig de a da sau de a face daca prin lege nu se prevede altfel in cazul
oblig contract de a da sau de a face PE incepe sa curga de la data cand oblig devine exigibila si debitorul
trb sa o execute

In cazul obkig afectate de termen suspensiv PE incepe sa curga de la data exprirarii termenului dau de la
data renuntarii la beneficiul termenului cat termenul e stab exclusiv in fav creditorului.

In cazul dr afectat de o conditie suspensiva, prescript curge de la data indepl conditiei

2- ipoteza dr lal act in restituirea prestatiei

Prescriptia dr la act..in restituirea prestatiilor facute n temeiul unui act anulat sau desfiintat pt
rezolutiune sau alta cauza de ineficacitate incepe sa curga de la data ramanerii definit a hot
judecatoresti prin cate s a desfiintat actul sau de la data la care decl de rezolutiune a devenit irevocabila

Exceptie: cazul in care act in restituire a unei prestatii are caract unei act reale imprescript extinctiv

In cazul nulitatilor amiabile PE incepe sa curga de la data acordului partilor

3. Ipoteza dr la act in execut prestatiilor succesive

In aceasta ipoteza PE incepe sa curga de la data la fiecare prestatie devine exigibila iar daca prestatiile
alc un tot unitar de la data la care ultima prestatie devine exigibila

Ipoteza dr la act in natura adig contractuale

..incepe sa curga de la expirarea termenelor prevaz de lege ori stabilite de parti pt plata primei de
asigurare respectiv a indemnizatiei de asigurare sau dupa caz a despagubirilor asigurate de asigurator
 Curs 4
5. Ipoteza dreptului la acțiunea în repararea pagubei cauzate de o faptă ilicită. Art. 2528 al.
1 CC potrivit cu care P dreptului la acțiune în repararea unei pagube care o fost cauzata printr-o fapta
ilicita incepe sa curga de la data cand pagubitul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca atat paguba cat si pe
cel care raspunde de ea.

6. Ipoteza dreptului la actiune in anularea actului juridic. Art. 2529, al. 1 CC potrivit cu care
prescriptia dreptului la actiunea in anulare a unui act juridic incepe sa curga:

A. În caz de violenta, in ziua in care aceasta a incetat

B. Dol, din ziua in care dolul a fost descoperit

C. Eroare ori celelalte cazuri de anulare, din ziua in care cel indreptatit, reprezentantul sau legal ori cel
chemat de lege sa i incuviinteze sau sa i autorizeze actele a cunoscut cauza de anulare insa nu mai tarziu
de la implinirea a 18 luni din ziua incheierii actului juridic.

Obs! Art. 2529 al. 2 CC, cand nulitatea se invoca de o terta persoana, PE incepe sa curga de la data cand
tertul a cunoscut existenta cauzei de nulitate (daca legea nu prevede altfel)

Exista si reguli speciale, existand si alte momente de cand incepe sa curga prescriptia, art. 301 CC potrivit
cu care termenul de PE de 6 luni pentru actiunea in anularea casatoriei incepe sa curga:

Ex: casatoria intre minor si tutore acest termen de prescriptie incepe sa curga de la data incheierii
casatoriei

7. Ipoteza dreptului in actiune pentru vicii aparente. Art 2530 al. 1 CC in aceasta situatie
daca prin lege nu se prevede altfel prescriptia incepe sa curga din momentul predarii sau receptiei finale
de la predarea bunului

8. Ipoteza actiunii in raspundere pentru vicii ascunse (nu pot fi constatate de cumparator
printr-o examinare). Art. 2531, al. 1 CC potrivit cu care termenul de prescriptie incepe sa curga: 1. In
cazul unui bun transmis sau a unei licrari executate, alta decat o constructie de la implinirea unui an de
la data predarii bunului ori receptiei finale a lucrarii, in afara de cazul in care viciul a fost descoperit mai
inainte iar atunci prescriptia incepe sa curga de la data descoperirii viciului. 2. In cazul unei constructii,
prescriptia incepe sa curga dupa 3 ani de la data predarii sau receptiei unui bun, iar daca viciul a fost
descoperit mai devreme, prescriptia incepe sa curga de la data descoperirii acestuia

Obs! Termenul de 1 an, respectiv 3 ani se numesc termene legale de garantie care sunt prevazute in CC.

Curgerea/cursul prescriptiei

A. Suspendarea cursului PE
Def! Prin suspendare se intelege acea modificare a cursului acesteia ce consta in oprirea de drept a
termenului de prescriptie pe timpul cat dureaza situatiile care-l pun pe titularul dreptului la actiune in
imposibilitate de a actiona.

Cauze generale de suspentare: art. 2532

Cauze speciale de suspendare

A. In materie succesorala

1. PE nu curge contra creditorilor defunctului in privinta creantelor pe care acestia le au

asupra mostenirii cat timp mostenirea nu a fost acceptata de succesibili ori in lipsa acceptarii cat timp nu
a fost numit un curator care sa i reprezinte (art. 2533, al. 1 CC)

2. art. 2533, al 2 CC. Prescriptia nu curge nici contra mostenitorilor defunctului cat timp
acestia nu au acceptat mostenirea ori nu a fost numit un curator care sa ii reprezinte

3. Prescriptia nu curge contra mostenitorilor in privinta creantelor pe care acestia le au

asupra mostenirii de la data acceptarii mostenirii si pana la data lichidarii ei. Art. 2533, al. 3 CC

Efectele suspendarii

Exista un efect general si efecte speciale.

Efectul general (art. 2534, al. 1 CC) de la data cand cauza de suspendare a incetat, prescriptia isi reia
cursul socotindu se pentru implinirea termenului si timpul scurs inainte de suspendare

Efect special (art. 2534, al. 2 CC) prescriptia nu se va implini mai inainte de expirarea unui termen de 6
luni de la data cand suspendarea a incetat cu exceptia prescriptiilor de 6 luni sau mai scurte care nu se
vor implini decat dupa exiprarea unui termen de o luna de la incetarea suspendarii.

Beneficiul si extinderea efectului suspendarii

Art 2535 CC suspendarea prescriptiei poate fi invocata numai de partea care a fost impiedicata sa faca
acte de intrerupere afara de cazul in care prin lege se dispune altfel

*Suspendarea intervine in temeiul legii si nu trebuie sa fie dispuse de instanta de judecata

In ceea ce priveste efectele extinderii suspendarii art. 2536 spune ca suspendarea prescriptiei fata de
debitorul principal ori fata de fideiusor (garant personal) produce efecte in privinta amandurora
Un alt caz este reglementat de art. 1433 al. 1 CC care spune ca in ceea ce priveste obligatiile indivizibile,
indiferent daca indivizibilitatea este activa sau pasiva, suspendarea prescriptiei fata de un devitor sau
fata de un creditor produce efecte si asupra celorlalti

Art. 1441, al. 1 CC se refera la obligatiile solidare

 CURS 5
Întreruperea prescriptiei extinctive

=modificarea cursului acesteia constând in înlăturarea prescriptiei spuse înainte de apariția cauzei de
întrerupere și începere unei alte P.E.

Excepție prevăzută in CC: recunoașterea dreptului constituit de garanții produce același efect ca
întreruperea-ART 2506 al 4 cc și ART 2510 al 1 CC

Cauzele de întrerupere ale P.E.

ART 2537 CC reglementează:

1. se întrerupe printr-un act voluntar de executare sau recunoaște orice alt mod al
dreptului care se prescrie- debitorul face o plata parțiala. Recunoașterea dreptului se poate face
conform ART 2538 al 1 CC unilateral sau convențional( acordul creditor și debitorului) recunoasterea
poate fi expresa sau tacită ex: solicitarea unui termen de practica, debitorul face o plata parțiala. ART
2538 al 3 CC- poate invoca recunoașterea tacită și cel îndreptățit la restituirea unei prestații făcute in
executarea unui act juridic ca a fost desființat pentru nulitate rezolutiva sau orice alta cauza atât timp
cât bunul individual primit de la cealaltă parte nu este pretins pe cale de acțiune reala sau personală.

2. ART 2537 CC P.E. se întrerupe prin introducerea unei cereri de chemare in judecata sau
arbitrare, prin înscrierea creanței la masa credala in procedura insolventei, prin depunerea unei cereri
de intervenție in cazul unei proceduri de executare silita pornita de alți creditori, sau prin invocarea pe
cale de excepție a dreptului a carei acțiune se prescrie. ART 2539 al 2 CC. acest efect se produce numai
dacă cel care a formulat cererea nu a renunțat la ea sau dacă cererea nu a fost
respinsă,anulată,perimata printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitiva. Excepție: dacă
reclamantul in termen de 6 luni de la data când hotărârea de respingere sau anulare a rămas definitiva
introduce o noua cerere, prescripția e considerată întreruptă prin cererea de chemare in judecata
anterioară cu condiția ca noua cerere sa fie admisă. Observație: ART 2539 CC: prescriptia e întreruptă
chiar dacă sesizarea a fost făcută la un organ de jurisdicție de competent.

3. Prin constituirea ca parte civilă pe parcursul urmăririi penale sau in fata in de judecata
pana la începerea cercetării judecătorești. Constituirea ca parte civilă conduce la întreruperea cursului
P.E.

4. ART 2537 CC: orice act prin care cel in folosul căruia curge se întrerupe- punere in
întârziere. ART 2540 CC- prescriptia e întreruptă prin punerea in întârziere a celuia in folosului căruia
curge numai dacă punerea in întârziere e urmată de chemarea lui in judecata in termen de 6 luni de la
data punerii in întârziere.
 Efectele întreruperii P.E. 2541 al 1,2 CC:

1. ștergerea p.e. incepute înaintea apariției cauzei de întrerupereR

2. inceperea după întrerupere a cursului unei noi p.e. Beneficiul și extinderea efectului
întreruperii ART 2542 al 1 CC- efectele întreruperii p profita celui de la care emana actul întreruptiv și nu
pot fi opuse decât celui împotriva căruia s-a îndreptat actul dacă legea nu prevede altfel. Observatie:1
când întreruperea P.E. se produce prin recunoasterea dreptului efectele profita celui împotriva căruia a
curs și nu pot fi opuse decât autorului recunoașterii 2. Când dreptul supus prescriptiei a fost garantat de
un fidelisor, întreruperea prescriptiei împotriva debitorului principal sau impotriva fidelisorului(garantul
personal care garantează creanța altuia) produce efecte fata de ambii, 3. Obligațiile indivizibile-
întrerupe prescriptia fata de unul sau 2 debitori produce efecte pt toti.,4. Obligații solidare-intrerupe
prescriptia produce efecte fata de toți creditorii sau de toți debitorii solidari.

3. Repunerea in termenul de P.E. 2522 al 1 CC =beneficiul in condițiile anume prevăzute in

temeiul căruia aceștia își pot valorifica dreptul dacă termenul de p.e. s-a împlinit. Poate fi impusă numai
de instanța,la aprecierea judecătorului. Domeniul repunerii in termen- ART 2522 al 1 CC- “motive
temeinice”. Domeniul repunerii in termenul P.E. incepe unde încetează culpa și se termina unde incepe
forța majora. Termenul pentru repunerea in termen a prescriptiei-ART 2522 al 2 CC- repunerea in
termen nu poate fi dispusă decât dacă partea și-a exercitat dreptul la acțiune într-un termen de 30 de
zile din ziua in care a cunoscut sau trebuia sa cunoască încetarea motivelor care au justificat depășirea
termenului de prescriptie. Efectul repunerii termenului de pe: deși termenul de prescriptie a expirat,
judecătorul trece la soluționarea cererii de chemare in judecata fiind anihilat efectul extinctiv al p.e.

Împlinirea prescriptiei extinctive:

Reguli de satanilire a momentului împlinirii P.E.: ART 2551 CC -ART 2556 CC:

Aceste reguli se aplica oricărui termen indiferent de natura și izvorul lui și nu numai termenelor de p.e.

Termenele care sunt stabilite pe săptămâni luni sau ani se împlinesc in ziua corespunzatoare din ultima
săptămâna,luna

Dacă ultima luna nu are zi corespunzatoare termenul se socoteste ultima zi a acestei luni

Mijlocul luni se socotește a 15 zi iar dacă term e socotit pe o luna și jum

In cazul term stabileste pe zile nu se ia in calcul prima și ultima zi a term se va împlini la ora 24 a ultimei
zile. Sistem de calcul pe zile libere

Termenul pe zile se calculează pe zile libere

In cazul termenului stabilește pe ire nu se ia in calcul prima și ultima ora a zilei

 Decaderea

=reglementata de ART 2545

Termenele de decădere pot fi legale sau convenționale.

Termenele de decădere pot fi de ordine publica care sunt termene legale care ocrotesc un interes
general și termene de decadere de ordine privată, acestea pot fi termene legale care ocrotesc un interes
privat sau termene convenționale.

Observatie: ART 2549 al 2 CC- nu pot sa modifice și nici sa micșorez ori mărească termenele de decădere
de ordine publica.

Domeniul de aplicare al decăderii

ART 2547 CC

Începutul rezolvării problemei e dat de ART 2547

Ipoteza:

3. in actul normativ se prevede in mod expres ca depășirea termenului atrage decăderea

ex: ART 937 al 1 CC

4. prin lege sau prin actul juridic se instituie un termen fără a se preciza ca e termen de
decădere sau prescriptie obs: termenul care nu privește exercitarea termenului la acțiune ,exercitarea
unei acțiuni in justiție nu poate fi calificat niciodată ca fiind un termen de PE și numai ca termen de
decădere ex:1103 al 1 CC- reglementeaza termenul de 1 an aplicabil dreptul de actiune succesorala
curge de la data deschiderii succesiunii

5 . daca un termen a fost scos din lege sau prin voința părților pt exercitarea dreptului la acțiune și nu s-
a prevazut in mod expres ca încălcarea lui atrage decăderea respectiv pierderea dreptului subiectiv
atunci acel termen e un termen de PE

Observatie: prin voința părților nu s-ar putea stabili un termen de decădere care ar face excesiv de
dificila exercitarea dreptului subiectiv,iar dacă s-ar institui un astfel de termen ar fi nulitate absoluta
(2546 CC)

Regimul juridic al decăderii:

Regulile care se aplica in cazul termenelor executării -2548 al 1 CC- de regula termenele de decadere nu
sunt supuse suspendării și întreruperii dacă prin lege nu se dispune altfel.

Excepție 1. : forța majora-care amâna sau suspenda termenul de decadere

Observatie: dacă după reluarea cursului ar rămâne mai puțin din termenul de decadere atunci acesta se
împlinește după 5 zile de la data in care suspendarea a încetat.

Excepție 2. : dacă realizarea dreptului subiectiv civil presupune o acțiune in justiție termenul de
decadere e întrerupt la data introducerii cererii de judecata sau arbitrare ori la data punerii in întârziere
aplicându-se regulile de la întreruperea prescriptiei.

Observatie: exc 1,2 se referă la toate termenele de decadere dar mai exista și alte excepții cum ar fi: ART
1103 al 3 CC care spune ca termenului de exercitare al dreptului de opțiune succesorala i se aplica
dispozițiile legale referitoare la suspendarea PE pana la repunerea termenului PE

Efectele decăderii:

Consta in stingerea dreptului subiectiv civil neexecutat in termen.

Poate fi invocata numai la judecata in prima instanța cel mai târziu la primul termen in judecata la care
parțial sunt citate dar in cazul termenelor de decadere de ordine publica, instanța e obligată sa invoce
prin oficiu 2550 al 1 CC
 CURS 6

Persoanele

Persoana fizica

Personalitate juridică= aptitudinea de a avea drepturi si obligatii civile.

Capacitatea civilă= condiție de valabilitate a unui act civil.

Acesta capacitate este o capacitate de ramura specifica dreptului civil. In toate

ramurile de drept se discuta de capacitate care e diferită in fiecare ramura in
parte.

OBS: numai in dreptul civil capacitatea civilă e divizata in cele 2 componente:

capacitate de folosinta si exercițiu.

Capacitatea de folosință: definiție legală

DEF doctrinara : e aptitudine generală si abstractă a persoanei de a avea de si

obligații civile.

Capacitatea de exercițiu: ART 37 CC

DEF doctrinara:Aptitudinea persoanei de a dobândi si exercita drepturi civile

precum de a-și asuma si executa obligații civile prin încheierea de acte juridice
civile.

Începutul capacității de folosință a persoanei fizice:

Începe odata cu nașterea persoanei si încetează cu decesul acesteia.

Regula e prevăzută in ART 35 CC

Excepție: ART 36 CC- drepturile copilului sunt recunoscute de la concepțiune însă

numai daca el se naște viu ( importantă in materia succesiunii).
In materie de moștenire potriv ART 927 CC o persoana poate mosteni daca exista
la momentul deschiderii moștenirii.

Dispozițiile ART 36,53,208 sunt aplicabile.

Condiție:Copilul sa se nască viu si nu viabil. Copilul e considerat viu daca a respirat

macar o data dupa nastere.

Viabil=el sa trăiască dupa nastere

Prezumpția timpului legal al conceptiunii- ART 412 CC

Prezumpția de buna credința (ex prezumpții)

Prezumpții absolute nu pot fi răsturnate prin proba contrara si relative care pot fi
răsturnate prin proba contrara, prezumpții legale si judecătorești.

Nastere:

Nașterea se declara pe baza unui certificat constatator al nașterii(ziua,anul,ora).

Actul de nastere= o fila din registrul de stare civilă.

Termenul de declarare a nasterii-15 zile.

Depasirea=înregistrare tardiva-e nevoie de aprobarea primarului cu certificatul

constatator al nașterii ,apoi cu o hotărâre judecătorească definitiva si irevocabila.

Persoana care nu are acte= nu a fost declarată- trebuie sa se pornească un proces

civil,se face o expertiza medico-legală se stabileste data nașterii etc.

Caracterele juridice ale capacității de folosință:

-legalitatea-capacitatea este reglementată de lege si ea excede voinței persoanei

fizice-aceste norme juridice au caracter imperativ
-generalitatea-persoana fizica are o posibilitate de a avea drepturi si obligații civile
in general-poate dobândi orice drept si orice obligație

OBS: spre deosebire de PF in ceea ce privește PJ exista principiul specialității

capacității de folosință.

Capacitatea de folosință a PJ e limitată la scopul pt care ea a fost înființata-ex-

societate comercială

-inalienabilitatea-aceasta capacitate nu poate forma obiectul unor acte juridice de

renunțare sau înstrăinare si nici in tot nici in parte.-art 29 al 2 CC- nimeni nu parte
renunța in tot sau in parte la capacitatea de exercițiu sau folosință.

-intangibilitatea-nicio persoana nu poate fi limitată sau îngrădită in capacitatea sa

de folosinta decat in cazurile si condițiile prevăzute de lege.(art 29 al 1 CC)

-egalitatea-capacitatea de folosinta e egala pt toata lumea art 28 al 1 CC

-universalitatea-aceasta capacitate este recunoscuta tuturor persoanelor fizice

Conținutul capacității de folosinta a persoanei fizice:

Conținutul capacității de folosinta e general in sensul ca permite persoanei fizice

dobândirea oricăror drepturi so obligatii civile.

Din acest conținut sunt excluse acele drepturi prohibite de lege.

Conținutul capacității de folosinta poate fi determinant având următoarele reguli:

1. acest conținut trebuie raportat la sistemul legislativ al unui stat in

vigoare la un momentdat inclusiv la reglementarile internaționale la care statul
respectiv a aderat.

2. conținutul se determina prin luarea in considerare a ingradirirol

 3. la stabilirea acestui conținut vor fi luate in considerare nu numai izvoarele
dreptului civil ci si legislația din cadrul altor ramuri de drept

4. conținutul capacității de folosinta se referă numai la drepturile si

obligațiile civile nu si la cele de alta natura aparținând altor ramuri de drept

Încetarea capacității de folosinta:

Art 35 CC

începe la nașterea persoanei si încetează la moartea ei.

Moartea:

Declararea morții:

Moartea e constatata in 2 feluri: moartea constatata fizic si moartea constatata

judecătorește printr-o hotarare judecatoreasca de moarte.

Se eliberează certificat constatator al decesului pe baza căruia se întocmește un

act de deces-termenul e de 3 zile dupa decese.

Atunci cand se găsește un cadavru declararea-48 de ore actul de deces se

întocmește numai cu aprobarea parchetului.

Cand e vorba de un cadavru neidentificat se întocmește un PV de către medic din

care trebuie sa rezulte vârsta,sexul,locul,data si cauza decesului.

Declararea judecătorească a morții PF:

Dispariția PF:

E reglementată in art 49,50,53,178,181(ultimele doua la curatura) CC

In ceea ce privește persoana disparuta potrivit art 53 CC aceasta e prezumata a fi
in viata daca nu a intervenit o hotărâre declarativa de moarte rămasă definitiv.

ART 49 CC-pt a se începe procedura de declarare a morții trebuie sa treacă cel

putin 2 ani de la data ultimelor informații sau indicii ca persoana respectiva ar fi in
viata.

Consecințe/efecte:

Persoana respectiva poate fi chemată la succesiune

Căsătoria exista in continuare pana cand celălat soț poate face o cerere de divorț
pt separare in fapt

Fiind prezumata in viata daca persoana respectiva are un mandatar sau o

persoana care sa se ocupe de bunurile sale instituirea curatelei nu este
obligatorie.

Curatela e obligatorie numai daca acest mandatar sau administrator nu e

cunoscut sau daca refuza aceasta sarcina.

Art 110 CC- e obligatorie instituirea tutelei daca cel disparut nu a lasat

un mandatar sau administrator general sau daca exista copii minori.

Turela sau curatela se ridica daca persoana dispărută reapare sau se primesc vesti
ca este in viata.
DECLARAREA JUDECATOREASCA A MORTII CURS 7
REGLEMENTARE ART 49-57 CC; ART 931-938 CPC

Art. 49 CC: Pentru decl jud a mortii este necesar sa treaca cel putin 2 ani de la data ultimelor stiri despre
pers disparuta

Cum se calculeaza: 2 ipoteze:

1. Cand exista dovezi certe in ceea ce priveste ziua si ora ultimelor info. Proba se face prin orice
mijloc de proba.

2. Cand nu exista probe referitoare la ultima oara cand a fost vazuta in viata pers disparuta. Nu se
poate proba o zi si o ora exacta. In acest caz, data se va stabili potrivit art 49 al 2 CC. Daca se cunoaste
anul si luna dar nu si ziua, atunci termenul de 2 ani se calculeaza dupa caz de la ultima zi a lunii(daca se
cunoaste luna) sau ultima zi a anului calendaristic ( daca nu se cunoaste luna dar se cunoaste anul), an in
care s-a primit ultimele stiri.

CONDITII PT DECL.:

1. Sa fi trecut cel putin 2 ani

2. Sa existe indicii ca a incetat din viata.

OBS: de ex anul sabatic- nu inseamna ca a disparut. Nu orice lipsa de la domiciliu inseamna ca a disparut.
Disparitia trebuie sa fie nefireasca.

3. Art 933 al 1 CPC: este envoie sa treaca un termen de 2 luni de la efectuarea publicatiilor pe care
instanta de jud trebuie sa le faca dupa formularea cererii de catre pers interesata

CAZURI SPECIALE DE DECL JUD A MORTII:

• ART 50 AL 1 CC: imprejurari deosebite in care prezumtia de incetare din viata este puternica-
este suficient sa treaca un t de 6 luni de la data acestor imprejurari deosebite: cutremuri, naufragiu,
fapte de razboi, etc.

Conditii:

1. Sa fi disparut intr o imprejurare exceptionala care indreptateste sa se presupuna decesul

2. Sa fi trecut cel putin 6 luni de la data evenimentului.

• Art 50 al 3 CC- alt caz exceptional: atunci cand e sg ca decesul s a produs desi cadavrul nu se
gaseste sau nu se poate identifica, moartea se poate decl prin hot jud fara a se astepta trecerea
termenului de la disparitie. DECESUL ESTE CERT. Ex: prabusirea unui avion.

PROCEDURA DECLARARII JUD A MORTII- art. 931-938 CPC

ETAPE: Se formuleaza si se inregistreaza la instanta cererea de declarare a mortii. Dupa primire,

presedintele instantei dispune afisarea cererii la ultimul domiciliu al pers disparute si la sediul orimariei,
la sediul instantei, precum si publicarea intr-un ziar de larga circulatie un anunt privind inceperea
procedurii respective. Presedintele va sesiza instanta de tutela pentru numirea unui curator pentru
persoana disparuta. Dupa 2 luni de la indeplinirea acestor publicatii se fixeaza un temren de judecata.
Incepe procesul, se dispune citarea pers disparute la ultimul domiciliu si citarea mandatarului general,
daca a avut. La sedints de judecata este oblig participarea procurorului. Se administreaa toate probele
necesare. Instanta se pronunta printr o hot care poate fi atacata cu apel. Aceasta hot jud, dupa ce
ramane definitiva, trebuie afisata timp de 2 luni la usa instantei de fond si la sediul primariei. Apoi se
termina procedura de decl jud a mortii.

STABILIREA DATEI MORTII- art 52, al 1 CC

Data mortii este data stabilita in hot jud in urma tuturor probelor administrate ca fiind data prezumata a
mortii celui disparut. Daca nu este stbilita ora mortii, atunci se socoteste ca cel declarat mort a incetat
din viata in ultima ora a zilei stabilite ca fiind ziua mortii. Atunci cand nu stim care este ziua, este
considerata ca fiind ziua mortii ultima zi a termenului calculat potrivit art 49/50 CC.

RECTIFICAREA DATEI MORTII

Este posibil ca ulterior sa se dovedeasca ca pers respectiva nu putea sa fi decedat in ziua stabilita ca fiind
ziua mortii. In aceasta situatie, se poate rectifica data mortii tot printr o hot jud.

EFECTELE HOT JUD DE DECLARARE A MORTII

ART 52, al 1 CC:

1. Exista prezumtia ca pers a murit pe data stabilita in hot ca fiind data mortii si prezumtia ca pana
la acea data pers era in viata.

Obs: cele 2 prezumtii sunt relative, nu absolute. Ele pot fi rasturnate prin proba contrara.

Obs 2: hot decl de moarte produce efecte nu numai pt viitor (ex nunc), ci si pentru trecut (ex tunc)
incepand cu data mortii, astfel cum a fost stablita prin hot jud.

Anularea hotărârii de declarare judecatoreasca a mortii:

Persoana care a fost declarată moarta apare.

Art. 54 al. 1 CC- dacă cel declarat mort este in viața se poate cere oricând anularea hotărârii prin care s-a
declarat moartea.

Aceasta anulare a hotărârii se face printr-o alta hotărâre judecatoreasca care se pronunța in urma unei
proceduri urgente cu citarea persoanelor care au fost părți la procedura prin care s-a pronunțat moartea
și cu participarea obligatorie a procurorului (Art. 936 CPC)

Efectele anulării hotărârii declarative de moarte:

1.efecte pe planul dreptului civil

2.efecte pe planul dreptului familiei

1.Efectele pe planul dreptului civil-Art. 54 CPC

Exista 2 categorii de raporturi juridice:

-raporturi dintre persoana reapărută și moștenitorii săi prezumtivi

-raporturi dintre persoana reapărută și terții subdobanditorii ai bunurilor succesiunii

1.Raporturi dintre persoana reaparuta și moștenitorii săi prezumtivi

-moștenitorii de buna-credință

-moștenitorii de rea-credință

1.Mostenitorul de buna-credinta restituie bunurile in natura dacă le mai are

2.El restituie bunurile prin echivalent in măsura in care restituirea in natura nu mai este posibila. El
restituie prețul primit prin vânzarea acelor bunuri către un terț.

3.Mostenitorul de buna-credință păstrează fructele bunurilor primite prin moștenire deoarece este
considerat posesor de buna-credință.

Moștenitorul de buna-credință este cel care nu știa ca persoana declarată moarta era in viața.

Moștenitorul de rea-credință are obligația sa:

1.Restituie bunurile in natura dacă este posibil.

2.Daca restituirea in natura bunurilor nu mai este posibila, el trebuie sa restituie prin echivalent valoarea
actuala a bunurilor dacă aceasta este mai mare decât prețul obținut.

Între preț și valoarea bunului trebuie sa restituie ce este mai mare.

3.Sa restituie fructele produse de bunuri atât cele percepute cât și cele pe care a omis sa le culeagă
deoarece este considerat posesor de rea-credință.

2.Raporturi juridice dintre persoana reaparuta și terții subdobanditori ai bunurilor succesiunii

Regula:este aceea ca terții subdobanditori trebuie sa restituie bunurile pe care le-au primit către
persoana reaparuta deoarece s-a desființat titlul de moștenitor al autorilor lor.

Excepție: Art. 54 al. 2 CC- subdobanditorul de buna-credință care a dobândit bunurile cu titlu oneros
poate sa păstreze aceste bunuri.

Art. 56 CC.-plata făcută moștenitorilor legali sau legatarilor persoanei reaparute este valabilă și
liberatorie dacă a fost făcută înainte de radierea din registrul de stare civilă a mențiunilor privitoare la
deces cu excepția cazului in care cel care a făcut plata a cunoscut faptul ca persoana declarată moarta
este in viața.

2.Efectele pe planul dreptului familiei

Art. 293 CC: noua căsătorie rămâne valabilă dacă soțul celui declarat mort a fost de buna-credință.

Prima căsătorie se considera desfăcută la data încheierii noii căsătorii.

Comorienții- problema comorientilor este reglementată in Art 957 al. 2 CC

=acele persoane care mor fără a se putea stabili dacă una a supraviețuit celeilalte.

Problema comorientilor se pune in situația in care exista o vocație succesorala reciproca sau
unilaterala(cazul legatarului).
Soluție: Art 957 CC. dacă in cazul mortii mai multor persoane nu se poate stabili ca una a supraviețuit
alteia acestea nu au capacitatea de a se mosteni una pe alta. Se considera ca acele persoane au murit
deodată in același timp fără ca una sa fi supraviețuit celeilalte.
 CIVIL CURS 8

INCAPACITATILE DE FOLOSINTA A PERS FIZICE- DISPOZITII GENERALE

= starea unei pers care a fost lipsita prin lege de folosinta sau exercitiul anumitor drepturi

CLASIFICARE:

1. Incapacitati de folosinta- o anumita persoana nu poate sa fie titulara unuia sau mai multor
drepturi.
2. Incapacitati de exercitiu- nu poate sa isi exercite singura anumite drepturi, desi ea este
titulara lor.
Principiu in materia incapacitatilor: capacitatea este regula, iar incapacitatile reprezinta exceptia.

Incapacitatile, reprezentand exceptia, trebuie sa fie expres prevazute de lege (ele sunt legale) si
sa fie de stricta interpretare.

INCAPACITATILE DE FOLOSINTA (INGRADIRI SAU RESTRANGERI)

CLASIFICARE:

1. DUPA FINALITATEA LOR:

a. INCAP CU CARACTER DE SANCTIUNE (pedepse complementare- penal)
b. INCAP CU CARACTER DE MASURA DE PROTECTIE/OCROTIRE

2. DUPA MODUL IN CARE OPEREAZA:

a. INCAP CARE OPEREAZA DE DREPT (OPE LEGIS)- cele mai frecvente
b. INCAP CARE OPEREAZA CA EFECT AL UNEI HOT JUD

3. DUPA IZVORUL LOR:

a. INCAP STABILITE DE LEGEA CIVILA
b. INCAP STABILITE DE LEGEA PENALA

4. DUPA GRADUL DE OPOZABILITATE:

a. INCAPACITATI ABSOLUTE CARE INTERZIC INCHEIEREA ACTULUI JURIDIC
DE CATRE INCAPABIL CU ORICE ALTA PERSOANA
b. INCAPACITATI RELATIVE CARE INTERZIC INCHEIEREA A.J. DE CATRE
INCAPABIL CU O ANUMITA PERS SAU CU ANUMITE PERSOANE.
INCAPACITATILE-SANCTIUNE

A. CU CARACTER DE PEDEAPSA PENALA

Art. 53-55 CP- Clasificarea pedepselor penale: principale, complementare (dupa executarea
pedepsei principale), accesorii

 Art 66 CP- pedeapsa complementara Interzicerea dr parintesti si interzicerea de a fi

tutore sau curator
 Art 65 CP- pedeapsa accesorie- Interzicerea dr parintesti si interzicerea de a fi tutore sau
curator
=>CP prevede niste incap de fol cu caracter de pedeapsa penala.

B. CU CARACTER DE SANCTIUNE CIVILA

3 categorii de incap:

1. Nedemnitatea succesorala- art 958 CC- fapte care sunt savarsite de o pers care ar avea
vocatie sa vina la mostenire dar nu poate sa vina deoarece este nendemn.- pers
condamnata penal pt savarsirea unei infractiuni cu intentia de a ucide pers care lasa
mostenirea.
2. Sanctiuni civile prevazute de 1119 CC- un succesibil sustrage sau ascunde anumite
bunuri din masa succesorala sau ascunde o donatie supusa reductiunii. El e considerat ca
a acceptat succesiunea, chiar daca anterior renuntase la ea, dar nu va avea nici un dr cu
privire la bunurile sustrase.
3. Decaderea din exercitiul drepturilor parintesti- art 508-512 CC- intervine daca parintele
pune in pericol viata copilului prin relele tratamente aplicate acestuia/ consum de alcool/
substante, abuz, etc.

INCAPACITATI CA MASURA DE PROTECTIE

= incapacitati speciale si sunt reglementate de CC si Constitutie.

- Reglementare CC:
1. Art. 988 CC- incapacitatea celui lipsit de capacitatea de exercitiu sau cu capacitate de
exercitiu restransa de a dispune de bunurile sale prin liberalitati (minorii pana in 14 ani,
minori 14-18 ani, persoane puse sub interdictie judecatoreasca)
 Liberalitati- acte cu titlu gratuit prin care iese din patrimoniu un bun si nu primeste
altceva in schimb- donatia, legatul
2. Art 988, al 2 teza 1 CC- incap reprezentantului sau a ocrotitorului legal de a primi
liberalitati chiar de la minorul care a ajuns la majorat inainte de a primi descarcare pt
gestiunea sa de la instanta de tutela.
- Exceptie: persoana poate sa dispuna de bunuri prin liberalitati daca reprezentantul sau
ocrotitorul legal este ascendentul sau.
3. Art 990 CC- incap medicilor, farmacistilor, sau altor persoane de a primi donatie sau
legate de la pers pe care au tratat-o si aceasta a decedat de boala respectiva, in perioada in
care mod direct sau indirect au acordat ingrijiri.
- Exceptii: sunt permise liberalitatile facute sotului, rudelor in linie dreapta (ascendenti sau
descendenti) sau colateralilor privilegiati (frati, surori, unchi, matuse).
- Aceleasi reguli sunt aplicabile si preotilor (art 990, al 3 CC)
4. Art. 1654, al 1 CC- incapacitatea mandatarilor, a parintilior, tutorilor sau curatorilor sau
administratorului provizoriu si a functionarilor publici de a cumpara direct sau prin
persoane interpuse sau prin licitatie publica:
a. mandatarii pt bunurile pe care sunt insarcinati sa le vanda;
b. parintii, tutorele, curatorul si administratorul provizoriu pentru bunurile pers pe care le
reprezinta
c. functionarii publici, judecatorii sindici, practicienii in insolventa, executorii precum si
alte pers care ar putea influenta conditiile vanzarii facute prin intermediul lor sau care ca
obiect bunurile pe care le administreaza ori a caror administrare o supravegheaza.
- incalcarea acestor disp este sanctionata cu nulitatea absoluta

5. Art. 1655 CC- incapacitati de a vinde ale pers prevazute la art 1654 al 1 CC- mandatari,
parinti, tutori, administratori provizorii, etc
- Un tutore administreaz abunurile unei pers aflate in tutela si sumele de bani. Daca eu
vand un bun catre un minor pe care tot eu il reprezint=> conflict de interese: interesul ca
vanzator de a obt un pret cat mai mare si ca, cumparator de a obtine un pret cat mai mic

6. Art. 1653 CC- Incapacitatea judecatorilor, procurorilor, grefierilor, executorilor,

avocatilor, notarilor publici, consilierilor juridici si practicienilor in insolventa de a
cumpara drepturi litigiioase care sunt de competenta instantei judecatoresti in a carei
circumscriptie isi desfasoara activitatea
- Sanctiunea care intervine este tot nulitatea absoluta.

7. Art 991 CC- incapacitati in materia legatelor: Se interzice sub sanctiunea nul relative
legatele in favoarea:
a. A notarului public care a autentificat testamentul
b. A interpretului care a participat la procedura de autentificare a testamentului
c. A martorilor in cazul testamentului autentic si a testamentelor privilegiate
d. A agentilor instrumentatori in cazul testamentelor privilegiate
e. A pers care au acordar asistenta juridica la redactarea testamentului
 8. Art. 147 CC- incapacitatea tutorelui si a rudelor sale apropiate (sot, ruda in linie dreapta,
fratii sau surorile tutorelui) de a incheia a.j cu minorul aflat sub tutela.
- Exceptie: art 147 al 2 CC- totorele si rudele sale apropiate pot sa cumpere de la minori un
bun daca au garantie reala asupra bunului sau daca sunt coproprietari cu minorul.

9. Art. 146, al. 3 CC- incapacitatea de folosinta a minorului cu capacitate de exercitiu

restransa de a face donatii ori de a garanta obligatiile altuia.

CAPACITATEA DE FOLOSINTA PREVAZUTA DE CONSTITUTIE- ART. 44 AL. 2 Dreptul

cetatenilor straini si apatrizilor de a dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania.
Acesta poate fi dobandit pe baza de reciprocitate (in conditiile Romaniei la U.E) in conditiile
prevazute de legea organica 312/2005 sau prin mosteniri legale.

Obseratie: Calitatea de fiduciar si incapacitatea de folosinta

- Fiducia este reglementata de art. 773 si urmatoarele CC iar potrivit legii, calitatea de
fiduciar- persoana fizica o pot avea numai notarii publici si avocatii. In consecinta,
celelalte persoane fizice au o incapacitate de folosinta in ceea ce priveste calitatea de
fiduciar. Bunurile pe care le administreaza acestia nu intra in patrimoniul lor.
 CIVIL CURS 9

CAPACITATEA DE EXERCITIU

Art 37 CC (def legala): aptitudinea persoanei de a incheia singura a.j.c

Caraterele juridice:

1. LEGALITATEA- prevazuta de lege

2. GENERALITATEA- este aptitudine generala ce apartine tuturor persoanelor
3. INALIENABILITATEA- nu poate fi instrainata
4. INTANGIBILITATEA- nu se poate aduce nici o atingere prin ajc sau acord de vointa
5. EGALITATEA- toate subiectele de drept se bucura de egalitatea
FAZELE/FELURILE CAPACITATII DE EXERCITIU:

Discernamantul- aptitudinea uei pers de a avea reprezentare de actele si faptele sale si de

consecintele acestora. Este o stare de fapt, iar capacitatea este o stare de drept.

 Minorii pana in 14 ani sunt prezumati a fi fara discernamant- sunt lipsiti de capacitatea de
exercitiu.
 Minorii 14-18 ani- au discernamant restrans- au capacitatea de exercitiu restransa.
3 feluri:

1. Lipsa capacitatii de exercitiu- minorii sub 14 ani si persoanele puse sub interdictie
judecatoreasca
2. Capacitatea de exercitiu restransa- minorii 14-18 ani
3. Capacitatea de exercitiu deplina- persoanele majore

1. LIPSA CAPACITATII DE EXERCITIU (art. 43 CC)

Persoane care nu au capacitate de ex:

a. Minorul care nu a implinit 14 ani

b. Interzisul judecatoresc
Reprezentarea persoanelor (43 al 2 CC): pentru cei fara cap de ex a.j se incheie in numele
acestora de reprezentantii lor legali in conditiile prevazute de lege.

Reprezentarea= procedeul tehnico-juridic prin care o pers numita reprezentant incheie un a.j in
numele si in contul altei persoane numita rerezentat a.i efectele actului se produc direct in
persoana celui reprezentat.
Reprezentantii: pot fi conventional (prin procura/contract de mandat) sau legal (prin
reglementare legala)

Reprezentantii legali:

a. Parintii – art 501, al 1 CC

b. Tutorele- art 143 CC
c. Curatorul
OBS: puterea de reprezentare- aptitudinea de a exercita drepturile altuia, de a actiona pe seama
altuia si in numele sau.

AJ CARE POT FI INCHEIATE DE PERSOANE LIPSITE DE CAPACITATE DE EX (Art.43

al 3 CC): acte de conservare si de dispozitie de mica valoare cu caracter curent si care se executa
in momentul incherii lor (Acte marunte ale vietii cotidiene)

Actele prevazute de art 42 CC privind munca, indeletnicirile artistice sau sportive ori cele
referitoare la profesia sa, cu incuviintarea parintelui/tutorelui, precum si cu respectarea
dispoziilor legii speciale. Minorul isi exercita singur drepturile si obligatiile ce rezulta din aceste
acte si poate dispune singur de veniturile dobandite.

INCETAREA LIPSEI CAPACITATII DE EXERCITIU

1. La implinirea de catre minor a varstei de 14 ani, cand dobandeste cap de exercitiu

restransa
2. La data ridicarii interdictiei judecatoresti
3. In cazul decesului minorului sau a celui pus sub interdicitie judecatoreasca, cand
inceteaza cap de folosinta si lipsa capacitatii de exercitiu

2. CAPACITATEA DE EXERCITIU RESTRANSA

Minorul intre 14-18 ani incheie personal toate a.j permise de lege cu incuviintarea prealabila a
ocrotitorului legal (parinte, tutore, curator).

Aceasta incuviiintare reprezinta un consimtamant dat cu anticipatie, o singura data, pentru

fiecare a.j (este prealabila si individuala)

Cap de exercitiu restransa se dobandeste la implinirea varstei de 14 ani

CONTINUTUL CAPACITATII DE EXERCITIU

I. JURIDICE PE CARE MINORUL 14-18 ANI PE CARE LE POATE INCHEIA

PERSONAL SI SINGUR, FARA INCUVIINTAREA OCROTITORULUI LEGAL:
 1. Acte de conservare si actele marunte ale vietii cotidiene
2. actele de administrare (in masura in care nu sunt lezionare pt minor
3. Contracte de depozit special la CEC daca minorul se intretine singur sau in limita
unui plafon maxim lunar

II. A.J PE CARE MINORUL LE POATE INCHIEA PERSONAL DAR NUMAI CU

INCUVIINTAREA PREALABILA A TUTORELUI:
1. Actele de amdinistrare
2. Actele juridice privind munca, indeletnicirile artistice sau sportive (art 42, al 1 CC)

III. A.J PE CARE MINORUL LE POATE INCHEIA PERSONAL DAR NUMAI CU

DUBLA INCUVIINTARE A OCROTITORULUI LEGAL SI A INSTANTEI DE
TUTELA:
Actele de dispozitie: acte privind instrainarile de bunuri, grevarea unui bun cu o sarcina
reala, actele de renuntare la un drept, tranzactiile

IV. AJC INTERZISE MINORULUI INTRE 14-18 ANI:

1. Art 146, al 3 CC: minorul nu poate sa faca donatii, altele decat darurile obisnuite potrivit
starii lui materiale si nici sa garanteze obliagtia altuia
2. Art 147, al 1 CC: incheierea de a.j intre tutore, sot, ruda in linie dreapta, fratii sau surorile
tutorelui pe de o parte si minorul pe de alta parte.
INCETAREA CAPACITATII DE EXERCITIU RESTRANSA

Aceasta inceteaza cand minorul a fost pus sub interdictie judecatoreasca sau prin moartea
minorului, cand inceteaza si capacitatea de folosinta.

! CAZ SPECIAL: casatoria minorului care a implinit varsta de 16 ani (cand dobandeste
capacitate de exercitiu deplina)

3. CAPACITATEA DE EXERCITIU DEPLINA

 Art 37 CC- incheierea singura de ajc

 Se dobandeste cand persoana devine majora sau in momentul ridicarii interdictiei
judecatoresti pentru persoana majora
 CAZURI SPECIALE:
1. Dobandirea prin casatorie- Art 39 CC
 2. Permiterea instantei de tutela ca pentru motive temeinice sa recunoasca minorului care a
implinit varsta de 16 ani capacitatea de exercitiu deplina- Art 40 CC

CONTINUTUL CAP DEPLINE DE EXERCITIU: orice a.j care nu sunt interzise de lege

INCETARE:

a. prin decesul persoanei fizice

b. prin punerea sub interdictie judecatoreasca
c. prin anularea casatoriei in cazul minorului de 16 ani (casatorie putativa, cand minorul a
fost de rea credinta la incheierea casatoriei)
d. prin constatarea nulitatii absolute a casatoriei

SANCTIUNEA INCAPACITATILOR DE EXERCITIU

Apare in urma incalcarii prevederilor legale- art. 44 CC: faptele facute de o persoana lipsita de
capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa, altele decat cele prevazute la art.
41, al 3 CC (de conservare, de administrare care nu-l prejudiciaza, acte marunte cu caracter
cotidian) si la art. 43, al 3, precum si actele facute de tutore fara autorizatia instantei de tutela
sunt anulabile chiar fara dovedirea unui prejudiciu. Sanctiunea este nulitatea relativa.

Nulitatea relativa poate fi invocata de:

1. incapabilul, atunci cand incapacitatea sa a incetat;

2. incapabilul, in aparare atunci cand se invoca de catre co-contractant existenta a.j incheiat;
3. reprezentantul sau ocrotitorul legal;
4. procuror.
Termenul de prescriptie al actiunii in anulare este de 3 ani, care incepe sa curga din momentul
in care tertul a cunoscut existenta cauzei de nulitate.

OBS: Exista un caz special de confirmare a nulitatii prevazut de art. 48 CC, potrivit caruia
minorul devenit major poate confirma actul facut singur in timpul minoritatii atunci cand el
trebuia sa fie reprezentat sau asistat.
 CIVIL CURS 10

IDENTIFICAREA PERSOANEI FIZICE

I. Consideratii generale
- E o necesitate in societate pt ca intram in raporturi juridice
- Se face prin atribute de identificare (nume, domiciliu, stare civila)
- Natura juridica a atributelor de identificare este data de drepturile personale
nepatrimoniale
Atributele de identificare:

- Drepturi absolute, opozabile erga omnes

- Inalienabile- nu se pot reunta sau instraina
- Imprescriptibile atat extinctiv cat si achizitiv
- Sunt strict personale- nu pot fi exercitate decat de titularul lor
Obs: 1. in afara de aceste caractere generale, fiecare atribut de identificare are caractere juridice
proprii specifice

2. toate caracterele jur specifice cap de folosinta sunt.....

II. NUMELE

DEF: mijloc de individualizare care consta in folosirea unui sir de cuvinte pentru a desemna o
persoana.

Terminologie: Sens 1- restrans- atunci cand prin nume desemnam numele de familie

Sens 2- larg- numele de familie si prenumele

Art 83 CC- structura numelui- numele cuprinde numele de familie (patronimic) si prenumele
(nume de botez)

Dreptul la nume- dr sub civil- are doua elemente, deci nu discutam despre doua drepturi
distincte.

Numele de familie- art 282 CC- alegerea numelui de familie in cazul casatoriei.

Reglementare: art 82-85 CC si cartea 2 a CC- despre familie (art, 282, 307-311), legi speciale
OG 41/2003- dobandirea si schimbarea pe cale administrativa a numelui pf

Caracterele juridice ale numelui:

 1. Opozabilitatea fata de terti
2. Inalienabilitatea
3. Imprescriptibilitatea
4. Personalitatea= numele este legat de persoana omului, poate fi exercitat doar persoanl, nu
prin reprezentare
5. Universalitatea
6. Legalitate
7. Unitate- cele doua componente ale numelui
8. Purtarea numelui este un drept (art 82 CC) orice persoana are dr la numele stablit sau
dobandit conform legii
9. -//- obligatie: orice pf este obligata sa raspunda la numele ce i-a fost atribuit si sa se
considere vizata de acest nume
Componentele numelui

1. Numele de familie
- cheia individualizarii persoanei fizice

- arata apartenenta familiala

- poate sa fie dobandit, modificat sau schimbat

Dobandirea numelui de familie:

Obs: spre deosebire de prenume, numele de familie nu este lasat la alegerea persoanelor.
Dobandirea numelui opereaza de drept, de iure, in temeiul unor reguli imperative. (art 84)

Obs: Dobandirea numelui prin filiatie- reproducerea umana asistata cu tert donator- se pune
problema filiatiei copilului respectiv- art 441 CC: acest procedeu nu determina nici o legatura
de filiatie intre copil si donator, filiatia copilului nu poate fi contestata prin nici o cale.

Exceptie: art 443 al 2 CC: sotul mamei poate tagadui paternitatea copilului daca nu a
consimtit la reproducerea asistata medical cu tert donator- filiatia nu poate fi contestata nici
macar de catre copil, dar sotul mamei poate contesta filiatia in ipoteza in care nu a consimtit
la efectuarea acestei proceduri cu tert donator.

Reguli privind dobandirea numelui de familie- 3 ipoteze:

1. Ipoteza copilului din casatorie

2. Ipoteza copilului din afara casatoriei
3. Ipoteza copilului gasit, nascut din parinti necunoscuti
 1. Copilul din casatorie: copilul ia numele de familie comun al parintilor, daca acestia au
nume comun. Daca nu au, copilul ia prin conventia sotilor unul din numele parintilor.
Daca nu se hotarasc, stabileste instanta de tutela.
- Daca cei doi si au pastrat numele fiecaruia si au mai multi copii, se stabileste prin
conventia celorlalti copii. Propunere legislativa: toti copiii sa poarta acelasi nume

2. Copilul din afara casatoriei: regula potrivit careia copilul din afara casatoriei ia numele de
fam al parintelui fata de care filiatia a fost mai intai stabilita- numele mamei
Daca filiati a afost stabilita concomitent (se stiu ambii arinti)- numele copilului va fi
stabilit de cei doi parinti prin acord, iar daca nu, de instanta de tutela.

3. Copilul gasit: numele de familie si prenumele se vor stabili prin dispozitie de primarul
localitatii unde se inregistraza nasterea- art 84, al 3 CC
3 situatii: dobandirea, modificarea si schimbarea numelui de familie

1. Modificarea: inlocuirea acestuia ca urmare a intervenirii unor schimbari in starea civila a

persoanei fizice- filiatie, adoptie, casatorie
Obs: modificarea si modificarea numelui pe cale administrativa nu trebuie confundate.
Schimbarea pe cale administrativa se face (OG 41/2003) in situatii expres prevazute de lege.

a. Schimbari in filiatie:
1. Stabilirea filiatiei copilului nascut din parinti necunoscuti: se stabileste filiatia catre cel
putin un parinte- copilul va lua numele de familie a parintelui fata de care s a stabilit
filiatia pe care il avea in momentul nasterii copilului
2. -//- copilului din afara casatoriei fata de al doilea parinte- copilul poate lua si numele
tatalui daca parintii sunt de acord, nu este obligatoriu.
3. Prin tagaduirea paternitatii copilului- 2 soti, se naste un copil, se prezuma paternitatea,
dar nu este el tatal, daca copilul parta numele sotului, el va lua numele mamei de la mom
nasterii lui. Devine un copil din afara casatoriei.
Exista si situatii de confict de paternitate: mama e casatorita iar in timpul legal de
conceptie al copilului ea divorteaza si se casatoreste din nou- nu se stie cine este tatal

4. Modificarea numelui ca urmare a contestarii sau anularii recunoasterii de filiatie- copilul

va pierde numee de fam al parintelui care a pierdut filiatia si va redobandi numele
celuilalt parinte fata de care a ramas filiatia

2. Modificarea numelui ca urmare a adoptiei: art 473 al 1 CC: adoptatul dobandeste prin
adoptie numele adoptatorului. Daca ulterior adoptia este desfacuta sau anulata, fostul
adoptat va reveni la numele de familie anterior (regula) dar, ca exceptie, pentru motive
 temeinice, instanta poate incuviinta ca adoptatul sa pastreze numele de familie dobandit
prin adoptie. Aceasta situatie e si in cazul desfacerii, cat si in cazul anularii adoptiei.

3. Modificarea numelui determinata de casatorie- art 282 CC- 4 variante referitoare la

numele pe care sotii il vor purta: sotii pot pastra numele avut anterior casatoriei, atunci
cand iau ca nume comun numele unuia din cei doi, cei doi sa ia ca nume comun numele
celor doi reunite, patrarea de catre un sot al numelui de familie iar celalat sot sa ia numele
lor reunite.

Schimbarea numelui si prenumelui pe cale administrativa

= operatiune de inclocuire a numelui si prenumelui sau numai a unuia din ele la cererea celui
interesat cu un alt nume sau prenume print-o decizie administrativa

Reglementare: OG 41/2003

Cazurile de schimbare a numelui si prenumelui:

- Cazuri: reglementate de art 4, al 2, lit a-m (ex: cand numele e format din expresii
indecente, ridicole; cand cineva si-a facut un statut in societate prin numele respectiv;
daca paorte un nume de familie strain si vrea un nume romanesc) art 4, al 3, lit a-h (daca
adoptatorul vrea sa schimbe prenumele copilului adoptat)
- Obs: motivele prevazute la art 4 al 2 lit a-m sunt motive prevazute enuntiativ, art 4 al 2 lit
m spune alte cazuri temeinic justificate
- Cine poate cere schimbarea numelui: cetateni ro cu domiciul in tara sau strainatate
precum si persoanele fara cetatenie care domiciliaza in Romania si care au cap de
exercitiu deplina, pentru minori de parinti sau tutore, prin incuviintarea instantei de tutela
- Procedura de schimbare: cerere de catre persoana interesata, cerere motivata, depusa la
serviciul public comunitar local de evidenta a persoanelor. Trebuie atasate mai multe
acte, precum un exemplar al M.O al Ro unde a fost publicat extrasul din cererea de
schimbare a numelui iar de la aceasta publicare sa nu fi trecut mai mult de un an.
Retranscrierea numelui de familie

- Art 20 al 1 OG 41/2003- Pers a carui nume de familie a fost inregistrat in actele de stare
civila tradus in alta lb decat cea materna ori cu ortografia altei limbi poate cere inscrerea
prin mentiune pe aceste acte a numelui de fam sau prenumelui retradus sau cu ortografia
lb materne.
- Cererea de retranscriere se aproba de catre primar

2. PRENUMELE
 = cuvand sau grup care individualizeaza pf in familie si impreuna cu numele de familie, in
societate

- Se stabileste printr o manifestare de vointa privata pe baza declararii nasterii

- Ofiterul de stare civila poate sa refuze prenumele daca e indecent sau ridicol
- Prenumele nu poate fi schimbat decat prin cale administrativa

Caractere juridice:
- Drept absolut
- Inalienabil
- Imprescriptibil
- Personal
- Are o val juridica inferioara numelui, atunci cand nu este insotit de nume
Pseudonim

= nume pe care o persoana si-l da ei insasi, altul decat numele legal prin care ea se
individualizeaza in societate, dar in special intr-un domeniu de activitate. E protejat de lege prin
art 254, al 3

Porecla

= cuvant sau grup si ajuta la individualizarea unei persoane, este atribuita de catre altcineva

- In dr civil ea nu are nici o valoare si nu formeaza obiectul unui dr subiectiv si nu se

bucura de nici o protectie legala
Subiecte examen: Prescriptia si tot despre
persoana fizica si persoana juridica.

Inregistrarile de stare civila:

Acele operatiuni de inregistrare in registrele de stare civila a actelor si faptelor de stare civila precum si a
altor elemente prevazute de lege, operatii efectuate in conditiile legii de catre organele cu atributii de
stare civila.

Actele de stare civila sunt recunoasterea de filiatie, adoptia, casatoria si hotararile judecatoresti date in
materie de stare civila.

Fapte de stare civila: nasterea, moartea si sexul(masculin sau feminin)

Diferenta dintre acte – manifestarea de vointa – adoptie, casatorie,

Fapte- nasterea si moartea,

Ele trebuie inregistrate. Se inregistreaza de catre organele cu atributii de stare civila in registre de stare
civila fiind expres prevazute de lege.

Inregistrarile de stare civila sunt de 2 feluri:

- intocmirea actelor de nastere sau de deces

- inscrierea de mentiuni marginale pe registrele de stare civila

Mentiuni marginale

5 situatii de inscriere de stare civila:

1) Stabilirea filiatiei fata de mama

2) Stabilirea filiatiei fata de tata
3) Adoptie
4) Divort
5) Schimbarea numelui pe cale administrativa

Obs: Inregistrarile de stare civila este actul de nastere. Reglementata in legea 119/1996 cu privire la
actele de stare civila.

Organizarea inregistrarilor de stare civila.

Organele competente sa efectueze inregistrari de stare civila

Registrele de stare civila

Organele competente sunt:

- Consiliile judetene si autoritatile administratiei publice locale prin ofiterii de stare civila fiind
registrele de stare civila, ei efectueaza inregistrarile de stare civila.

- Primariile locului de coborare sau deparcare pentru nasterea ori decesul care a avut loc intr-un
tren, nava sau aeronava in timpul unei calatorii in interiorul tarii

- Comandantul navei cand nasterea, casatoria sau decesul are loc in timpul unei calatori in afara
granitelor tarii

- Comandantul aeronavei

- Reprezentantii diplomatici si consulari ai Romaniei care sunt indreptatiti sa faca inregistrari de

stare civila cetatenilor romani aflati in strainatate precum si la apatrizi.

Registrele de stare civila

In conformitate cu art 2 din legea 119/1996 - se tin in dublu exemplar si se completeaza numai cu
cerneala de culaore neagra. Un exemplar se pastreaza la primaria unde a fost intocmit iar al doilea
se inainteaza spre pastrare la serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor.

Regulile generale inregistrarilor de stare civila. Reguli generale si reguli speciale.

1) Inregistrarile de stare civila se fac pe baza unei declaratii facute personal in scris sau verbal cu
exceptia cazurilor in care acestea se fac din oficiu.
2) Inregistrarile facute de o persoana necompetenta care a exercitat public atributiile de delegare
de stare civila, raman valabile chiar daca acea persoana nu avea aceasta calitate. (eroarea
comuna creaza drept)
3) In caz de refuz a inregistrarii de stare civila, primaria are obligatia sa inainteze de urgent cauza
judecatoriei pentru ca aceasta sa decida.
4) Anularea, rectificarea sau completarea unei inregistrari de stare civila se poate face numai in
temeiul unei hotarari judecatoresti definitive
5) In baza inregistrarilor de stare civila se elibereaza numai la cererea celui indreptatit certificatul
original constatator.

Duplicatele certificatelor se elibereaza numai in conditiile legii.

Regulile speciale:

- Pentru inregistrarea nasterii, recunoasterii de filiatie, adoptie, casatorie , divort , pentru actele
cetatenilor romani din strainatate

- Regulile privind actele de stare civila in caz de mobilizare sau razboi ori de participare la misiuni de
mentinere a pacii.

Actele de stare civila

Sunt acele acte din registrele de stare civila in care sunt consemnate de catre organele cu atributii de
stare civila in conditiile legii elementele starii civile a persoanei.

Natura juridica a actelor de stare civila.

Actele de stare civila au o natura complexa si mixta de drept civil pe o parte si de drept administrativ pe
de alta parte.

Pentru dreptul civil, actele de stare civila reprezinta o specie de acte autentice (art 1 din legea 119/1996)

Pentru stare civila este inscrisul doveditor (instrumentum) al actului administrativ individual (negotium)
care este tocmai inregistrarea de stare civila.

Reconstituirea si intocmirea ulterioara a actelor de stare civila.

Cazurile de reconstituire:

Prevazute in art 52 din legea 119/1996.

1) Registrele de stare civila au fost pierdute sau distruse in tot sau in parte
2) Actul de stare civila a fost intocmit in strainatate si nu poate fi procurat certificatul ori extrasul
de pe acel act.

Intocmirea ulterioara se face in urmatoarele cazuri prevazute de art 53 din legea 119/1996:

1) Intocmirea actului de nastere sau de deces a fost omisa desi au fost depuse actele necesare
intocmirii.
2) Intocmirea actului de casatorie a fost omisa desi a fost luat consimtamantul sotilor de catre
ofiterul de stare civila

Procedura de reconstituire a actelor de stare civila este reglementata de art 54-55 din legea
119/1996 si este o procedura administrativa.
Anularea, modificarea, rectificarea ori completarea actelor de stare civila si a mentiunilor de pe
acestea. Sediul materiei (reglementarea) este rerprezentat de codul civil respectiv art 100 CC si este
vorba despre art 57-59 din legea 119/1996.

Definitii:

1) Anularea actelor de stare civila si a mentiunilor inscrise pe marginea acestora reprezinta

sanctiunea nerespectarii dispozitiilor legale care regementeaza conditiile de valabilitate a actelor
de stare civila.

Nulitatea actului juridic civil – sanctiunea care intervine in cazul in care actul juridic civil nu
indeplineste conditiile prevazute de lege pentru edificarea sa valabila.

2) Rectificarea si completarea actelor de stare civila – sunt caile juridice de inlaturare ori indreptare
a erorilor strecurate in ele ori depunere in acord a datelor cuprinse in ele cu elementele reale de
stare civila.
3) Modificarea actelor de stare civila – inscrierea de mentiuni privitoare la statutul civil al titularului
Sunt cazuri specific prevazute de lege in care se poate face anularea ,rectificarea, modificarea ori
reconstituire a actelor de stare civila.

Anularea unui act de stare civila

Cazuri , exemple:

-Actul de stare civila a fost intocmit intr-un registru necorespunzator.

- Actul nu trebuia intocmit de primaria respectiva ( necompetenta generala, materiala si

teritoriala a oraganului)

- Faptul sau actul de stare civila nu exista

Rectificarea:
- Neconcordanta dintre cele 2 exemplare ale actului de stare civila
- Inregistrarea la rubrica tatalui a unui alt nume
- Completarea se refera la mentiunile omise – la necompletarea unor rubrici prezente

Procedura:
Spre deosebire de reconstitutirea si intocmirea ulterioara, in ceea ce priveste anularea,
rectificarea si completarea se realizeaza numai in temeiul unei hotarari judecatoresti definitive.

OBS: Anularea, modificarea, rectificarea sau completarea actelor de stare civila nu se confunda
cu actiunile(actele si faptele de stare civila si nu inregistrarea actelor de stare civila) de stare
civila.