Ghid practic: Cum înfiinţezi o asociaţie în

2016? 
Atunci când trei sau mai multe persoane doresc să îşi ofere resursele
materiale, cunoştinţele şi forţa de muncă pentru realizarea unor
activităţi în interesul colectivităţii şi nu în scop personal patrimonial,
acestea pot constitui o asociaţie. În materialul următor îţi prezentăm
etapele ce trebuie parcurse pentru a înfiinţa o asociaţie, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare. 
Regulile pentru înfiinţarea şi funcţionarea asociaţiilor sunt incluse în prezent
prin Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, act normativ
modificat în mai multe rânduri, inclusiv în 2016.

Potrivit documentului citat, persoanele fizice şi persoanele juridice care urmăresc

desfăşurarea unor activităţi de interes general sau în interesul unor colectivităţi ori, după
caz, în interesul lor personal nepatrimonial pot constitui asociaţii ori fundaţii.

În ceea ce priveşte asociaţia, aceasta este o entitate fără scop patrimonial şi poate fi

constituită de trei sau mai multe persoane care, pe baza unei înţelegeri, pun în comun
şi fără drept de restituire contribuţia materială, cunoştinţele sau aportul lor în muncă
pentru realizarea unor activităţi în interes general, al unor colectivităţi sau, după caz, în
interesul lor personal nepatrimonial.

Practic, persoanele membre ale unei asociaţii oferă permanent resurse materiale,

cunoştinţe şi forţă de muncă, iar principalul aport este de a susţine activităţile
comunităţilor locale, regionale sau internaţionale, fără a urmări realizarea activităţilor
economice şi, implicit, producerea de profit.

Un alt element important de care trebuie ţinut cont înainte de înfiinţarea unei asociaţii
priveşte patrimoniul pe care aceasta trebuie să îl aibă. Dacă până acum câteva
săptămâni pentru a pune bazele unei asociaţii aveai nevoie de un patrimoniu iniţial în
valoare de cel puţin un salariu minim brut pe economie, la data constituirii asociaţiei,
acum activul patrimonial nu poate fi mai mic de 200 de lei şi este alcătuit din aportul
în natură şi/sau în bani al asociaţilor, aşa cum stabileşte Legea nr. 46/2016, în vigoare
de la începutul acestei luni. 

Etapele înfiinţării unei asociaţii

Pentru a înfiinţa o asociaţie, membrii acesteia trebuie să întocmească documentaţia
necesară, iar prima etapă o reprezintă colaborarea cu instanţa de judecată. Concret,
prima etapă, prealabilă, la fel ca în cazul înmatriculării unei alte entităţi, o
reprezintă rezervarea denumirii asociaţiei şi dobândirea dovezii disponibilităţii
acesteia.

Astfel, în vederea rezervării denumirii, este necesară completarea unei cereri (un

model găsiţi în fişierul ataşat articolului) şi anexarea dovezii în original a achitării tarifului
de 36 de lei (se achită la Trezorerie în contul bugetului de stat nr. 20A365000 - „Alte
venituri”), aşa cum reiese din informaţiile publicate pe site-ul Ministerului Justiţiei (MJ).

Cererea se depune la Registratura generală a ministerului (program: luni-vineri: 9.30

-12.00, 13.00 -16.00) ori se transmite prin poştă, termenul de soluţionare fiind de cinci
zile de la data primirii cererii. 

Potrivit normelor în vigoare, denumirea asociaţiei nu poate fi identică sau

asemănătoare cu denumirea altei persoane juridice constituite conform prevederilor OG
nr. 26/2000. Totodată, este interzisă utilizarea în denumirea asociaţiei a unor sintagme
sau cuvinte susceptibile să creeze confuzie cu denumirea unor autorităţi sau instituţii
publice.

Notă: Rezervarea poate fi prelungită o singură dată, pentru o perioadă de trei luni,
printr-o cerere de prelungire a rezervării formulată de solicitantul rezervării iniţiale,
înregistrate la MJ până cel târziu la data expirării valabilităţii acesteia.

Mai departe, persoanele care doresc să înfiinţeze o asociaţie trebuie să dovedească

faptul că deţin un sediu social. Astfel, documentele care atestă drepturile de folosinţă
asupra spaţiilor cu destinaţie de sediu social pot fi: extrasul de carte funciară, contractul
de vânzare-cumpărare, contractul de donaţie în formă autentică sau certificatul de
moştenitor, în cazul persoanelor care aleg să folosească drept sediu social un imobil
pe care îl au în proprietate, sau contractul de închiriere, contractul de subînchiriere
sau cel de comodat pentru spaţiile închiriate. 

Important! În cazul în care sediul social al asociaţiei este stabilit într-un bloc de
locuinţe, este nevoie şi de acordul vecinilor cu pereţi comuni şi al asociaţiei de locatari
pentru stabilirea sediului social.

Conţinutul şi întocmirea actului constitutiv şi

statutului
Aşa cum este precizat în OG nr. 26/2000, membrii asociaţi încheie actul constitutiv şi
statutul asociaţiei, în formă autentică sau atestată de avocat. De altfel, cele două
documente arată cum este organizată asociaţia, care este obiectul de activitate, detalii
despre sediu, fondatori etc.

Concret, actul constitutiv al unei asociaţii se semnează de către toţi membrii asociaţi

şi trebuie să cuprindă: 
  datele de identificare a membrilor asociaţi: numele sau denumirea şi, după caz,
domiciliul sau sediul acestora;
 exprimarea voinţei de asociere şi precizarea scopului propus;
 denumirea asociaţiei;
 sediul asociaţiei;
 durata de funcţionare a asociaţiei - pe termen determinat, cu indicarea expresă a
termenului, sau, după caz, pe termen nedeterminat;
 patrimoniul iniţial al asociaţiei. Aşa cum am menţionat anterior, activul patrimonial
nu poate fi mai mic de 200 lei şi este alcătuit din aportul în natură şi/sau în bani
al asociaţilor. În cazul aportului în natură, constând în bunuri imobile, forma
autentică a actului constitutiv şi a statutului este obligatorie;
 componenţa nominală a celor dintâi organe de conducere, administrare şi control
ale asociaţiei;
 persoana sau, după caz, persoanele împuternicite să desfăşoare procedura de
dobândire a personalităţii juridice.

În ceea ce priveşte statutul, acesta cuprinde, la rândul său, elementele prevăzute în

actul constitutiv, cu excepţia ultimelor două elemente prezentate anterior. În plus,
statutul trebuie să mai cuprindă:

 precizarea scopului şi a obiectivelor asociaţiei;

 modul de dobândire şi de pierdere a calităţii de asociat;
 drepturile şi obligaţiile asociaţilor;
 categoriile de resurse patrimoniale ale asociaţiei;
 atribuţiile organelor de conducere, administrare şi control ale asociaţiei;
 destinaţia bunurilor, în cazul dizolvării asociaţiei.

Odată întocmite aceste documente, solicitanţii pot depune la judecătoria pe raza căreia
noua asociaţie îşi va avea sediul dosarul de înfiinţare, care va cuprinde următoarele
documente:

 actul constitutiv şi statutul;

 dovada disponibilităţii denumirii, eliberată de MJ;
 dovada patrimoniului iniţial al asociaţiei - cel puţin 200 de lei, făcută printr-un
extras de cont de la banca unde patrimoniul iniţial a fost depus;
 chitanţa care atestă dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 100 lei -
aceasta se face la CEC sau la Administraţia Finanţelor Publice pe raza căreia se
află judecătoria;
 copii ale cărţilor de identitate ale membrilor asociaţi;
 cazierele fiscale ale asociaţilor;
 o cerere tip adresată preşedintelui judecatoriei pe raza căreia se află sediul, în
care se solicită “acordarea personalităţii juridice şi înscrierea asociaţiei în
registrul persoanelor juridice fără scop patrimonial.
Cererea de înscriere a asociaţiei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa
judecătoriei în a cărei circumscripţie urmează să-şi aibă sediul poate fi depusă de
oricare dintre membrii asociaţi, în baza unei împuterniciri, şi va fi însoţită de următoarele
documente:

 actul constitutiv:
 statutul asociaţiei;
 actele doveditoare ale sediului şi patrimoniului iniţial;
 dovada disponibilităţii denumirii eliberată de MJ sau, după caz, refuzul motivat al
eliberării acesteia.

În termen de trei zile de la depunerea cererii de înscriere şi a documentelor amintite

anterior, judecătorul desemnat de preşedintele instanţei verifică legalitatea acestora şi
dispune, prin încheiere, înscrierea asociaţiei în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor. La
cerere, reprezentantului asociaţiei sau mandatarului acesteia i se va oferi un certificat
de înscriere, care va cuprinde: denumirea asociaţiei, sediul acesteia, durata de
funcţionare, numărul şi data înscrierii în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor. De altfel,
certificatul de înscriere este cel care face dovada personalităţii juridice în relaţiile cu
terţii. 

Notă: Potrivit OG nr. 26/2000, încheierile de admitere sau de respingere a cererii de

înscriere sunt supuse numai apelului. Termenul de apel este de cinci zile şi curge de la
data pronunţării, pentru cei care au fost prezenţi, şi de la data comunicării, pentru cei
care au lipsit.

Odată încheiate procedurile cu instanţa de judecată, urmează obţinerea certificatului de

înregistrare fiscală (CIF) de la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF).
Astfel, dosarul pentru obţinerea CIF-ului, care se depune la registratura ANAF, va
cuprinde următoarele documente:

 statut (copie);
 act consitutiv (copie);
 încheierea judecătoarească (copie);
 certificatul de înscriere în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor (copie);
 timbru fiscal de trei lei;
 două formulare 010 completate ("Declaraţie de înregistrare fiscală/ Declaraţie de
menţiuni pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate
juridică").