OPTICA OCHIULUI ŞI ACOMODAREA

Urmînd introducerea în optica, această unitate se va concentra asupra opticii ochiului uman. Se vor discuta
bazele optice ale diferitelor erori de refracţie .

SCOP
Această unitate vă prezintă modul în care lumina se concentrează în ochi şi ce se întimplă atunci cînd ochiul nu
reuşeşte sa focalizeze corect lumina.

OBIECTIVE
La sfîrşitul acestei unităţi veţi fi capabili să:

• identificaţi şi numi părţile ochiului şi ale sistemului optic

• descrieţi modul în care aceste părţi funcţionează împreună pentru a concentra lumina şi forma o imagine vizuală

• defini eroarea de refracţie şi enumera tipurile de erori de refracţie

• explicaţi modul în care ochiul poate schimba focalizarea de la obiecte îndepărtate la cele apropiate

• explicaţi de ce capacitatea de acomodare descreste o dată cu înaintarea în vîrstă

• recunoasteţi simptomele astenopiei.

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

Chapter 3-1
 Eye Optics and Accommodation

ANALIZA: OPTICA OCHIULUI ŞI ACOMODAREA

Abilitatea de a vedea depinde de trei factori:

1. Filmul lacrimal, cornea, umoarea apoasă, cristalinul, corpul vitros trebuie să fie
clare, astfel încît lumina să ajungă la nivelul retinei, fară a fi întreruptă.
CUM VEDE
OCHIUL? 2. Corneea şi cristalinul trebuie să (focalizeze) concentreze lumina de la imagine, astfel
încît să formeze o imagine clară pe retină.
3. Nevul optic trebuie să transmită informaţiile primite de la nivelul retinei la creier,
astfel încît să poată fi transformată într-o imagine vizuală adecvată, clară.

FILMUL LACRIMAL Filmul lacrimal este stratul apos de la suprafaţa ochiului.

Corneea este situată în partea anterioară a globului ocular. Corneea este

transparentă(clară), precum sticla. Corneea este considerată fereastra ochiului.
CORNEEA
Corneea joacă rolul major în focalizarea luminii pe retină, deoarece deţine aproximativ
două treimi din puterea de refracţie a ochiului.

Cristalinul este situat în spatele irisului şi pupilei. Lentila este în mod normal transparentă
ca sticla curată şi nu poate fi vizualizat fara instrumente speciale.
Lentila este suspendată in spatele irisului de fibrele zonulare, sau zonule.Cînd muşchii
ciliari se contractă sau relaxează, zonulele schimbă forma lentilei, schimbînd şi puterea
LENTILA de focalizare a lentilei.
Scopul lentilei este de a schimba focarul central al ochiului, astfel încît să fie posibila
vederea obiectelor apropiate. În tinereţe lentilele sunt moi ţi flexibile , permiţînd
focusarea (concentrarea) asupra obiectelor care sunt foarte aproape de ochi. Acest
lucru fiind numit acomodare.

Muşchii ciliari lucrează pentru a schimba forma cristalinului şi focarul ochiului. Aceast
fenomen numindu-se acomodare.
Atunci cînd muşchii ciliari se contractă, zonulele (care conectează muşchii ciliari la
cristalin ) se relaxează (slăbesc), cristalinul devenind asfel mai gros, ceea ce duce la
creşterea puterii de focalizare a cristalinului. Procesul dat fiind denumit acomodare.
MUŞCHII CILIARI Atunci cînd muşchii ciliari se relaxează, zonulele se întind iar cristalinul devine mai
subţire, scăzînd astfel puterea de focalizare a lentilei.
Odată cu înaintarea în vîrstă, cristalinul devine mai dur şi mai puţin elastic asfel încît nu îşi
poate schimba puterea de focalizare atît de uşor. Noi nu mai putem ţine obiectele prea
aproape şi să le vedem clar în acelaşi timp. Acest lucru este numit presbiopie şi poate fi
corectat cu ochelarii de lectură. Pe măsură ce anii trec, ochelarii pentru lectură trebuie să
fie mai puternici, deoarece cristalinul devine din ce în ce mai dur.
PRIVIND OCHII
Razele de lumină de la un obiect intră în ochi, trecînd filmul lacrimal şi corneea. Ele traversează prin camera
anterioară şi prin pupilă. Razele de lumină trec apoi prin cristalin şi corpul vitros înainte ca să ajungă la retină.

De-a lungul traiectoriei razele de lumină sunt convergente (deviate una spre alta) primar de către cornee şi apoi de
cristalin. Devierea sau convergenţa razeleor de lumină permite luminii să se focalizeze (concentreze). Atunci cînd lumina
este focusată pe retină se va forma o imagine clară.

La nivelul retinei, lumina se transformă în semnale electrice care sunt transmise creierului prin intermediului nervului
optic.

Muşchi ciliar relaxat

Lumina de la un obiect distant

(raze de lumină paralele) Imagine clară pe retină

Crstalinul cu acomodare
relaxată (lenila este
subţire)

Figura 3.1: Lumina de la un obiect distant focusat pe retină

Este important de ştiut că razele de lumină provenite de la un obiect îndepărtat sunt

paralele.

Razele de lumină provenite de la un obiect apropiat sunt divergente ( ele deviază in

direcţie opusă una de alta). Cu cît mai aproape este obiectul cu atît mai divergente
sunt razele.

Pentru ca razele de lumină să se concentreze exact pe retină, ochii trebuie sa aibă

următoarele:

Focalizarea • cornea şi cristalinul trebuie să devieze (bent)( sau să conveargă) razele intr-o măsură
luminii în ochi corectă

• lungimea globului ocular trebuie să fie adecvată (distanţa dintre cornee şi retină)

Ochii trebuie să fie de dimensiune şi formă corectă pentru

o vedere clară şi confortabilă.
PRIVIND OCHII (cont.)

Corneea şi cristalinul lucrează împreună pentru a refracta razele de lumina ce pătrund în

ochi, asfel acestea converg şi se concentrează pe retină.
2 rds
• Corneea deţine / din3 puterea totală de focusare a ochiului.
- C u r b u r a şi grosimea corneei asigură puterea sa de focalizare.
- Forma şi grosimea corneei nu se poate schimba, astfel puterea de focusare a
corneei nu se schimbă.

1 rd
STRUCTURILE • Lentila (cristalinul) deţine
3 / din puterea de focusare a ochiului
DE - Forma curbată şi grosimea lentilei asigură puterea sa de focalizare.
FOCALIZARE - Lentila îşi poate schimba forma, devenind mai groasă (oferind o putere mai mare de
A OCHIULUI focalizare) atunci cînd muşchii ciliari se contractă. Astfel puterea de focalizare a lentilei
poate fi schimbată.

2 rds
Corneea oferă / din 3puterea de focalizare a ochiului.
rd
Lentila (cristalinul) oferă 1/3 din puterea de focalizare a ochiului, , dar
de asemenea se poate ajusta, schimbînd puterea de focalizare a
ochiului prin schimbarea formei sale.
 Pe lîngă cristalinul menţionat anterior, următoarele structuri oculare sunt implicate în
acomodarea ochiului.

Muşchiul ciliar
Muşchiul ciliar (parte a corpului ciliar) este un inel muscular situat în spatele irisului, care
se contractă şi relaxează pentru a schimba forma cristalinului şi respectiv focarul ochiului.

Zonulele
Lentila este suspendată în spatele pupilei de către fibrele zonulare, sau zonule.
Zonulele conectează muşchii ciliari şi lentila. Atunci cînd muşchii ciliari se contractă
sau se relaxează, zonulele schimbă forma lentilei, schimbînd şi puterea de focalizare
a lentilei.

APARATUL DE
ACOMODARE

Figura 3.2: Aparatul de acomodare a ochiului

CE ESTE EROARE DE REFRACŢIE?

O persoană care are eroare de refracţie ar putea avea nevoie de ochelari sau lentile de
contact, astfel încît să poată vedea clar şi comfortabil. Fapt datorat dimensiunii şi formei
incorecte a ochiuli care nu permite focalizarea corectă a luminii pe retină.

O persoană cu eroare refractivă are ochi ce arată normal, dar nu

are vedere bună.

Valoarea erorii de refracţie a unui ochi depinde de:

• gradul de curbură /(steepness) a corneei;
şi/sau
• grosimea cristalinului; şi/sau
• lungimea globului ocular.

O persoană poate avea oricare din aceste trei combinaţii, care ulterior pot împiedica
concentrarea normală a luminii pe retină(Figura 3.3). Dacă lumina de la un obiect
îndepărtat sau apropiat nu se concentrează în mod normal pe retină, persoana poate
avea probleme de vedere, deoarece este prezent un anumit grad de eroare de refracţie.

EROAREA
REFRACTIVĂ
Corneea Corneea
este mai este mai
plată groasă
Curbată???
(steeper)

Cristalinul Cristalinul
este mai este mai gros
subţire

Lungime
Lungime mică a globului ocular mare a
globului
ocular

Figure 3.3: Posibilele diferenţe în lungimea globului ocular, forma corneii şi lentilei.

Atunci cînd un ochi nu are dimensiune sau formă corectă,

spunem că ochiul are o eroare de refracţie.
Gradul erorii de refracţie, depinde de mărimea şi forma corneei,
cristalinului şi/sau globului ocular.
Atunci cînd un ochi are dimensiunea şi formă corectă ca să
focalizeze lumina pe retină, numim acest ochi emmetropic.
CE ESTE O EROARE REFRACTIVĂ? (cont.)

În funcţie de locul şi modul în care razele de lumină sunt concentrate în raport cu

planul retinei, eroarea refractivă poate fi divizată în 4 categorii de bază:

• Hipermetropia
(de asemenea cunoscută ca hipermetropismul)

Persoanele cu hipermetropie, pot uneori sa vadă în depărtate, avînd însă dificultaţi cu

vederea în apropiere. Odata cu înaintarea în vîrstă, hipermetropii pot avea dificultaţi
inclusiv cu vederea la distanţâ.

Liumina de Imagine
la un obiect neclară pe
distant retină

Lentilă în repaos Razele încearcă

acomodativ să se focuseze în
spatele retinei

Figura 3.4: Într-un ochi hipermetrop- razele de lumină de la un obiect distant se focalizeaza după
retină

• Miopie
EROAREA Persoanele cu miopie ( sau miopii) au dificultăţi cu vederea obiectelor îndepărtate, dar în
REFRACTIVĂ (cont.) dependenţă de gradul miopiei care îl deţin, vederea de aproape poate fi bună.

Lumina de
la un obiect Imagine
distant neclară pe
retină

Cristalin în repaos Focalizare

acomodativ clară în faţa
retinei
 Figure 3.5: Într-un ochi miop razele de lumină de la un obiect distant se focalizează în faţa retinei

• Astigmatism
Un ochi cu astigmatism are puteri diferite în diferite meridiane ale ochiului. Acest lucru
face ca lumina care intră în ochi să se concentreze în diferite locuri şi nu doar într-un
punct.

Persoanele cu astigmatism (astigmaţi) pot avea probleme atît cu vederea la distanţă

cît şi vederea de aproape, pentru ca nu există o distanţă de la care o imagine clara
se poate forma pe retină.

CE ESTE EROAREA REFRACTIVĂ? (cont.)

Meridianul
cornean vertical
Meridianul plat
cornean Linie focală orizontală
orizontal formată de meridianul
cornean vertical plat

Linie focală verticală,

formată de meridianul ???
orizontal al corneii

Figura 3.6: Un ochi astigmatic- razele de lumină de la un obiect îndepărtat focalizate în

două locuri diferite

• Presbiţie
Presbiţia se dezvoltă o dată cu îmbătrînirea (de obicei dupa vîrsta de 40-45 ani), atunci
cînd cristalinul nu mai este capabil să concentreze lumina de la obiectele apropiate.
Persoanele cu pesbiopie au dificultaţi cu vederea obiectelor apropiate.

EROAREA
REFRACTIVĂ (cont.)
Liumina de la obiectele Imagine neclară pe retină
apropiate (lumina este focalizată
în spatele retinei)
(raze divergente)

Cristalinul nu se poate
acomoda, deoarece a
devenit mai putin flexibil

Figura 3.7: Un ochi presbit- razele de la un obiect apropiat sunt focalizate în

spatele retinei

O persoană care are oricare din erorile de refracţie enumerate anterior, poate avea
 nevoie de ochelari, pentru a vedea clar şi confortabil.

Ochiul uman poate avea doar o eroare refractivă, sau o combinaţie de erori refractive.
Un ochi poate avea orice combinaţie de erori refractive, excepţie făcînd myopia şi
hipermetropia, care nu pot forma o combinaţie.

Pentru a afla tipul erorii de refracţie şi complexitatea acesteia, este necesară

examinarea specială a ochiului.

Examinarea oculară ce permite verificarea erorii de refracţie este numită,

examen
refracţie.
CE ESTE ACOMODAREA?
Acomodarea se produce atunci cînd muşchii ciliari se contactă şi schimbă forma
cristalinului (facindu-l mai gros).

Figura 3.8: Vederea ochiului acomodat şi neacomodat

Cînd un ochi acomodează, puterea de focalizare a ochiului creşte. Acest lucru

permite vederea clară a obiectelor apropiate (Figura 3.9).

CE ESTE Muşchi
ACOMODAREA? ciliari
contractaţi

Lumina de la un obiect Imagine

apropiat focalizată
pe retină
(raze divergente)

Cristalinul în timpul
acomodării (lentila este
groasă)

Figura 3.9: Razele de lumină de la un obiect apropiat concentrîndu-se pe retină, într-un ochi
acomodat.

Atunci cînd muşchiul ciliar este relaxat, un ochi emmetropic va vedea obiectele
îndepărtate (mai departe de 6m) în mod clar. În acest caz acomodarea este
relaxată sau ochiul este în repaos acomodativ. Uneori, un ochi cu un muşchi ciliar
relaxat este de asemenea considerat ca un ochi relaxat.

Atunci cînd oamenii acomodează, ei de regulă, nu conştientizează acest lucru Ei nu

vor realiza că folosesc muşchii ciliari pentru a acomoda.
CE ESTE ACOMODAREA? (cont.)

Muşchi ciliar relaxat

Lumina de la un obiect apropiat Imagine neclară pe retină

( razele se focalizează dupa retină)

Cristalinul relaxat
(lentila este subţire)

CE ESTE
ACOMODAREA?
(cont.) Figure 3.10: Razele de lumină de la un obiect apropiat, nu se
focalizează pe retina unui ochi în repaos acomodativ (relaxat)

Odată cu înaintarea în vîrstă, cristalinul devine treptat mai dur şi mai puţin flexibil la
contracţia muşchiului ciliar. Acesta este un process normal de îmbătrînire, menţionat şi
ca presbiopie. Acest lucru înseamnă că o persoană în vîrstă nu poate acomoda
( schimba focarul ochilor pentru a vedea clar obiectele apropiate) la fel de uşor ca o
persoană mai tînără.

În cazul în care un ochi nu poate acomoda privind un obiect apropiat, imaginea acestui
obiect va fi neclară sau “ în afara focarului” (Figura 3.10).În cazul în care o persoană
nu poate acomoda suficient pentru a vedea obiectele apropiate ei vor avea nevoie de
ochelari pentru o vedere clară de aproape.
CE ESTE ACOMODAREA? (cont.)

Amplitudinea acomodării unei persoane constituie cantitatea totală a acomodării

accesibilă ochiului. Aceasta depinde de capacitatea lentilei de a-şi schimba forma pentru
a creşte puterea de focalizare a ociului.

Copii au o capacitate de acomodare de aproximativ 15D. Acest lucru ar însemna că

copii (care nu au o eroare refractivă) sunt capabili sa vadă lucrurile în mod clar de la o
distanţă de doar 7 cm de ochi (Figura 3.11).

Obiect la 7 cm

Imagine clară pe retină

Lentilă acomodată cu 15 D

AMPLITUDINEA
ACOMODĂRII Figura 3.11: Formula distanţei focale: f = 100/F (f în centimetri, F în dioptrii)

În acest caz valoarea acomodării va fi 15 D (=F) adică f = 100/15 ~ 7 cm

Ajungînd la vîrsta de 40, ochii noştri sunt capabili să acomodeze doar aproximativ cu 5
D. O persoana de 40 ani (care nu are miopie, hipermetropie sau astigmatism) vede
obiectele clar doar dacă acestea sunt la 20 cm sau mai mult depărtate de ochi (Figura
3.12).

Imagine pe
retină
Obiect la 20 cm

Lentilă acomodata la 5 D

Figura 3.12: Formula distanţei focale: f = 100/F (f in centimetri, F in dioptrii)

In acest caz, valoarea acomodării este de 5 D (=F) so f = 100/5 = 20 cm.

 CE ESTE ACOMODAREA? (cont.)

La vîrsta de 60 de ani, acomodare practic nu are loc.

Amplitudinea acomodării şi Vîrsta

Amplitudinea
Acomodării(D)

AMPLITUDINEA
ACOMODĂRII
(cont.)

Vîrsta (ani)

Figura 3.13: Amplitudinea acomodării descreşte odată cu înaintarea în vîrstă

Acest graphic este doar o estimare, dar ne arată cît de mult scade amplitudinea
acomodării o dată cu înaintarea în vîrstă. Totuşi, fiecare persoană este diferită şi în
realitate unele persoane de aceeaşi vîrstă pot avea diferite amplitudini de acomodare.

Formula de estimare a amplitudinii de acomodare (minimul

expectat) pentru orice vîrstă este::
Amplitudinea de acomodare= 15 – (0.25 x ani vîrstă)

Este imposibil să se folosească toată amplitudinea acomodaţiei permanent- muşchiul

ciliar va deveini prea obosit. Ochii noştri pur şi simplu nu au fost concepuţi pentru a
petrece mult timp citind, coase sau privi îndelung la ecranul calculatorului, efectua
muncă artizanală sau alte sarcini.
Atunci cînd muşchiul ciliar oboseşte acesta provoacă simptome de astenopie
(oboseală vizuală)
Simptomele astenopiei includ:
• dureri, arsuri, inflamaţie oculară,
• ochi obosiţi
• cefalee
ASTENOPIA
• oboseală (oboseală generală)
• somnolenţă, îndeosebi la efectuarea lucrului de aproape
• pierderea concentraţiei
• vedere neclară
• vedere dublă (diplopie)
• prurit ocular.

O persoană care suferă de astenopie poate avea unul sau mai multe
simptome enumerate mai sus. Fiecare persoană este diferită
 BrienHoldenVisionlnstitute Eye Optics and Accommodation

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

Chapter 3-12
 Eye Optics and Accommodation

CE ESTE ACOMODAREA? (cont.)

O modalitate bună de a întelege acomodarea, este de a-ţi închipui muşchiul ciliar ca fiind
un muşchi al braţului. Imaginaţi-vă că mergeţi la piaţă pentru a procura un sac foarte mare
de orez. Puteţi ridica geanta dar dacă încercaţi să o duceţi acasă după un timp ve-ţi simţi o
durere în braţe sacul devenind extrem de greu. În cele din urmă nu veţi fi capabil să
mergeţi mai departe şi veţi fi nevoit sa lăsaţi geanta jos.

Acelaşi lucru se întîmplă atunci priviţi obiectele situate foarte aproape de ochi . Veţi fi
capabil sa acomodaţi, doar pentru o perioada scurtă de timp după care muşchiul ciliar va
obosi. Veţi simţi durere ochulară iar vederea va deveni neclară.

Atunci cînd o persoană doreşte să patreacă o perioadă mai lungă

de timp efectuînd un lucru de aproape, ea poate folosi, de obicei,
jumătate din amplitudinea de acomodare, fară a căpăta astenopie..
MUŞCHIUL CILIAR
Uneori, privnd timp îndelungat un obiect apropiat, puteţi dezvolta un spasm (crampă) a
muşchiului ciliar. Aceasta este la fel ca şi apariţia unui spasm muscular la picior , în timp
ce joci fotbal. Cînd aveţi o crampă musculară , muşchiul nu se poate relaxa..

Atunci cînd o persoană are o crampă a muşchiului ciliar- vederea la distanţă devine
neclară. Această problem este mai frecventă la persoanele tinere.

Exemplu
Un copil poate acuza că, după o perioadă de scris sau citit îndelungat, tabla poate arăta
neclară. După un timp aceasta recăpătîndu-şi claritatea.

Aceasta nu este o miopie, deoarece nu este o stare permanentă . Aceasta este o

problemă cauzată de crampa muşchiului ciliar.

Pentru a experimenta ce este astenopia şi acomodarea pentru o persoană, luaţi o pereche de ochelari de
probă (daca purtaţi ochelari, puneţi priscripţia medicală ) apoi adăugaţi lentile de la -1.00 DS la -2.00 DS
binocular. Acum puteţi observa mediul înconjurător schimbat prin ele. Puteţi face imaginea mai clară dacă
acomodaţi, însă după o perioada aceasta ve deveni incomodă. După un timp, puteţi simţi cefalee sau
discomfort în spatele ochilor. Acestea sunt simptomele astenopiei.
REZUMAT: OPTICA OCHIULUI ŞI ACOMODAREA

OCHIUL NORMAL
Lumina pătrunde în ochi:
• razele de lumină ce intră în ochi trec prin filmul lacrimogen, cornee, camera anterioară, pupilă, cristalin şi corpul
vitros, înainte ca să ajungă la nivelul retinei.
• Razele de lumină sunt focalizate ( în convergenţă) de cornee şi cristalin.
• Dacă razele de lumină se concentreză corect pe retină, atunci se formează o imagine clară.
• Lumina este transformată la nivelul retinei în semnale electrice (semnale nervoase).
• Informaţiile primite de retină sunt trimise la creier prin intermediul nervului optic.

Focalizarea luminii în ochi

• Într-un ochi normal, lumina care pătrunde în ochi este focalizată pe retină, deoarece:
– cornea şi cristalinul au o formă corectă, şi
– globul ocular are o lungime corectă.

OCHIUL CU O EROARE DE REFRACŢIE

Eroarea refractivă:
• O persoană care are o eroare de refracţie ar putea avea nevoie de ochelari sau lentile de conact, pentru a avea
o vedere clară şi comfortabilă.
• Sunt patru tipuri principale de erori de refracţie: miopie, hipermetropie, astigmatism şi presbiopie .
• Vaaloarea erorii de refracţie depinde de:
- Curbura corneii; sau/şi
- curbura cristalinului; sau/şi
- lungimea globului ocular.
• O persoană cu o eroare refractivă are ochi ce arată normal, dar nu văd bine.
• Examenul oftalmologic pentru testarea erorii refractive se numeşte Refracţie.

ACOMODAREA

• Acomodarea are loc atunci cînd muşchii ciliari se contractă şi schimbă forma cristalinului (facîndu-l mai gros).
• Aceasta schimbă focarul optic a ochiului, astfel încît obiectele apropiate să fie clare .
• Cănd acomodarea unui ochi emmetropic este relaxată obiectele depărtate sunt văzute clar .
• Presbiopia se referă la modificările fiziologice de îmbătrînire a ochiului cristalinul devenind treptat mai dur. În acel
moment lentila nu-şi mai poate schimba cu uşurinţă forma odată cu contracţia muşchiului ciliar. Acest lucru
înseamna că o persoană în vîrstă nu acomodează la fel de uşor ca o persoană tînără.
• Dacă un ochi normal nu poate acomoda (in cazul în care persoana are prezbiopie), obiectele apropiate vor apărea
neclare.
• Amplitudinea de acomodare este cantitatea totală de acomodare, disponibilă pentru a schimba focalizarea
ochiului.
• Amplitudinea de acomodare scade odată cu vîrsta.
• Astenopia (oboseala vizuală) apare atunci cînd muschiul ciliar oboseşte şi atunci cînd o cantitate prea mare de
acomodaţie este folosită.
• Pentru a evita simptomele de astenopie în timpul perioadelor lungi de muncă de aproape, ar
trebui sa fie utilizată doar jumătate din amplitudinea de acomodare.
• Uneori muşchiul ciliar poate avea crampe(spasm) după prea mult lucrude aproape. Cînd se întîmplă acest
lucru, vederea la distanţă devine temporar neclară.
TESTAŢI-VĂ

1. Enumeraţi cele cinci părţi transparente ale ochiului (dinspre anterior spre posterior) care trebuie să le
străbată lumina pentru a ajunge la retină:

2. Pentru a concentra corect lumina pe retină, trebuie sa

devieze (conveargă) lumina în cantitate corectă, iar distanţa între şi
_ trebuie sa fie la fel corectă.

3. Ce este eroarea refractivă?

4. Numiţi cele patru tipuri ale erorii refractive.

5. Cum acomodează ochiul?

6. De ce persoanelor în vîrstă le este mai greu să acomodeze?

7. De ce este recomandat unei persoane să utilizeze doar o jumătate din amplitudinea de acomodare ?

8. Care sunt simptomele astenopiei?

 BrienHoldenVisionlnstitute Eye Optics and Accommodation

NOTE

2013,Version 3 Refractive Error Training Package

Chapter 3-16