1. Printre elementele definitorii ale actualului tablou comercial international regasim: a; b: ¢: die, (se va comenta fiecare intr-o fraza) ‘Se bazeaza in continuare pe perceptia clasica, centrata la nivelul statelor ca actori economici principali; ‘Se precuma ca politicul si economicul locuiesc in luni inea diferte Trebuie redefinit rolul statului ca uniec portdrapel al interesului national: ‘Se estompeaza diferentele dinire politica externa si politica economica externa. Corelatia traditionala dintre acestea s-au inversat; Pe agendele negocierilor internationale isi fac loc noi subiecte sensibile; Devine importanta corelatia dintre comert si securitate; Trebuie gestionat un nou echilibru intre schimburile comerciale si principitle etice; 2. Analizati castigurile obtimute ca urmare a participarii la comertul international Cateva din catigurile participarit la comertul international sunt: Jocuri de munca mai bune si mai bine remunerate, picte cu dimensiuni mai mari, mai multa stabilitate si armonie la seara regionala si internationala, reducerea saraciei sia subdezvoltari, cresterea interesului pentru forme institutionalizate de raporturi comerciale. Toate acestea duc la 0 dezvoltare putemnica pe plan 3. Explicati de ce natiunile fac comert intre ele Este tehnic imposibil si economic nerentabil ca sa se produca la nivel national tot ceea ce cere functionarea unei economi ‘moderne pe langa acest lucru, economiile de scara si de gama implica dimensiuni productive care mu se regasese in cadrul relativ ingust al unei economii nationale iar factorii de productie sunt relativ asimetric raspanditi pe glob, Natiunile au nevoie de rezultatcle creaticistintifice si de fortele concurentei externe. 4, Explicati pe scurt (maximum 10 randuri) prin ce se caracterizeaza schimburile comercai SC actual este o retea de piete in care consumatorii se angreneaza in schimburi cu alti actoriinvizibili pentru ei, dar ale caror vieti sunt afectate de reguli care le guverncaza comportamentul economic. Aceste reguli pot schimba fundamental vietile oamenilor si pot crea un mediu in care sunt partajate beneficiile luxurilor comerciale. © mare parte din importantul potential al comertului de a actiona ca forta a eresterii economice se risipeste pentru ca este gestionat inadecvat 5. Comentati pe scurt impactul pe care redefinirea constanta a raportului de forte in plan comercial il are asupra. ‘comertului international... (pag 22 carte) Comertul international continua sa ereasca intr-un ritm accelerat, chiar daca in anumite perioade alterneaza altele mai lente. Ideile economice maturizate in tarile dezvoltate sunt tot mai mult impartasite in regiunile in curs de dezvoltare sau in cele aflate in tranzitie, In anii urmatori productivitatea muncii va atinge un nivel care va redesena tabloul polilor de putere in plan comereial, Se lanseaza tot mai evident a treia revolutie industriala, care va face ca lumea sa trebuiasca a fi privita multipolar. 6, Comentati pe scurt impactul pe care aparitia si maturizarea gruparilor economice regionale il are asupra comertulul international...pag 24 Sau constituit intial ca derogari de la CNME sub forma de zone de liber schimb si uniuni vamale. Ca urmare a efectelor de ereare si deturnare de comert au amplificat dar si distorsionat fluxurile comerciale Traditionale, Exemplul cel mai sugestiv in acest sens este UE, iar tailor care nu participa inca la astfel de grupari mu le ramane decat sa adere la cele existente sau sa ereeze noi grupari 7. Comentati pe scurt impactul pe care diversificarea si sporirea eflcacitatil masurilor de politica comerciala it are asupra comertulul international. Comertul international este derulat in conditiile unci concurente imperfectate de obstacole comerciale, Gama barierelor s-a imbogatit iar eficacitatea lor a sporit continuu si s-a conturat o lege a protectiei constante care a generat insemnate pierderi de bunastare. Puseurile de protectionism insotese de regula momentele de conjunctura nefavorabila iar barierele submineaza bazcle specializari. 8. Explicati pe scurt modul in care globolizcreasistemelor ck producti Influenteaza evolutia comertulut international. »Globalizarea productiei” inseamna ca este practic imposibil sa identificam originea exacta a unui anumit produs, deoarcee bunurile sunt realizate prin imbinarea unor componente care provin din diverse locuri/tari. Imaginea traditionala a diviziuni geografice a muncii intre centrul industrializat care produce bunuri si periferia mai putin dezvoltata, care ofera resursele de baza, s-a transformat azi radical prin ,delocalizare si globalizare” In termeni teoretici, analistii denumese aceasta tendinta” dezintegrare verticala a produetiei” sau comert intra -produs. Comertul intra-produse, implicand exportul si importul de componente folosite la realizarea unor bunuri finite, detine in prezent eca 1/3 din comertul mondial Aceste evolutii provocatoare si-au pus, cu siguranta, amprenta asupra evolutiei Cl. imuri dinamice cu9. Comentati pe seurt impactul pe care adancirea procesului de institutionalizare la nivel international il are asupra comertului international. Dupa al doilea razboi mondial s-a incercat inlocuirea confruntarii cu conluerarea in plan financiar, bancar si comercial. In plan comercial s-a vizat institutionalizarea comertului international. Institutionalizarea UNCTAD ca organ de lucru al Adunarii Generale a ONU, aparitia GATT, crearea OMC si instaurarea caracterului obligatoriu al conduitei comertului autentic multilateral au contribuit la evolutia intregului flux economic international, flux care se afla astazi intr-o noua etapa a dezvoltarii sale, adica in etapa globalizarii. Cadrul institutional influenteaza schimburile comerciale la fel de mult ca si factorul tehnologic sau ca dotarea cu resurse, Institutiile publice nationale si harta politica internationala influenteaza maniera in care sunt croite si negociate schimburile comerciale si masurile de politica comerciala. Institutiile economice puternice favorizeaza comertul international si ii influenteaza determinantii reprezentand o importanta sursa de avantaje comparative. Pentru ca institutiile vor ramane si in viitor un important factor de influcnta pentru comertul international, autoritatile publice vor trebui sa acorde o atentic in crestere reformei acestora. 10. Comentati pe scurt impactul pe care factorii demografict il pot avea asupra comertului international ‘Se asteapta ca populatia planetei sa ajunga la 8.3 mld in anul 2030 si la 9.3 mid in anul 2050. Cea mai mare parte din acest spor ddemografic se va realiza in tarile aflate acum in curs de dezvoltare si care se aflaintr-un stadiu incipient al tranzitici demografice. In unele state tranzitia demografica se afla in stadiul final, sporul natural este descrescator sstalat procesul de grizonare demografica, dar asistam la cresterea nivelului de educatie si de urbanizare. In aceste tari principala sursa a sporului demografic este imigrarca. Aceste stari de fapt influenteaza comertul international pe cel putin doua canale: modificarile care se produc la nivelul scalci avantajelor comparative si transformarile care au loc in ce priveste marimea si compozitia ccrerii de importuri. Trebuic sa ne asteptam ca statele in care cxista sau va fi in crestere rata de dependenta a persoanclor de varsta a treia sa devina, din net exportatori de bunuri intensive, net importatori de capital de astfel de bunuri si sa isi vada erodate avantajele comparative detinute acum la produsele intensive in capital uman. Cresterea ponderii persoanclor de varsta a treia va conduce la cresterca cererii pentru bunuri si servicii destinate special acestei categorii, cmergenta clasci de mijloc va contribui la schimbari importante in structura schimburilor comerciale internationale, iar cresterea nr de persoane bogate din tarile in curs de dezvoltare va genera noi si complexe oportunitati de afaceri ceca ce va contribui la cresterca comertului international. Fluxurile comerciale internationale vor fi afectate si de alte doua evolutii: cresterea ponderii persoanelor active inalt calificate si cresterea ponderii femeilor in totalul fortei de munca activa. 11, Comentati pe scurt impactul pe care factorii investitionali il pot avea asupra comertului international Acumulare de capital fizic poate influenta schimburile comerciale in mai multe moduri. Sper exemplu, programele de investitii de amploare in infrastuctura vor contribui la reducerea costurilor de transport si vor spori capacitatea de livrare, ceca ce va impulsiona participarea unei tari la schimburile comerciale internationale. Astfel de investiti vor putea contribui sila apartia unor noi jucatori pe scena comerciala intemationala. Investitiile in infrastructura fizica, cum ar fi cele in portus alte elemente infrastructural fizice, vor impulsiona schimburile comercial la nivel regional, in timp ce investi in infrastructura atrag si mentin un nr din ce in ce mai mare de state in comertul international cu servicii. Fluxurile de capital provenite din afara unci tari pot influenta schimburile comerciale si in alt mod decat prin impactul asupra investitiilor intemne. Investtile straine direete vor genera si amplifica importurile de semifabricate sau componente si vor contribui la aparitia unor Janturi creatoare de valoare. Nu trebuic omisa nici influenta fluxurilor exteme de capital asupra cursului valutar si prin acesta asupra importurilor si exporturilor. Coneluzie + Investitiile publice in infrastructura pot contribui la aparitia in viitor a unor noi jucatori la nivelul peisajului comercial; +O infrastructura de transport de calitate poate stimula schimburile comerciale la nivel regional, impulsiona comertul cu servicii si modifica fundamentele viitoare ale specializarii pe produse si procese: + Prin intermediul investtilor devine posibil cao tara, specializata in prezent in sectoare intensive mai ales in forta de munca slab calificata, sa promoveze, pe termen mediu sau lung, structuri de specializare bazate pe sectoare intensive tchnologic; + Exista riscul ca, in absenta unui cadru reglementar unitar privind investitiile straine directe sau de portofoliu, sa se amplifice cocficientul de divergenta reglementara care poate afecta alocarca eficienta a resursclor la scara internationala. 12 Comentati pe scurt relatia bidirectionala dintre progresul tehnologie si schimburile comerciale transfrontaliere Relatia dintre progresul tehnologic si schimburile comerciale transfrontaliere este una bidirectionala; ‘Avantul tchnologic este un principal detonator al dinamicii si mai ales structurii schimburilor comerciale, Printre factorii care au demonstrat ca influenteaza semnificativ inclinatia catre inovare, se detaseaza comertul international; In tora economica se postuleaza ca firmele cele mai productive exporta si ca, dintre acestea, ccle si mai productive isi internationalizeaza activitatile productive: In teoria cconomica traditionala nu s-au luat in considcrare efectele de antrenare pe care le arc progresul tchnologic asupra fluxurilor de import si de export; Avansul technologie a avut un impact notabil asupra nivelului costurilor de tranzactie. sosele, caile ferate sauRelatia de cauzalitate dintre progresul tehnologic si comertul international este una complexa, Conform teoriei economice elasice natiunie fac comet intre le pentru ca dfera in ee priveste dotarea cu fuctorii de producti, unul din dintre cei mai importanti in prezent find factorul tchnologic. Pana acums-a omis faptul ca nu toate firmele participa la exportur si ca cele care exporta sunt, de regula, mai mari si mai productive decat cele care produc doar pentru piata interna. Noile modele explicative al schimburi lor comerciale cu strainatatca iau in considerare faptl ca intensivitatca tehnologica la nivel de companic determina momentul si nivelul de internationalizare a ativitatilor acesteia, Prineipalele eanale prin care comertul international influenteaza evolutile tchnologice sunt: efectele schimburilor comerciale asupra procesclor de inovare si contributia comertului la diseminarea tehnologiei la nivel international 13 Comentati pe scurt impactul pe care factorii logistic! i] pot avea asupra comertulul international. Costurile ocazionate de transportarea bunurilor de la producator la utilizatorii acestora influenteaza volumul, directia si fundamentele argumentative ale schimburilor comerciale internationale, Acestea determina unde plasam linia de demarcate dintre bunurile comercializabile si cele necomercializabile si daca o firma este capabila sa exporte si cum isi poate organiza productia in strainatate Teoria economica s-a bazat pe numeroase prezumtii eronate sau incomplete. Prin reducerea ecartului dintre preturile in tara de origine si cele la destinatici, diminuarea costurilor de transport poate contribui la sporirea gamei de bunuri atrase in circuitul comercial international In legatura cu impactul costurilor de transport asupra schimburilor comerciale derulate la nivel international se pot identifica cel putin doua surse de incertitudine: + Prima sursa de incerttudine deeurge din manicra in cre este organizata productia la nivel global; © adoua sursa de incertitudine decurge din volatilitatea cererii pentru anumite produse. Costurile de transport sunt influentate de: * caracteristicile produselor, + distanta geografica, + disponibiltarea si calitatea reteleor de infrastructura, + concurenta existemia pe piata transporturilor, + evolutit tehnologice, faclitatile comerciale, + costurile carburantilor 14, Printre ccracteristicile pietd internat onde a servicillor regasim: a; bi c: di ¢. (se va comenta fiecare intr-0 fraza) ‘Are la baza factori comuni si specifici si se defineste printr-o dinamica superioara celui cu bunuri; ‘Natura tranzactiilor se modifica freevent; Serviciile pot fi percepute ca activitati, ca performante si ca avantaje; Cea mai cunoscuta tipologie este cea conturata in cadrul GATS; De regula, sunt considerate nestocabile si presupun proximitatca furnizorilor si beneficiarilor. 15. Analizati princpdee for te(determinanti) care influenteaza plata internationala a servicillor, Sectorul serviciilor dobandeste tot mai mult un rol strategic in cadrul tranzactiilor comereiale si dezvoltarii economici globale. In cadrul managementului tranzactiilor comerciale internationale- se impun urmatoarele forte care influenteaza pietele de servici a) Cresterea responsabilitatii producatorilor pentru bunurile oferite; b) Cresterea intensivitati produselor in DPI (drepturi de proprictate intelectuala) ) Sporirea complexitatii tehnice a bunurilor comercializate; d) Diminuarea distantelor economice dintre state; «) Accentuarea caracterului comercial al servicilor f) Cresterea si diversificarea cererii pentru servicii; 8) Maturizarea conceptului de serviciu global; h) Consolidarea procesului de dereglementare si liberalizare; 16, Comentati clasificarea serviciilor in functie de criteriul corelare cu plata bunurilor, + Servicii incorporate in bunuri (filme, carti, componente pentru sectorul informatie); + Servicii complementare comertului cu bunur (serviei de transport, deporitare, distribute, asigurare, financiare, bancare, de promovare); * Servicii care se substituie comertului cu bunuri (franchiza, leasing-ul, serviciile de reparatii si intretinere); jeaza independent de bunuri (asigurari de persoane si alte asigurari non-marfa, servicii contabile si de audit, juridice,medicale, de telecomunicatiiinformatice, turistce) 17. Comentati clasifiearea serviciilor in conformitate cu prevederile GATS. a) Toate serviciile intra sub incidenta prevederilor GATS: b) CNMF se aplica tuturor serviciilor cu exeeptia unor situatii coneret precizate si doar pe baze temporale; ¢) Tratamentul national se aplica doar in domeniile care fac obiectul unor angajamente asumate; 4) Transparenta reglementarilor,€) Reglementarile trebuie sa fie obiectiv justificabile si rezonabile; ‘) Nu trebuie sa fie restrictionate decontarile aferente tranzactiilor cu servicii, 2) Angajamentele individuale ale tarilor se negociaza si sunt supuse consolidar b) Liberalizarea progresiva a comertului se va face pe calea unor negocieri viitoare. 18. Analizati instrumentele de politica comerciala folosite in comertul cu servicil. + Restritiicantitative (care limiteaza direct volumul sau valoarca tranzactiilor);, + Masuri bazate pe pret (impunerea unor taxe furnizorilor straini sau controlul tarifelor); + Masur care impun prezenta fizica a prestatorului pe piata respectiva sau obligatia de a crea firme pe acel teritoriu ec; + Obstacole tehnice (cerinte privind autorizarea, rel. specifice unor piete sectoriale); + Masuri care decurg din functionarea pietelor publice (achizitii guvernamentale, stimulentele-b,f,fb., 19. Comentati pe scurt aventojul absolut ca teorie care explica fundamentele comertului international, ‘Adam Smith a dezvoltatteoria avantajului absolut care sugereaza ca o tara trebuie sa produca si sa exporte acele marfuri pentru ccare este mai productiva decat celelalte tari si sa importe acele marfuri la care alte tari sunt mai competitive. Comertul liber intre state a fost considerat calca cea mai potrivita de sporire a bogatici intrucat acesta permite unci tari sa-si ‘mareasca volumul de bunuti si servicii de care dispune, specializandu-se in producerea acelor bunur si servicii pentru a caror producere dispune de avantaje concurentiale pe care sa le vanda altora. Astfel, tcoria avantajului absolut a aparut ca raspuns la intrcbarea “Ce bunuri si servicii trebuie sa produca si sa importe o tara?” 20, Explicati pe scurt avantajul relativ ea teorle care sustine fundamentele comertulul international. Teoria avantajului comparativ se coneretizeaza in eastigul realizat de catre o natiune care produce si vinde la extern bunurile pe care le realizeaza cu costuri de productic relativ mai mici cu alte bunuri nationale iar, in schimbul lor, procura alte marfuri, a caror realizare la intern se dovedeste mai putin avantajoasa David Ricardo a explicat teoria avantajului comparativ in cartea sa, aparuta in anul 1817, cu itll “The Principles of Political Economy and Taxation” intr-un exemplu care impllica Anglia si Portugalia. Ricardo a sustinut ea importurile ar putea fi profitab ile pentru o natiune, chiar daca aceastaar produce bunul importat la un cost mai mic, lucru ce contrazice teoria avantajului absolut a uj Adam Smith, conform caruia, in conditiile unui comert liber, fiecare bun apartine tarii care La produs la cel mai mic cost real 21. Explicati pe scurt) diferenta in ce priveste dtarea natiunilor cu, 1 fundamentele comertului international... a. Teoria avantajelor comparative nu da raspunsul lao intrebare fundamentala: ce factori determina care produse se califica pentru a avea avantaje comparative in cazul flecarei tar b, Aceasta teorie este elaborata de Eli Hecksher si Bertin Ohlin; . Analiza se bazeaza pe urmatoarele observatii -dotarea cu factori de productie difera de lao tara la alta; unele tari dispun de terenuri fertile, altele de resurse de apa ete. -bunurile sunt diferte in functie de tipurile de factori de productie uilizati pentru realizarca lor, tara va trebui sa exporte in principal acele bunuti care incorporeaza factorii de productie cei mai abundenti, ¢) Factorii de productie sunt abundenti(ieftini) si rari (scumpi); £) tara va avea un avantaj comparativ la produscle pentru a caror realizare se folosese factori de productie abundenti, ) Teoria a fost testata empiric de W. Leontiefffolosind analiza inputoutput pornind de la ideca prevalenta atunci in SUA ca aceasta tara este intensiv dotata in capital si deficitara in munca; +) A prezumat ca SUA exporta prioritar produse intensive in capital si importa produse intensive in forta de munca; i) Coneluzia la care a ajuns a fost ca SUA exporta prioritar produse intensive in munca si importa produse intensive in capital- paradoxul lui Leonti 4) Criticii sai au considerat ca: a folosit un numar redus de sectoare economice; a Tuat in considerare doar 2 fuctori de productie. 22. _Explicati pe seurt imeactul parcurgerii fazeor ciclului de viata al produsetor asupra fundamentelor comertului international... Teoria pune accentul pe eteativitate, extinderea pietelor, avantajele comparative si raspunsul strategic al concurentilor; Conform teoriei ciclul de viata al produsului cuprinde 3 etape (produs inovativ, produs matur si produs standardizat); a. In stadiul de produs inovativ: 0 firma creeaza si lanseaza un produs now; - produsul este raspunsul la cererea interna; - extragerea si prelucrarea mesajelor pietei este foarte importanta; + produsele complexe trebuie lansate in tarile dezvoltate, cu picte mari si cu consumatori exigenti; = cea mai mare parte a produetici este destinata pietei interne, exporturile sunt marginale si vizeaza testarea unor noi piete. b. Stadiul de produs matur a) Cererea pentru produsele inovative ereste substantial pentru ca utlizatori le valideaza valoarea si valoarea de intrebuintare;b) Firmele inovative isi sporese capacitatile de productic; ‘c) Apar concurentii intern si straini atrasi de profiturile din seetorul respectiv; 4) Competitivitatea se poate mentine prin reducerea costurilor si se produce delocalizarea productici in alte tari. C.Stadiul de produs standardizat 4) Piata produselor se stabilizeaza devenind bunuri comune; b) Se amplifica procesul de productic in strainatate in cautarea unor factori mai ieftini si a unor regimuri fiscale mai permisive; ‘c) Tara inovatoare devine net sau exclusiv importator al acestor produse; In conformitate cu teoria ciclului de viata al produsului 4) Productia interna incepe in stadiul 1, atinge cote importante in stadiul 2 si se reduce pana la eliminare in stadiul 3; +) Exporturile firmelor inovatoare sunt marginale in stadiul 1, devin importante in stadiul 2 si sunt substituite cu importuri in stadiul 3; ©) Concurenta externa apare in faza finala a stadiului 1, se acutizeaza in stadiul 2 si se transfera pe teren neutru in stadiul 3. 23. Explicati pe scurt rivalitaten strategic globolasi impactul acesteia asupra fndamentelor comertului international, 4) Cele mai recente explicatii apartin economistilor Paul Krugman si Kevin Lancaster in anii 80; b) Fitmele se preocupa sa-si dezvolte avantaje competitive sustenabile, pe care le pot folosi pentru a domina piata globala; ©) Explicatia se concentreaza pe deciziile strategice pe care le adopta firmele atunci cand concureaza la scara internationala; ¢) Mijloacele de care dispun firmele sunt: detinerea de DPI, investitile in C-D, preocuparea pentru asumarea efectelor economici de scara si de gama si valorificarea curbei de experienta. 24, Explicati pe scurt dimensiunea geopolitica a teoriei avantajelor competitive ale natiunilor..... ) A izvorat din necesitatea de a oferi solutit acceptabile Ia provocarile derivate din competitia de tip nou intre SUA si UE si dintre acestea, si statele din Asia; +b) Recomanda ca marile puteri comerciale sa isi consolideze avantajul competitiv prin inovatie si mai multa informatie, ©) S-a straduit sa comenteze rolul de hegemon pe care inca il are SUA in conditiile in care UE este un partener ,subordonat,,; 4) Ofera un model imbunatatit de avantaj comparativ pentru: Cei globalizati- deschiderea pietelor, Globalizatori —inovatiile si serviciile postvanzare, 25. Analiza competitivitatii la nivel de tara necesita obligatoriu urmatoarele tipuri de analogii: a; b; c; d, (se ya comenta fiecare in maximum o fraza) ... 4) Intre cota de piata a unci firme (indicator important care atesta relevant cat de competitiva cste o firma) si ponderea unei tari in total schimburi comerciale internationale (dar accasta nu se poate afirma ca se datoreaza in principal eresterii nivelului de competitivitate); ) Intre pretul bunurilor vandute de firma si cursul real de schimb al monedei unei tari. In timp ce preturile bunurilor depind de costurile de productie, de gama de servicii adiacente, de notorietatea bunurilor respective (brand-ul), cursul de schimb depinde foarte mult de eficienta unci cconomii, de factoti extracconomici, de perceptia actorilor pictei financiare; ©) Intre rate de profitabilitate pe care o inregistreaza o firma si ritmul de crestere economica inregistrat de o economic nationala, Intre cele doua planuri de analiza nu se poate pune de regula semnul echivalenteis 4) Intre calitatea actului managerial la nivelul ucni firme si ealitatea politicilor publice aplicabile la nivel sectorial sau national intr-o tara 26, _Analiza competitivitati ca proces a permis identificarea urmatoarelor fatete ale acestuia: a:b; cd, (se va comenta fiecare in ‘maximum o fraza i a) Capacitatea de a exporta (de a vinde); +) Capacitatea locatiei de a exercita gravitatie economia (de a atrage sau de a stimula investirea); ©) Flexibilitatea (capacitatea de adaptare la schimbare); ¢) Profitabilitatea (capacitatea de a genera castig). La diverse niveluri acesta ia diverse forme: cifra de afaceri sau profit a nivel de firma; restructurare si modernitate la niveld e sector; spor de bunastare la nivel de economic nationala (plus de PIB/locutor). 27. In Jegatura cu determinantii factoriali ai avantajelor competitive se pot face urmatoarele comentari sintetice: a:b: ¢: d; ‘Acelasi raspuns 28 | 28. Analizati determinant factoriali care pot influenta avantajele competitive ale unei natiuniu... Factorii de productie pot fi grupati in : a) Resursele umane . Ficcare tara este dotata cu combinatii diferite de factori de produetie. Acestea se pot analiza ca numar, calificare, costuri si aspecte conexe cu etica muncii; b) Resursele naturale, Sc definese prin abundenta, calitate, accesibilitate, costuri de exploatare. In ultimele analize s-au mai adaugat si conditile climatice si situarea geografica a unei tari (care poate influenta costurile de transport, permite valorificarea iversitatii culturale si maximizeaza oportunitatile de afaceri). Apropierea geografica intre tari a promovat un anumit tip despecializare, a creat o retea de complementartati si a amplificat fluxurile traditionale de bunuri si servici. (exemplu: apropierea Finalndei de piata Rusiei a facut ea aceasta tara sa fie producatoare si exportatoare de spargatoare de gheata) ©) Resursele de cunoastere. Acestea se afla de regula in universitat, centre de cercetare sau de transfer de cunoastere, la marile corporat. Sunt rezultatul proceselor de inovare si alimenteaza aceste procese. 4) Resursele de capital. Capitalul nu este un factor de productie omogen, prezentandu-se in varii forme varietate de actori. Un rol esential revine ISD. ¢) infrastructura, Natura, calitate, eosturile de uilizare a infrastructuri existente. Componente : retele de transport, coridoare comunicationale, servicii postal, retele de transfer al fondurilor, ocrotirea sanatati, retele de distributic a diferitelor forme de energie dar si gospodariile si institutiile culturale Factori de baza (resurse naturale, clima, situarea geografica, forta de munca, capitalul in forma baneasca traditionala ) — pot explica schimburile comerciale intersectoriale Factori avansat (infrastructura, personalulinalt calificat, formele noi ale fluxurilor de capital) ~ dobandirea si conservarea avantajclor competitive si se valorifica pe calea diferentierii gamei de produse si cresterii ponderii celor intensive tchnologic. Factori de productie generali si specializati (retele de transport de calitate, capitalul ofert de sistemul bancar si forta demunca motivata adecvat — specialist inalt calificat ; ex: roboti 29. Analizati determinantii cererii si modul in care acestia pot influenta avantajele competitive ale unei natiuni a) Cererea oferind bazele economiei de seara,influenteaza eficienta proceselor productive si determina dinamica inovari b) cererea opereaza pe trei axe: compozitia; natura necesitatilor cumparatorilor — influenteaza maniera in care o firma recepteaza, interpreteaza si raspunde nevoilor uilizatorilor -> mesaje venite dinspre pietele interne (firmele sunt mai in masura sa perceapa, sa inteleaga si sa actioneze in conformitate cu nevoile utilizatorilor nationali) dimensiunea si determinantil cresteril acestela; mecanismele prin care preferintele cumparatorilor dintr-o tara se transmit in alte tari. Avantajele competitive depind intr-o masura insemnata de apropierea comportamentului unei firme de segmentele adecvate de Utilizatori. Cererea este tot mai segmentata > exemplu: Kodak sau Fugi, preocupari specifice in raport cu fotografi, utilizatorii de fime cinematografice si radiologice sau Airbus ~ cursele intre localitati apropiatate Important : natura cumparaturilor intern, in special cei cu un comportament complex de consum -> oglinda eelor mai complexe nevoi (consumatoriijaponezi — echipamente audio) Exigentele specifice ale pietei interne conduc la avantaje competitive daca le anticipeaza sau le preced pe cele de pe alte piete (cxemplu: comoditatea americanilor a condus la succesul international al fastfood, bunurilor preambalate si al carilor de credit si debit) Ritmnul in care ereste cererea interna si solvabilitatea acesteia; rata ridicata de crestere permite adoptarea de noi tehnologii, amortizarea facila a noilor investi, cresterea capacitati de productic Structura cereri e la fel de importanta ca marimea ei; saturarea pietei interne — motivatie reactiva pentru internationalizarea activitailor 30. Analizati modul in care corelarea dintre sectarele unei economii poate influenta avantajele competitive ale unei natiuni.... ‘Avantajele competitive pe care o tara le are in anumite sectoare conféra potentiale avantaje si firmelor care opereaza in sectoarcle corelate pentru ca ele produc inputuri care sunt folosite si sunt importante pentru inovare sau intemationalizare Scctoarele din amonte ~ contribuic la reteaua de avantaje competitive : acces rapid, prompt, eficient si uneori preferential la cele mai avantajoase inputuri Cel mai important avantaj al integrarii la nivel national este procesul de inovare si modernizare Schimbul de drepturi de proprictateintelectuala si rezolvarea in comun a unor probleme stiintfice conduce la solutii mai rapide si mai eficiente Prezenta unor adevarate retele de firme integrate vertical sau orizontal in anumite tari conduce la aparitia altor sectoare competitive -> partajarea activitatilor: evolutii tehnologice, indusitra prelucratoare, distributie, marketing, servicii Prezenta unor scctoare complementare ~ valorificarca noilor oportunitati si premiscle aparitici de noi firme cu o nous filosofie concurentiala ; Companiile isi partajcaza activitatle si participa la o seric de aliante competitive (Elvetia- firma Ricola si dinamizarea expansiunci intemationale folosind canalcle de distributic ale firmei Tobler/Jacobs) Produscle sau serviciile complementare oferite de firme situate in acceasi tara sunt percepute a fi mai avantajoase, deoarece sunt recomandate altor firme > relatile de parteneriat stranse intr firmele care produe bunuri complementare sunt firest si pot conduce la performante economice si comerciale deosebite; acestea trebuie cultivate in primele stadii ale ciclului de viata al produsului plicand o mare31, Analizati modul in care strategiile, structure si rivalitatile dintre companii pote influenta avantajele competitive ale unci natiuni.. a) Dezideratel, viziunea, misiunea, strategie si filozofia organizationala sunt influentate de climatul in care opereaza; Ex: Italia ~ competitorii de succes intemational sunt firme de dimensiuni mai mici (minimultinationale), iar in Germania, managerii de top au pregatire prevalent tehnica, firmele au structuriierathice bine definite si folosese practici manageriale specifice. b) Printre factorii succesului in plan international regasin Atitudinea autoritatilor —poiticile guvernamentale si rolul lor important in influentarea sectoarelor in care sa se investeasca succesele reputate (Elvetia si Suedia tari neutre ~ avantaj in conturarea unor retele internationale in sectoarele sensibile politic) Structura proprietatii, conditile pietei de capital, natura guvernarii corporatiste ~2 modu: 1. Sectoarele cu nevoi specifice de fonduri, managerii au atitudini diferite fata de rise, diferite orizonturi de timp, rate diferite de profitabilitate pe termen lung 2. Influenta pietelor de capital vriaza in functie de nevoia de fonduri Motivatiile managerilor — definesc succesul sau esecul companiilor din anumite sectoare (valori sociale care influenteaza atitudinea fata de munca si castigurile asteptate de lucratori) Atitudinea fata de prestigiul national side prioritatile nationale (SUA, raspunsul care trebuia dat la avansul luat prin programul ‘Sputnik a devenit un stimul deosebit pentru sectorul aerospatial) Rivalitatea intr firme (puternici competitor la nivel national -> inovare si eautarea debuseelor pe pietele externe ; concurentii intern se stimuleaza reciproc sa reduca costurile, sa amelioreze calitatea produselor) 32. Printre principiile inscrise in textul initial al GATT pentru a guverna comertul international regasim: a; b, c: d:¢; (se-va.comenta fiecare intr-o fraza 4) Principiul nediscriminarié care presupune acordarca reciproca a CNMF si a CRN; pivot de baza (presupune sa mu oferi un tratament comercial dferitintre partenerii comercial — transpunerea in practica urma sa se faca prin inscrierea in textul acordului preluarea in tuturor celelalte acorduri a CNMF si a CRN iilor cantitative si altor bariere cu efeet echivalent in relatile dintre PC; ©) Folosirea nediscriminatorie a restrictilor cantitative atunci cand acestea se justifica; 4) Interzicerea sau limitarea folosirii subventiilor de export sia taxclor compensat intre interzicere si limitare ¢) Folosirea tarifului vamal ca unic instrument de protejare a cconomici nationale cu conditia sa nu contina taxe cu nivel rezultatul unui compromis diplomatic ‘ Adoptarea deciziilor prin consens, iar cand nu se intruneste consensul si pentru probleme procedurale folosirea votuluis (cea mai ‘mare problema a tarilor in curs de dezvoltare nu au capacitatea de a fi reprezentate la negocieri ~metoda nedemocrata ; cclelalte tari puternice vor fi in avantaj) £) Solutionarea diferendelor intre PC pe calca consultarilor bi sau multilaterale, 33, Mentionati si comentati in maximum o fraza derogarile (exceptiile) de la principiile fundamentale ale GATT... a) Recunoasterea sistemului preferintelor vamale in vigoare la data semnarit acordului, cu conditia ca limitele acestor preferinte in vigoare sa nu fic extinse ulterior de catre partie contractante, Acestea vizau preferintele instituic anterior de catre ‘metropole si imperiile coloniale. b) Admiterea crearit de zone de liber schimb si de uniuni vamale, cu tarife vamale extemne comune, la care sa participe dowa sau mai multe parti contractante (art. XXIV), cu conditia sa nu fie instituite noi bariere (tarifare si netarifare) fata de celelalte parti contractante, ¢) Negocierea de protocoale preferentiale intrc tare in curs de dezvoltare, parti contractante ale GATT, si instituirea Sistemului generalizat de preferinte vamale nereciproce si nediscriminatorii in favoare tarilor in curs de dezvoltare (ca o derogare dc la clauza natiumii celei mai favorizate); negocierca Sistemului Global de Preferinte Comerciale intre tari in curs de dezvoltare, membre ale Grupului celor 77, tot ca 0 derogare de la clauza natiunii celei mai favorizate. 4) Autorizarea tarilor in eurs de dezvoltare — parti contractante la GATT — de a promova masuri de politica comerciala cu caracter protectionist pentru aparatca cconomici nationale si in spec , de concurenta putemnica a tarilor dezvoltate. Aceasta reprezinta o derogare de la mai multe principii fundamentale. Intr-o anumita masura, prevederile partii a patra din GATT se inscrtiu si cle ca derogari de la uncle principii fundamentale in favoarca tarilor in curs de dezvoltare —parti contractante la GATT. ©) Admiterea temporara de restrictii cantitative (sau alte masuri netarifare cu efecte similare) in relatile comerciale dintre partile contractante la importul unor produse care ar periclita productia intema sau in scopul de a contribui la echilibrarca balantei de plat. 44, Analizati functiile sistemuh yercial mutilateral, a) Forum de gestionare a derulariischimburilor comerciale internationale; +) Obtinerea unui coeficient sporit de liberalizare la scara multilaterala a comertului international; cficienta a fp ©) Creator de coduri de conduita plurilaterale si multilaterale in planul politicilor comercial; negociate in cadrul eelor 8 runde de tratative multilaterale, referitoare la cele mai sensibile probleme ; ex: acordul cu privire la achizitiile guvernamentale iberalizarea -> utilizarea mai3) O mare parte din importantul potential al comertului de a actiona ca forta a cresterii economice se tisineste pentru ca este ‘gestionat inadecyat. 41. Enumerati prindipiile care au stat a baza negocierior comerciale multilaterale. a) Fieeare PC decide daca participa sau nu la negocieri, b) Nici unei parti contractante nu i se poate pretinde sa ofere concesii unilaterale, concesile trebuind sa fie de egala valoare; ¢) Concesiile acordate in cadnul multilateral nu pot fi retrase in mod unilateral; 4) De rezultatele negocierilor beneficiaza toate tarile P.C. 42. Explicati pe scurt de ce negocierile comerciale multilaterale sunt schimburi multivalentede concesil Procesul negocierii a fost o retea de cotrapartida care a constat intr-un schimb reeirpoe de coneesii, Pe pareurs, participantt formufau cereri de concesit si ofereau facilitat, nsa fiecare find preocupatt sa obtina cat mai mult posibil in schimbul unui numar cat mai mic de facititati. Negociind s-a ajuns la un echilibru posibil in circumstantcle date si diferit de la caz lacaz. Insa, din lipsa unor mijloace fungibile pentru a sustine schimbul de concesii negociatorit au fost obligati se aiba o agenda care sa promita castigurt unui numar cat ‘mai mare de parteneri. Ca aare, pentru succesul negocierilor a fost foarte importanta convenirea asupra agendei tratativelor. Negocierile sunt precedate de procese complexe de pregatire, de-a lungul carora se identifica probleme, stabilese priortat, formuleaza poziti initaile si fac noi propuneri. Fiecare participant trebule sa fie foarte atente cu privire la oferta care e dispus sa 0 faca si sa ofere delegatiei un mandat adecvat, Prineipalul avantaj al negocierii unei palete foarte largi de probleme consta in faptul ea sporteste sanscle unui comportament coopertant si sansa gasiri unor solutii adcevate la problemele sensibile, Freevent negocierile intra in impas datorita reticentei negociatorilor sa ofere suficiente concesii pentru a ajunge la un acord final, iar pentru iesirea din impas trebuie sa se aplece asupra unor probleme, sa reformuleze solictarile initiale si sa caute soluti alternative. (pag 327-328) 43. Explicati pe scurt de ce in cadrul negocierilor comerciale multilaterale echitatea este, de cele mai multe ori, mai importanta ckcat efi cocitaten. Deoarece solutile bazate pe effcacttate (maximtzarea de rezultate pozitive la nivelul flecarei tari) mu s~au dovedit intotdeauna posibile independent de rezultatele celorlalti parteneri. Solutiile alese la finalul unor tratative complicate sunt aeceptate pentru echilibrul adus si nu pentru fundamentele explicative, Un exempu in acest caz-¢ acceptarea formulei elvetiene la Runda Tokyo mai mult pentru ca ducea la beneficierea echilibrata de avantajele ale liberalizarii comerciale de totiparticipanti la GATT. Analisti au constatat ca alta formula decat cea menita sa armonizeze disparitatile tarifare ar fi foast mai putin avantajoasa in termeni de bunastare, deoarece constiente de avatajele ee Je-ar avea in urma anumitor ajustar structurale, ficcare tara c procupata sa limiteze reducerea obstacolelor comerciale in sectoarele sensibile la concurenta, (pag 333) 44. Explicati pe scurt de ce negocierile comerciale multilaterale sunt joauri concurentiale desfasurate in roi multe stave... Procesul de negociere parcurge frecvent mai multe stadi, incepand prin conturarea unei agende preliminare de negociere initiata de una sau mai multe tari. Deseori, initiatorit tratativelor au motivatitofictale cu care incearca sa isi convinga partenerti sa participe ta acest proces, insa la baza acestuia se afla seopuri mat specifice la nivel national. Negoeierea propriu-zisa ¢ divizata in mai multe etape: 0 perioada de studiere a propunerilor, (in care sunt prezentate preferinte cu privire la agenda si optiuni cu privire Ia diverse coalitii de negociere, urmate de angajarea optiunilor politice sce vor guverna tratativele), pexigada mepacierilor ‘consistent, (¢ redactat setul de soluti fezabile in urma concesiilor si ofertelorrealizate, se finalizeaza acordurile in eea mai mare parte, insa forma finalafiind conditionata de rezultatul de ansamblu al rundei) si stadiu final (care se incheie cu coneluziile si redactarea forme finale a protocoalelor, acordurilor si coincide cu expirarea mandatclor de negociere ale delegatilor cclor mai importante putcri comerciale) In plus, procesul de negociere fiind ctapizat duce la folosirea intregi palete de tactici de negociere, prevaland stratagemele ,baiat bun-baiat rau”, .presiunea timpului”,,secretul lui Soerate”. (pag 328) 45, Comentati obiectivele care urmau sa fie indeplinite pe parcursul Rundei Uruguay ..... (pag 336) a.” Liberalizarea si extinderea comertulul international in avantajul tuturor PC prin climinarea, reducerea, atenuarea sau armonizarca barierelor comerciale tarfare sinetarifare; b, _ Intarirea si imbunatatirea SCI prin supuncrea unci parti tot mai importante a comertului international unor norme noi de conduita mai clare, mai effeace, cu caracter obligatoriu si convenite pe cale multilaterala; ©. Sporirea capacitatii SCI de a se adapta Ia nolle provocari din economia internationala, prin punerea accentului pe ajustarle structurale, prin consolidarea raporturilor GATT cu celelalte organisme si structuri internationale; 4. Sporirea interdependentelor dintre polticile comereiale si celelalte politcl sectoriale pentru a se obtine efectul sinergic intre dimensiunite comercial, financiara si investitionala, iat respectate pe parcursul negocierilor Rundei Uruguay 1, Transparenta si compatibilitatea negocierlor cu principiile de baza, cu obiectivele si angajamentele asumate de PC astfel incat sa se obtina avantaje sporit si reciproce pentru toti participant; 2, Lansarea, derularea si finalizarea tratativelor vor fi privite drept componente ale unui singur proces; 3. Echilibrul concesiilor in cadrul principaleleor sectoare si domenii ale Cl 4, Tratament diferentiat si mai favorabil pentru TCD;5, Tatile in curs de dezvoltare nu vor trebui sa ofere concesii incompatibile cu nivelul lor de deavoltare sau care afecteaza programele Jor de emaneipare economica si luata in considerare posibilitatea ea TCD sa aduca contributi la procesul de liberlizare a CI pe masura ‘masura imbunatatirii performantelor lor economice (economiile lor se dezvola si imbunatateste situatia in comertal exterior) 6, Tratament specific pentru tarile cel mai putin dezvoltate, si necesitateasustinerii masurilor care dinamizeaza SCI 7. Principiul angajamentului unic ~ rezultatele negocierilor vor putea fi asumate doar in integralitatea lor 47. _Analizati principalele deoscbiri care se pot identifica intre GATT si OMC., GATT fost un acord provizotu si adoptat pe baze ad-hoc (arena fost niiodat raifiat de parlamentelorarilorpatcipane),OMC este 0 organizatie internationals avand baze legale solide(ratificat), iar Acordurile sale deseriu exact modul de functionare; = OMC are membrii_ in timp ce participantii laGATT s-au numit parti contractante; GATT s-a ocupat exclusiv de comertul cu bunuri in timp ce activitatile OMC vizeaza si comertul cu servieii si cu DPI (drepturi proprietatea intelectuala); = Mecanismull OMC de solutionare a diferendelor este mai rapid, mai predictibil si actioneaza in mod automat iar procedurile sale nu pot fi bilocate de nici-o tara membra, 48. Analizati functile pe care le indeplineste Organizatia Mondiala a Comertului.. 1. Crearea conditilor pentru punerea adecvata in aplicare a prevederilor acordurilor multilaterale; 2, Forum de organizare si desfasurare a unor noi runde de negocieri; 3, Administrarea mecanismului de solutionare a diferendelor comerciale dintre membrii; 4, Gestionarea mecanismului de examinare periodica a politicilor comerciale ale tarilor membre; 5. Cooperarea cu celelalte organisme internationale pentru a se obtine un nivel sporit de coerenta la nivelul procesului decizional global 49. tionati . censibile inscrise, in ultimii ani, pe agenda negocierilor comerciale multilaterale, Standardele ambientale si cele sociale Reglementari privind securitatea alimentelor Dreptul de proprietate intelectuala Protectia consumatorilor Etica afacerilor, birocratia si coruptia 50, In conformitate cu prevederile GATS, printe prinepiile care definese comertul intemational cu servieii se pot . Toate serviciile intra sub incidenta prevederilor GATS; CNM se aplica tuturor servicilor cu exceptia unor situati coneret precizate si doar pe baze temporale; Tratamentul national se aplica doar in domeniile care fac obiectul unor angajamente asumate; Transparenta reglementarilor, Reglementarile trebuie sa fie obiectiv justificabile si rezonabiles Decontarile aferentetranzactiilor cu servici,trebuie sa fie nerestrictionate Angajamentele individuale ale tarilor se negociaza si sunt supuse consolidaiis Liberalizarea progresiva a comertului se va face pe calea unor negocier vitoare. 51, In Declaratia Ministeriala de la Singapore, partile contractante si-au reiterat angajamentele in legatura cu urmatoarele aspecte: a: b: ¢:d Createa unui SCM mai corect,echitabil si mai deschi Liberalizarea progresiva a comertului cu servicii si eliminarea TV si a BN in comertul cu bunu Respingerea tuturor formelor de protectionism si eliminarea tratamentului discriminatoriu in relatiile comerciale internationale; Integrarea T in c d, a TCMPD(cele mai putin dezvoltte, insulare si fara litoral=LDCs) si a economiilor in tranzitie in SCM; Asigurarea nivelului maxim posibil de transparenta 52. Declaratia Minsiteriala a partilor contractante adoptata la Geneva in 1988 punea accentul pe probleme cum ar fi: a; Berane: a, Rezultatul negocierilor in domeniile convenite la finele Rundei Uruguay; b. Mentinerea determinarii pentru piete deschise ca solutie la efectele turbulentelor financiare; - Necesitatea convingerii publicului larg de beneficiile SCI astfel incat acesta sa inteleaga si sa sprijine valorile liberalizarii comerciale; - Continuarea eforturilor de diminuare a sentimentului de marginalizare pe care il incearea tempd (imbunatatirea conditilor de acces pentru produsele acestor tari); -Implementarea cu buna credinta a angajamentelor ca si conditie eliminatorie pentru credibilitatea sistemului53. Conferinta Ministeriala de la Doha din 2001, s-a deosebit de cea de la Seatle din 1999, prin urmatoarele aspecte: a 1) — suri pet ae impartit in 2 Problemele au fost mult mai bine pregatite prin negocierile anterioare privind agricultura si servile; iar lista cu privire la problematica unei mai bune implementari a fost scurtata si a existat un plan cu privire la modul de tratare a problemelor sensbile; Ministii au constientizat efectele negative pe care le-ar genera inca un esee al negocierilor, Climatul politic se schimbase; era 0 dorinta puternica de afirmarea intereselor comune si de a se transmite un mesaj cu privire la stabilitatea SCI dupa prabusirea CI si dupa evenimentele din SUA; Se depusesera eforturi sporute anterior reuniunii pentru implicarea ONG-urilor in formularea de pd. in procesul de pregatire; Abilitati manageriale sporite ale moderatorilor; $4, Indocumentul denumit “Pachetul din julie”, adoptat la Geneva in anul 2004, printre principalele masuri privind. agricultura se pot mentiona: a: b; ¢:d a. Adoptarea unui nou cadru de negocieri; bb. Centrarea pe actiumile pe termen lung menite sa contribuie la obtinerea unui sistem comercial deschis, corect si orentat cate piota prin implementarea unor reforme radicale in acest sector, ©. Echilibru concesilor Ia finele rundei; 4, Procedarea la reforme in toti cei trei plo ai negocierilor. e, Coerenta intre comert si dezvoltare, +++ pe slideuri se mai spune si de alte principale masuri” Sprijinul intern ~ Tratamentul diferentiat si mai favorabil sa ramana o componenta de baza a sprijinului intern; + Folosirea logicii armonizari + Tarile dezvoltate sa procedeze la reduceri semnificative ae intrgului nivel al sprijinului intern; + Sa se procedeze la reduceri pe toate componentele (AMS, nivelurile de minimis, blue box; etc): Concurenta la export - S-a convenit sa se elimine: = Subventile de export cuprinse in listele nationale; = Creditele de export, garantarea si asigurarea acestora; ~ Practicile comerciale distorsionante; - Prevederile neconforme cu privire la ajutorul alimentar. Accesul la piete — optiunea pentru o formula unitara care sa se bazeze pe principiile: = Reducerile de taxe vamale se vor eplica la nivelurile consoldate; = Fiecare $M (cu exceptia LDCs) va trebui sa contribuie cu concesiis ~ Se va urmari obtinerea progresivitaii reducerilor tarifare; = O mai mare rigurozitate in stabiliea listei produselor sensibile la concurenta; ~ Principiul “imbunatatri substantiate a aceesului la piete”: = Transparenta ~ monitorizarea si supravegherea implementarii angajamentelor; 38. Indocumentul denumit “Pachetul din julie”, adoptat la Geneva in anul 2004, printre principalele masuri privind cresterea accesului la piete a_produselor non-agricole (NAMA) se pot mentiona: a; by Tarile care nu facusera inca oferetele initiale au fost invitate sa faca acest lucru cat mai urgent; b, S-a decis convenirea unei date limita pentru inaintarea ofertelor revizuite; . Sea cerut tuturor SM sa faca oferte de concesii concrete side inaltacalitae; d. SM sa urmareasca niveluri progresiv inalte de liberalizare comerciala; fe. S-a decis demararea negocierilor pe baza urmatoarele elemente: ~ Negocierilor vor aveaca scop clarificarea si imbunatatirea aspectelor sensibile ~ Rezultatele tratativelor vor trebui sa ia in considerare principiul tratamentuluidiferentiat si mai favora - Tarile in curs de dezvoltare vor face concesitatunci cand nivelul lor de dezvoltare le va permite; = Toate statele membre vor trebui sa semnaleze zonele sensible care trebuiese negociate; + Se va imbunatatiasistenta pentru ti.e.d4) Conturarea unui nou parteneriat international; prin obligaiile asumate in cadrul Gat, tarile au acceptat sa-si vada ingradita libertatea dea aplica anumiteinstrumente specifice ale politicilor sectoriale 35. Analizati pe scurt (maximum 10 randuri) OMC in logica guvernantei economice global Sistermul comercial multilateral, avand ca pivot OMC, este cel mai complex panel de instrumente ale managemetulu econo ale dezvolari Desi se prezinta ca un real succes, cu perspective favorable, sc afla sub lumina a numeroasc eritic, Exemplu : tarile in curs de dezvoltare care nu au interesele luate in vedere, prevederi inedeevate, pe de-o parte, iar pe de ata parte cele dezvoltate, actionand in conformitate cu presiunile puternicclor grupuri de interese inteme, sc simt frustrate de ineraneenarcatarilor in eurs de dezvoltare de a se opune noilor masuri. /lipsa de interes din partea celor mai importanti membri, putine exemple ca tarile au {mbratisato filosofie a likerului schimb Preocuparile principale : agricultura si servici, iar progresele inregistrate pot relansa expansiunea comertului international 36. Explicati pe scurtratiunile pentru care nediscriminarea este un pivot esential al sistemului comercial multilateral actual Ratiuni 8) De natura economica; firmele importatoare b) Ofera sanse egaletarilorindiferent de marime; trtament favorabil,forta economica exercitate inegal ©) De eficienta; orice actiune unilaterala va trebui extinsa si asupra celoralti 4) Reducerea costurilor si duratei negocierilor. Se evita tratativele bi sau multilateraleindelungate 37. Explicati pe scurt recibrocitatea ca principiu al sistemului comercial international... 4) Reflecta dorinta de a limita inelinatia spre unilateralism; b) Se prezinta sub multe forme( poate fi dfuza si specifica); ©) Apare si in procesul de aderare de noi membri intrucat acestia dobandese pe cale multilateral toute facilitate negociate deja; (taxa éeadmitere —in cazul OMC a noutui venit pentru accesul la avantaje) 4) cale de intelegere a roluluireciprocitai este sa se pomcasca de la premisa ca scctoarele concurate de importuri au 0 serie de avantaje competitive specifies «) Pentru ca reciprocitatea sa functioneze este important ca grupurrile de interesc favorabile liberalizarii sa nu aiba alte mijloace de a obtine acest deziderat; (exemplul tailor industializate care se antrencaza in negocicr biaterale pentru imbunatatirea accesului la picte) 38, Explicati pe scurt transparentaca principiu al sistemului comercial international. 4) Monitorizarea procesului de punere in aplicare a angajamentelor asumate presupune un flux constant si nedistorsionat de informati, b) La Geneva functioneaza si au reuniuni numeroase comitete specializate, grupuri de lucru si consilii cate primese rapoarte, claboreaza studi, publica culegeri cuprinzand practicile comerciale; 6) Tarile participante sunt obligate sa notfice reglementarle legal, modificarile in arhitecturile intitutionae, intentile de a pune in aplicare noi instrumente de politica comerciala, modul in care solutioneaza problemele specifice, 4) Trebuie realizaia in dublu sens, ©) Reduce presiunile asupra mecanismului de solutionare a diferendelor, intrucat anumite masuri se pot discuta la nivelul cel mai adeevat; 4) Este vitla pentru credibilitatea sisterului, ) Poate conduce la diminuarca incertitudinilor derivate din aplicarea diferitelorinstrumente de politica comerciala; 1) OMC este, descr, singura sus credibils de informati pent socitaea civil; 39. Explicati pe scurt sdlvgarckreaca prineipiu al sistemului comercial international. Preozuparea tarilor sa isi ereeze mecanisme eare sale permita sa deroge de la angajamente asumate si sa adopte restrictiicomerciale in situati determinate 8) Prevederi care permit folosirea cvitarea prejudicicri semnificative a unor sectoare economice); b) Prevederi menite sa asigure o concurenta loiala — masuri compensatorii (in cazul in care parten masuri antidumping (practicaridifertelortipur de dumping) ©) Prevederi care permit interventia din ratiuni economice; 40. Formulati o Metafora pentru sistenml comercial international si sustineti-o argumentativ pe scurt...... (fiecare cu metafora lui, eu am gasit una pe net) La modul cel mai comun Sistemul comercial international SCI este Definit ea 1) O retea de piete in care consumatorii se angreneaza in schimburi cu alti actoriinvizibili pentru ei, dar ale caror viet sunt afectate de reguli care le guverneaza comportamentul economic; 2) Aceste reguli pot schimba fundamental vietile oamenilor si pot crea un mediw in eare sunt partajate beneflcile fuxurilor comerciale, sonsumatorii vor fi stimulati sa sa aprovizioneze de la ofertantii cu costurile cele strumentelor comerciale pentru a obtine obiective noncconomice (protejarea sanatati sisecuritat subventioneaza exporturile),