8/10/2019 Referat Fotbal, istoric si tehnica

REFERAT

FOTBAL

http://slidepdf.com/reader/full/referat-fotbal-istoric-si-tehnica 1/15
8/10/2019 Referat Fotbal, istoric si tehnica

Fotbal
I. Istoricul şi evoluţia jocului de fotbal
 Jocurile cu mingea la popoarele antice
La popoarele antice jocurile cu mingea devin mai numeroase şi mai variate. Ele îşi pierd
din caracterul religios dar îl menţin pe cel utilitar apropiindu-se chiar de caracterul sportiv, de
întrecere. În Egipt – mingile întrebuinţate aveau un diametru de ! cm, con"ecţionate din piele
sau din p#n$% subţire.În &hina – este atestat% practicarea jocului cu mingea de inscripţii datate
'(!! î. &h. )ocumente din anul *+!! î. &h. atribuie împ%ratului uangdi inventarea unui joc cu
mingea, parte component% a antrenamentului r%$boinicilor. )in vremea dinastiei an, acum
*!!! de ani, s-a p%strat o elocvent% m%rturie documentar%, un manual în care este tratat%
metodica preg%tirii militare care cuprinde şi jocul cu mingea denumit suh-/uh0 1minge şutat%2
)espre japone$i se a"irm% c% sunt creatorii celei mai armonioase "orme de joc cu mingea a
antichit%ţii. În jurul secolului al 3-lea ei practicau un joc cunoscut sub numele de /emari0 care
era de "apt un ritual cu semni"icaţii religioase, av#ndu-şi ob#rşia în jocul practicat de chine$i.
)intre toate jocurile cu mingea practicate de popoarele antice, la greci şi la romani înt#lnim
 jocuri care se apropie din multe puncte de vedere de jocul de "otbal aşa cum este cunoscut el
ast%$i. La greci în cetatea 4tenei se practica cu pasiune spheromachia0 sau partida cu mingea.
În palestr%, loc re$ervat pentru e5erciţiile corporale, o sal% închis% 16"eristerion2 era destinat%
 pentru di"erite jocuri cu mingea. &el mai cunoscut purta numele de s"erarpaston0 şi "olosea o
minge de m%rimea celei obişnuite în "otbalul de a$i.
În contactul cu civili$aţia greac%, romanii au adoptat un program şcolar comple5, în care
e5erciţiile "i$ice au "ost in"luenţate de cele ale elenilor numai în m%sura în care ele r%spundeau
necesit%ţilor preg%tirii militare. La romani mingea era denumit% pila0 în timp ce terenurile
 purtau o denumire de împrumut sphaeristerium0 1de la denumirea greceasc%2. 7ocul roman
harpastum0 o"er% imaginea cea mai apropiat% de jocul modern. 7ocul se disputa între * echipe
"ormate din numeroşi juc%tori care se str%duiau s% intre în posesia mingii şi s% o conduc% dincolo
de o linie trasat% în partea de teren care aparţinea adversarului.7ocul de "otbal la popoarele
medievale )ocumentele vremii scot în relie" "aptul c% aproape toate popoarele occidentale au
 practicat jocurile cu mingea cu o pasiune ieşit% din comun. 6pre deosebire de celelalte jocuri, cu
caracter utilitar sau preg%titor pentru r%$boi, jocurile cu mingea erau prin e5celenţ% sportive. În
8talia, înc% în jurul anului '!! este r%sp#ndit giuoco del calcio0 – a juca mingea cu piciorul –
denumire ce a re$istat p#n% în $ilele noastre. El este citat în numeroase documente ale vremii,
ajung#nd la apogeu în perioada 9enaşterii 1sec. :83 – :382, cel mai repre$entativ joc "iind cel
 practicat la Florenţa. ; descriere a jocului apare în lucrarea )iscorsa sopra il giuoco del calcio
"lorentino0 publicat% la Florenţa în +<! de =iovanni de >ardi, conte de 3errino şi academician
de Florenţa.
dou% echipa erenul
a c#te *?dedejoc avea !!
echipieri. În 5Franţa
'!m, jocul
era pres%rat cu nisip,
cu mingea era şiiar
el juc%torii erau împ%rţiţi
"oarte popular. în
În "uncţie
de provincie denumirile di"er%@ soule0 sau mollat0 în >retonia, belle0,0eto""e0 sau boise0 în
 Aormandia, barette0 în uringia. Bingile "olosite purtau denumiri di"erite@ paume0, balle0
pelote0, boule0. În 4nglia, cronicarii moderni ai jocului susţin c% atunci c#nd romanii au
ocupat >ritania ei au adus, încurajat şi stimulat de$voltarea harpastumului0 ca "orm%
complementar% de preg%tire pentru ducerea r%$boiului. &ronicile scriitorului gale$ Aennius
1sec.al 8:-lea2 sau legendele irlande$e transcrise în sec. al :88-lea conţin ştiri conving%toare care
atest% c% popoarele celte erau pasionate şi dovedeau aptitudini pentru practicarea jocurilor cu

http://slidepdf.com/reader/full/referat-fotbal-istoric-si-tehnica * 2/15
8/10/2019 Referat Fotbal, istoric si tehnica

mingea. 6tr%moşul0 engle$ al "otbalului era îns% brutal. Înverşunarea cu care se disputau
 partidele punea în pericol nu numai integritatea "i$ic% a participanţilor, dar şi a spectatorilor,
mulţi dintre ei paşnici şi involuntari.
4cesta e5plic% şi persecuţiile0 la care a "ost supus jocul şi practicanţii s%i o bun% bucat% de
timp. 4st"el Eduard al 88-lea a dat dispo$iţie primarului Londrei la ' aprilie '( s% inter$ic%
"otbalul nu numai pe str%$i ci şi pe terenuri. Au a "ost singurulC ast"el de interdicţii au "ost
reînnoite
interdicţiişijocul
în timpul lui şi-a
de "otbal 9ichard al 88-lea,
menţinut enric alreuşind
popularitatea 83-lea,s%enric
str%bat%al cu
38-lea. În ciuda
temeritate . acestor
 Jocul de fotbal modern
Fotbalul începe s% "ie practicat în cercuri tot mai largi ale tineretului britanic
înr%d%cin#ndu-se puternic în şcoli, colegii şi universit%ţi. ;rgani$area su"er%, este con"u$%, c%ci
nu e5ist% nici o regul% scris%. În prima jum%tate al sec. al :8:-lea încep s% apar% ba$ele celor 
dou% jocuri de mai t#r$iu – "otbalul şi rugbD-ul. rimele încerc%ri organi$atorice cu conţinut
 pedagogic le înt#lnim în anul <+? c#nd homas ughes 1judec%tor de curte2 absolvent al
şcolilor din 9ugbD şi ;5"ord, public% o carte din care re$ulta o noutate în practicarea jocului de
"otbal rugbD. orţile au o nou% "orm% 1asem%n%toare celor de a$i de la rugbD2, mingea poate "i
manevrat%
4ssociationcu m#na
1F.4.2 careşiadopt%
cu piciorul. În anul
aşa numitele <',depe
reguli * octombrie,
la &ambridge0. se dou%
&ele în"iinţea$% Football
"orme de joc cu
mingea se despart de"initiv, sub denumirea de "otbal-asociaţie şi "otbal-rugbD. 4mbele jocuri vor
evolua rapid, cuprin$#nd tot mai mulţi adepţi, "orm#ndu-şi reguli speci"ice şi clare. În < s-a
organi$at prima cup% de "otbal denumit% &hallenge0 între oraşele engle$eşti. În <?, la *!
iulie, se des"%şoar% prima &up% a 4ngliei şi de atunci orice club din ţar% poate lua parte la
competiţie. În privinţa regulamentului s-au stabilit c#teva aspecte@
- echipele compuse din  juc%toriC
- terenul – dimensiuni *! 5 <! Dar$iC
- durata jocului G! minuteC
- echipele cu echipament de culoare di"erit%.
În << se introduce în regulament prevederea c% jocul poate "i condus de un arbitru. În
<<+ se legi"erea$% pro"esionismul în "otbal şi se creea$% prima divi$ie engle$%, Football
League. 9%sp#ndirea "otbalului se va "ace cu repe$iciune. În  decembrie <<* a luat "iinţ%
8nternational Football 4ssociation >oard 18. >.2, singurul organ abilitat s% modi"ice regulile
 jocului. El cuprindea "ederaţiile de "otbal ale 4ngliei, 6coţiei, 8rlandei de Aord şi H%rii =alilor
Ilterior a "ost cooptat% şi F8F4 1G'2. rimul memorandum privind interpretarea şi aplicarea
regulilor de joc a "ost elaborat de 8.>. la * iunie <<.
În * mai G!( la aris se crea$% F.8.F.4. – Federaţia 8nternaţional% de Fotbal 4sociaţie -
al c%rui preşedinte este "rance$ul 9obert =uJrin. 4ctul de lansare pe plan mondial al acestei
organi$aţii a "ost semnat de repre$entanţii a ?
şapte ţ%ri@ >elgia, )anemarca, Elveţia, Franţa, ;landa, 6pania şi 6uedia. &rearea F.8.F.4. a avut
dou% obiective esenţiale@ uni"icarea regulilor jocului şi organi$area unei competiţii mondiale
 pentru echipele naţionale. În anul *! 1mai2 erau a"iliate *!< "ederaţii naţionale. La nivel
continental, ca organe de conducere, "iinţea$% con"ederaţiile continentale@ - &on"ederaţia 6ud-
american% de "otbal 1&;ABE>;L2, "ondat% la G iulie G la >uenos 4ires 14rgentina2. -
&on"ederaţia 4siatic% de "otbal 14F&2, "ondat% la < mai G+(. - &on"ederaţia 4"rican% de "otbal
1&4F2, "ondat% în G+. - &on"ederaţia de "otbal a 4mericii de Aord, &entrale şi a &araibelor
1&;A&4&4F2 "ondat% în G. - &on"ederaţia de "otbal a ;ceaniei 1;F&2 "ondat% în G<. -

http://slidepdf.com/reader/full/referat-fotbal-istoric-si-tehnica ' 3/15

8/10/2019 Referat Fotbal, istoric si tehnica

&on"ederaţia continental% a Europei, Iniunea European% de Fotbal 4sociaţie 1IEF42, "ondat% în

G+(.
II. Tehnica jocului de fotbal
ehnica este "undamentul pe care se de$volt% şi se per"ecţionea$% jocul. 6peci"icul jocului
de "otbal, care presupune în majoritate e5ecuţii cu piciorul, "ace ca tehnica jocului s% "ie mai
greu de însuşit deoarece în evoluţia "ilogenetic% s-a de$voltat mai mult îndem#narea m#inilor.
&%p%tarea unei bune
regiune cortical% abilit%ţi
a unui num%rînmaim#nuirea
mare debalonului
circuite0cu piciorulaeste
nervoase, legat% de
de$volt%rii creareacorticale
celulelor în acea
e5istente, a m%ririi cone5iunilor acestei $one cu celelalte $one corticale.
)intre de"iniţiile date tehnicii menţion%m@
6ub tehnica "otbalului înţelegem modul de e5ecutare a tuturor mişc%rilor necesare în
 practicarea jocului de "otbal. ehnica repre$int% ansamblul de deprinderi motrice speci"ice
 jocului, des"%şurate pe ba$a capacit%ţilor "i$ice ale juc%torilor, în vederea satis"acerii unor cerinţe
ale tacticii de ap%rare sau de atac
rin tehnica jocului de "otbal se înţelege ansamblul mijloacelor speci"ice în "orm% şi
conţinut prin intermediul c%rora juc%torii reali$ea$%, pe de o parte, acţiunile cu minge 1controlul
şi circulaţia acesteia2,
cooper%riie"iciente, iar pe deînalt%
raţionale, parte,satis"acerii
vederea manevrele scopului
1cu şi "%r% minge2otalitatea
urm%rit. necesare acţion%rii şi
mijloacelor
care prin "orma şi conţinutul lor speci"ic, permit practicarea unei ramuri de sport în con"ormitate
cu regulamentul alc%tuiesc tehnica ramurii de sport respective.
ehnica repre$int% un sistem de structuri motrice speci"ice "iec%rei ramuri de sport
e"ectuate raţional şi economic, în vederea obţinerii unui randament ma5im în competiţii.
ehnica de joc este un sistem de mişc%ri integrate sau o înl%nţuire de mişc%ri parţiale
1acte, gesturi, priceperi, deprinderi2 speciali$ate şi automati$ate, cu ajutorul c%rora re$olv%m
scopul şi sarcinile de atac şi ap%rare ale jocului.
ehnica de joc este un sistem de mişc%ri şi deprinderi integrate şi automati$ate, "olosite
 pentru a reali$a un obiectiv o"ensiv sau de"ensiv.
1. o!"onentele tehnicii
4nali$a tehnicii evidenţia$% urm%toarele componente@
. Elementul tehnic este o structur% motric% "undamental% care st% la ba$a practic%rii jocului
1lovirea mingii cu piciorul, conducerea mingii, preluarea mingii etc.2. Elementele tehnice au o
de"inire abstract%, general% şi strict delimitat% de sarcinile globale ale jocului.
*. rocedeul tehnic desemnea$% o structur% motric% concret% sau un mod particular de e"ectuare
a elementului tehnic. )e e5emplu elementul tehnic lovirea mingii cu piciorul0 poate "i reali$at
 prin procedee ca@ lovirea mingii cu latul, lovirea mingii cu şiretul plin, lovirea mingii cu şiretul
interior, lovirea mingii cu şpiţul etc.
La r#ndul lor procedeele tehnice se diversi"ic% şi se reali$ea$% în "uncţie de condiţiile concrete de
e5ecuţie în procedee tehnice derivate sau variante de e5ecuţie. 4ceste variante ale procedeelor
tehnice sunt determinate de@
- dinamica juc%torului care se poate a"la pe loc, în alergare, în s%ritur%C
- po$iţia de sosire a mingii @ pe sus, la semiîn%lţime, pe josC
- traiectoria de transmitere a mingii@ pe sus, la semiîn%lţime, pe josC
- direcţia loviturilor @ înainte, oblic, lateral, înapoi.
'. 4cţiunea tehnic% repre$int% o înl%nţuire de elemente şi procedee, des"%şurate în atac sau în
ap%rare. &aracteristica acţiunilor tehnice o constituie automati$area ridicat% a di"eritelor
combinaţii de elemente tehnice, într-o ast"el de m%sur% înc#t juc%torul s% "ie capabil s% le

http://slidepdf.com/reader/full/referat-fotbal-istoric-si-tehnica ( 4/15
8/10/2019 Referat Fotbal, istoric si tehnica

e"ectue$e "luent, "%r% întreruperi. 8mpresia pe care trebuie s% o dea e5ecuţia unei înl%nţuiri de
elemente tehnice este aceea a unei singure acţiuni. 4cţiunile tehnice repre$int% activit%ţi
individuale, care luate i$olat nu pot satis"ace dec#t cerinţe parţiale de joc.
(. 4cţiunea tehnico-tactic% repre$int% e5ecutarea unei acţiuni tehnice printr-o colaborare a cel
 puţin doi juc%tori, într-o "a$% de atac sau de ap%rare.Elementul care de"ineşte deci acţiunea
tehnico-tactic% este colaborarea. 4şadar, acest termen caracteri$ea$% procesul care corelea$%
acţiunile
demarcajul individuale
etc. şi se reali$ea$% prin mijloace tactice cum sunt @ pasa, sprijinul, dublajul,
+. 6tilul constituie modul particular 1amprenta personal%2 de e"ectuare a unui procedeu tehnic. El
este dat de caracteristici individuale 1dimensiuni corporale, calit%ţi motrice, atitudini, tr%s%turi de
 personalitate etc.2 care intervin şi se impun cu pregnanţ% în modelul de e5ecuţie al procedeului
respectiv, respect#nd totuşi mecanismul de ba$%. 6tilul se mani"est% la sportivii de înalt% clas% şi
are ca re$ultat e"ectuarea e"icient% a unui procedeu.
#. aracteristicile tehnicii
Evoluţia tehnicii a "ost determinat% de o serie de cau$e printre care amintim@
- competiţionali$area cresc#nd% a joculuiC
-- progresele
lupta dintrereali$ate
atac şi ap%rareC
în preg%tirea "i$ic%C
- evoluţia tacticii şi a sistemelor de jocC
- per"ecţionarea metodelor şi mijloacelor de antrenamentC
- îmbun%t%ţirea materialelor de joc şi antrenament.
ehnica actual% se caracteri$ea$% prin urm%toarele aspecte. Işurinţ% în e5ecuţii şi în manevrarea
mingii. er"ecţionarea deprinderilor a creat condiţiile pentru reducerea e"ortului "i$iologic al
organismului.4lternarea per"ect% a contracţiei şi rela5%rii economiseşte "orţele musculaturii
e"ectoare iar e5ecuţia este lejer%.
Itilitatea şi aplicativitatea procedeelor tehnice în joc. Între joc şi tehnic% e5ist% o str#ns%
corelaţie. rocedeele tehnice trebuie s% re$olve situaţiile speci"ice ale jocului, s% "ie utile.
ehnica "iec%rui juc%tor trebuie pus% în slujba echipei, a reali$%rii victoriei. 6e ajunge ast"el la
tactici$area tehnicii, înc#t "iecare procedeu tehnic conţine în el germenul unei acţiuni tactice şi
ast"el orice e5ecuţie tehnic% devine o soluţie util% jocului.
Esenţiali$area şi selectivitatea sunt caracteristici principale ale tehnicii actuale. Esenţiali$area se
re"er% la acea capacitate a juc%torilor care le permite ca, din totalul deprinderilor pe care le au, s%
le "oloseasc% doar pe acelea care servesc strict la re$olvarea momentelor de joc, selectivitatea
"iind de asemenea o capacitate care le permite s%-şi adapte$e tehnica în raport cu cerinţele
concrete ale jocului.
reci$ia în e5ecutarea procedeelor, "avori$ea$% jocul constructiv şi colectiv, permite juc%torilor
şi echipei s% aib% iniţiativa. În condiţiile jocului actual preci$ia în e5ecutarea procedeelor tehnice
m%reşte e"icacitatea
acţiunilor. 3ite$a în e5ecutarea procedeelor tehnice. 9apiditatea jocului modern, dinamismul
acţiunilor, pre$enţa permanent% a adversarului impun juc%torilor s% e5ecute cu mare vite$% toate
 procedeele tehnice. Banevrarea mingii va trebui s% "ie la "el de rapid% şi s% corespund% situaţiei
concrete de joc. În jocul modern vite$a 1de reacţie, de deplasare, de e5ecuţie2 este strict necesar%
 juc%torului de valoare.
$. %iste!ati&area tehnicii
)intre "eluritele clasi"ic%ri ale tehnicii pre$ent%m pe cea utili$at% de 4cademia Aaţional% de
Educaţie Fi$ic% şi 6port, unde elementele tehnice sunt împ%rţite în@

http://slidepdf.com/reader/full/referat-fotbal-istoric-si-tehnica + 5/15
8/10/2019 Referat Fotbal, istoric si tehnica

- elemente tehnice cu mingeC

- elemente tehnice "%r% mingeC
- elemente tehnice speci"ice jocului portarului.
1. 'reluarea !in(ii
reluarea este elementul tehnic prin care juc%torul intr% în posesia
mingii. &hiar dac% în "otbalul modern vite$a de joc este reali$at% de multe ori pe seama lovirii
directe,
transmis%"%r% preluare
direct. a mingii,
Ea trebuie sunt şi situaţii
preluat%, condus%c#nd, dinapoi
şi abia considerente
transmis%tactice, mingea nu
coechipierilor trebuie
care între
timp şi-au g%sit po$iţii "avorabile în joc.
;prirea şi preluarea sunt dou% posibilit%ţi concrete şi di"erite de a intra în posesia mingii.
;prirea apare tot mai rar, dinamismul jocului actual impun#nd la "iecare "a$% necesitatea de a se
c#ştiga spaţiu şi timp, lucru reali$abil doar prin preluare.
La ba$a prelu%rii stau trei mecanisme di"erite determinate de acţiunea
supra"eţei de contact 1picior, piept, cap etc.2 asupra mingii@
- amorti$area repre$int% o diminuare progresiv% a vite$ei de venire a mingii. În tehnica prelu%rii
"undamentat% pe acest mecanism, juc%torul duce piciorul în înt#mpinarea mingii, iar la contactul
cu aceasta retrage
retragerea piciorul,
se reduce treptatlap#n%
început
c#ndcupiciorul
o vite$%revine
sensibil
pe egal% cu aceea
p%m#nt, a balonului,
iar mingea cade pedup% care
direcţia
c%tre care se intenţionea$% a "i continuat% acţiuneaC
- ricoşarea repre$int% schimbarea direcţiei mingii în urma lovirii sale de un obstacol. 4cest tip de
 preluare se "oloseşte c#nd, înainte de a intra în posesia juc%torului, mingea loveşte p%m#ntul
)up% ce a atins p%m#ntul, mingea sosit% spre juc%tor este înt#mpinat% cu un plan rigid şi
oarecum rela5at 1talp%, abdomen2 din care ea ricoşa$% pe o direcţie dirijat% de e5ecutant. În
momentul contactului mingea suport% şi o uşoar% amorti$are din partea acestora. 9icoşarea "%r%
amorti$are ar duce la o îndep%rtare inconvenabil% a mingii de juc%torC
- contralovirea re$ult% dintr-o lovire amorti$at% a mingii. E5ecuţiile din aceast% categorie se "ac
"ie c% mingea vine spre juc%tor "ie c% juc%torul urm%reşte mingea care se îndreapt% într-o direcţie
oarecare. &ontactarea mingii prin contralovire se reali$ea$% mai bine din alergare ast"el c%
 preluarea ce are loc serveşte jocului de mişcare prin care se c#ştig% spaţiu şi timp.
6upra"eţele de contact pot "i piciorul, pieptul, capul, etc.
În "uncţie de mecanismul biomecanic, de traiectoria şi direcţia de sosire a mingii precum
şi de direcţia de continuare a acţiunii din aceste procedee deriv% "oarte multe variante.
A) 'reluarea !in(ii cu latul
4t#t mingile rostogolite c#t şi cele cu traiectorie semiînalt% şi înalt% pot "i preluate cu
latul.&ontactul cu mingea se "ace cu acea parte a piciorului cu care se e5ecut% şi lovirea cu latul
repre$entat% de supra"aţa triunghiular% delimitat% de haluce, maleola intern% şi calcaneu
Folosirea prelu%rii cu latul este indicat% mai ales pentru mingile venite din "aţ%.
B) 'reluarea !in(ii cu tal"a
4t#t mingile rostogolite c#t şi cele cu traiectorie înalt% 1cu bolt%2 pot "i preluate cu talpa, o"erind
spre contact pingeaua. Folosirea prelu%rii cu talpa este indicat% mai ales pentru mingile venite
din "aţ%, mişcarea "iind natural%.
3ariantele prelu%rii mingii cu talpa sunt@
- preluarea mingilor rostogoliteC
- preluarea mingilor cu traiectorie înalt% 1cu bolt%2.
) 'reluarea cu tal"a a !in(ilor rosto(olite

http://slidepdf.com/reader/full/referat-fotbal-istoric-si-tehnica  6/15
8/10/2019 Referat Fotbal, istoric si tehnica

iciorul de sprijin este uşor îndoit din genunchi, se plasea$% lateral şi înapoia liniei mingii. El
asigur% echilibrul. iciorul de e5ecuţie înt#mpin% mingea cu v#r"ul înainte şi ridicat su"icient de
mult pentru ca aceasta s% intre între talp% şi sol. iciorul de e5ecuţie este uşor rela5at şi în
momentul contactului el nu apas% sau calc% pe minge. &%lc#iul, jos, împiedic% trecerea mingii pe
sub picior.
runchiul uşor aplecat "avori$ea$% preluarea şi protejarea balonului. >raţele, asimetric şi
lateral,
mingii şiechilibrea$%
a terenului.acţiunea.
Bingea se&apul şi privirea
opreşte sunt
printr-un îndreptate
ricoş concomitent
al ei între sau succesiv
cele dou% planuri rigideasupra
create
de sol şi talpa piciorului. În clipa contactului asupra ei se mai poate acţiona "ie printr-o
amorti$are, ca$ în care piciorul trebuie s%-şi opreasc% mişcarea, "ie printr-o contralovire cu
împingerea ei înainte, e5ecuţie ce permite continuarea alerg%rii.
*) 'reluarea cu tal"a a !in(ilor cu traiectorie +nalt,
4tunci c#nd mingea atinge solul înaintea planului lateral al corpului preluarea ei se va
"ace în modul cel mai e"icace cu talpa.
iciorul de sprijin este uşor "le5at din genunchi. >raţele ridicate lateral ajut% la
menţinerea echilibrului. rivirea însoţeşte mingea. iciorul de e5ecuţie se ridic% din şold cu
genunchiul
e5ecuţie esteuşor "le5at.
aşe$at% iciorul
oblic în "aţaeste complet
mingii, rela5at dinînarticulaţia
în momentul gle$nei.
care aceasta atingealpa piciorului
p%m#ntul, de
într-un
ast"el de unghi, înc#t mingea, lovindu-se de talp% s% se întoarc% spre sol diminu#ndu-şi vite$a.
6e observ% uneori c% mingea, în loc s% se i$beasc% de talp%, se loveşte de v#r"ul piciorului.
)e aici ea ricoşa$%, primind o mişcare de rotaţie îndreptat% înapoi. Bingea se ridic% de obicei în
aer şi este nevoie de o nou% mişcare, deci de pierdere de timp, pentru a o readuce pe sol. 4ceast%
greşal% se observ% atunci c#nd piciorul de sprijin se a"l% departe de locul de contact al mingii cu
 p%m#ntul.
; greşeal% "recvent% mai ales la încep%tori este determinat% de rigiditatea piciorului care
are articulaţiile încordate. 6e împinge cu putere mingea printr-o mişcare pornit% din şold şi din
genunchi, c%lc#nd-o cu talpa.
)atorit% supra"eţei rigide de i$bire, mingea ricoşa$% departe de juc%tor.
Itili$are tactic%
La intrarea în posesia mingiilor care vin cu traiectorie înalt% şi care iau contact cu solul
înaintea juc%torului.
E) 'reluarea !in(ii cu "ie"tul
Este indicat% pentru mingile venite cu traiectorie înalt% sau atunci c#nd transmiterea
mingii cu capul nu este recomandat% din punct de vedere tactic. 6upra"aţa de contact este mare şi
mai moale dec#t piciorul, gamba sau capul, uşur#nd e5ecuţia. reluarea cu pieptul se poate "ace
în dou% variante principale@
- prin amorti$are, ast"el înc#t mingea s% cad% în "aţa noastr% asigur#nd prin aceasta posibilitatea
continu%rii rapide a acţiuniiC
- prin ricoş sau contralovire ast"el ca ea s% ricoşe$e aproape vertical de pe supra"aţa pieptului.
rima variant% este indicat% atunci c#nd juc%torul şi-a "ormat înc% din momentul
apropierii mingii o intenţie clar% asupra modului cum va continua acţiunea. 6untem aşe$aţi cu
"aţa spre minge, cu genunchii uşor "le5aţi şi o uşoar% înclinare a trunchiului spre spate. =reutatea
corpului este reparti$at% în mod egal asupra ambelor picioare. Koldul este puţin împins înainte,
iar toracele bombat ast"el ca înainte de contactul cu mingea trunchiul s% "orme$e un arc uşor
aplecat spre spate. Împingerea înainte a şoldului este ajutat% şi de împingerea înainte a

http://slidepdf.com/reader/full/referat-fotbal-istoric-si-tehnica ? 7/15
8/10/2019 Referat Fotbal, istoric si tehnica

genunchilor din gle$ne. >raţele ridicate lateral ajut% la menţinerea echilibrului. rivirea
urm%reşte traiectoria mingii.
)in aceast% po$iţie, în momentul contactului mingii cu pieptul, genunchii se întind
aproape complet, şoldul "iind tras brusc înapoi. iciorul din "aţ% se retrage l#ng% cel%lalt picior.
&ontactul cu mingea se "ace cu porţiunea de mijloc a pieptului, superioar% sternului, balonul
"iind captat0 pe piept şi cobor#nd apoi uşor în jos. >raţele urmea$% şi susţin activ acţiunea de
 bombare-retragere pe care
&ea de-a doua o reali$ea$%
variant%, toracele.
prin ricoş sau contralovire, este indicat% atunci c#nd traiectoria
mingii se apropie de vertical% sau dac% schimbarea po$iţiei adversarului ne oblig% s% ne
schimb%m intenţia iniţial%. În acest ca$,
I) 'reluarea !in(ii cu ca"ul
reluarea cu capul se poate "ace în dou% variante principale@
- preluarea prin amorti$areC
- preluarea prin contralovire.
entru preluarea prin amorti$are ne vom str%dui s% lu%m contact cu mingea c#t mai
devreme, adic% într-un punct c#t mai înalt al traiectoriei sale.

lung. 4cest lucru este necesar pentru a putea asigura însoţirea0 mingii pe un parcurs c#t mai
4ştept%m mingea venit% pe sus într-o uşoar% "andare cu genunchii "le5aţi. La apropierea
mingii ne ridic%m în v#r"ul picioarelor, întin$#ndu-ne parc% dup% minge. runchiul este aproape
drept, braţele ridicate lateral ajut% la menţinerea echilibrului.
În momentul înt#lnirii, c#nd mingea ia contact cu "runtea, corpul, cu capul sub minge,
cedea$%0 vite$ei de sosire a balonului, retr%g#ndu-se brusc.
o$iţia "runţii este oblic-înainte pentru evitarea ricoşului peste cap al mingii.
)up% atingerea sa de "runte, mingea, pier$#nd din t%rie, cade în "aţa juc%torului cu o
traiectorie scurt%, arcuit%. entru a obţine o amorti$are c#t mai complet% a t%riei mingii, vom
accentua cedarea0 şi printr-un pas scurt
rin aceast% mişcare, înapoi cu piciorul din spate, "le5#nd genunchiul. aplecarea pe spate
a trunchiului va putea "i mai accentuat% reali$#nd o amorti$are mai sigur%.
#. -işcarea +nşel,toare driblin(ul)
Bişcarea înşel%toare, "enta sau driblingul sunt termeni "olosiţi în literatura de specialitate
 pentru a desemna de obicei acţiunea de a deruta adversarul şi de a-l dep%şi. &#teva clari"ic%ri
sunt îns% necesare.
Bişc%ri înşel%toare se numesc mişc%rile sau acţiunile întreprinse de "otbalist pentru a-şi
induce în eroare adversarul.
Elementul tehnic prin care un juc%tor a"lat sau nu în posesia mingii, induce în eroare biomecanic
un adversar pentru a-l inactiva temporar şi pentru a-şi crea prin aceasta un avantaj tactic
oarecare, de"ineşte noţiunea de "ent%.
)up% cum se vede mişcarea înşel%toare c#t şi "enta pot "i e5ecutate at#t cu mingea c#t şi
"%r% minge.
În terminologia curent% îns%, "enta sau mişcarea înşel%toare este echivalent%, sinonim% cu
noţiunea de dribling. )istincţia dintre aceşti termeni este dat% de "aptul c% noţiunea de dribling
înseamn% acţiunea de dep%şire a adversarului cu mingea la picior. )ac% "enta poate "i "%cut% şi
 pentru a deruta adversarul în vederea e"ectuarii unei pase pe l#ng% acesta sau pentru a sc%pa din
marcaj, driblingul reali$ea$% numai dep%şirea adversarului av#nd mingea la picior.

http://slidepdf.com/reader/full/referat-fotbal-istoric-si-tehnica < 8/15

8/10/2019 Referat Fotbal, istoric si tehnica

)e"inim ca dribling acele procedee de "entare cu ajutorul c%rora se trece de un adversar

conduc#nd mingea.
)ac% îns%, aşa cum este ca$ul capitolului lucr%rii noastre, vorbim despre elemente tehnice
cu mingea, putem considera termenii de mişcare înşel%toare, "ent% sau driblig, ca "iind sinonimi
în ca$ul c#nd se reali$ea$% dep%şirea adversarului, dup% cum mişcarea înşel%toare şi "enta sunt
sinonime şi atunci c#nd prin "olosirea lor nu reali$%m dep%şirea adversarului.
Benţion%m
)up%îninstruire,
continuare c% driblingulşiconstituie
antrenament o aptitudine
joc ea devine natural%.
deprindere. )up% repet%ri îndelungate,
"iecare juc%tor îşi "ormea$% "elul s%u particular de a dribla, determinat de caracteristicile
individuale.
&lasi"icarea mişc%rilor înşel%toare
În "uncţie de partea corpului care d% tonul mişc%rii "entele pot "i@
- cu trunchiul
- cu piciorul
- cu capul 1privirea2
La "el ca şi la celelalte elemente tehnice sistemati$area procedeelor componente are loc
din necesitatea
În joc, de a le anali$a
driblingul separat,înîn totalitate
angaja$% mod am%nunţit.
di"erite p%rţi ale corpului, "iecare din ele
contribuind la reali$area e"ectului de ansamblu. redominanţa unuia sau altuia dintre segmente,
greu de sesi$at uneori, de"ineşte procedeul, dar nici un dribling n-ar "i posibil "%r% angajarea
întregului corp.
>iomecanica general% de e5ecuţie a "entelor 
)in punct de vedere biomecanic, "enta const% din inactivarea adversarului, prin angajarea
sa într-o direcţie "als% de acţiune cu scoaterea ast"el a centrului s%u de greutate din supra"aţa de
sprijin printr-o mişcare sau intenţie de mişcare înşel%toare a posesorului mingii.
Fa$ele de acţiune şi contraacţiune ale cuplului atacant-ap%r%tor, din care re$ult% pe de o
 parte "enta şi pe de alt% parte de$echilibrarea sunt@
- apelul  1"als2 adresat adversarului printr-o intenţie de mişcare de c%tre posesorul mingiiC
- reacţia adversarului la apel, cu deplasarea centrului de greutate sau chiar a corpuluiC
- apelul * 1real2 adresat prin mişcarea adev%rat%, de c%tre posesorul mingiiC
- absenţa reacţiei adversarului la apelul *, el "iind plecat0 pe apelul C
- dep%şirea adversarului pe partea sa inactivat%.
În "a$a apelului , atacantul conştient sau spontan, iniţia$% o mişcare de încercare, cu
 piciorul, trunchiul, braţele sau privirea. )ac% adversarul r%spunde şi pleac%, atacantul îl
e5ecut%0 pe partea opus%, eliberat%. )ac% adversarul nu se prinde0 la prima "ent%, atacantul
sugerea$% o alt% intenţie.
Ki tot aşa p#n% ce în s"#rşit îl de$echilibrea$%.
e "a$a a doua, ap%r%torul cre$#nd0 într-o oarecare mişcare a atacantului, r%spunde la ea
cu intenţia de-a i-o contracara. El pleac%, se deplasea$% în direcţia în care anticipea$% acţiunea
atacantului. În "a$a a treia, modi"ic#ndu-şi planul, atacantul iniţia$% o mişcare opus% primei, un
alt apel deci, care-l g%seşte pe ap%r%tor nepreg%tit.
În "a$a a patra, ap%r%torul, de$echilibrat va reacţiona înt#r$iat la schimbarea mişc%rii.
În "a$a a cincea atacantul va pro"ita de de$echilibrarea ap%r%torului şi îl va dep%şi pe partea
inactivat% prin dribling.

http://slidepdf.com/reader/full/referat-fotbal-istoric-si-tehnica G 9/15
8/10/2019 Referat Fotbal, istoric si tehnica

4ceasta "iind schema tip a unei mişc%ri înşel%toare trebuie preci$at c% driblingul este o
selecţie motric% particular% a "iec%rui juc%tor, determinat% at#t de caracteristicile individuale c#t
şi de reacţia imprevi$ibil% a adversarului care va impune modi"ic%ri ale mişc%rii.
$. Lovirea !in(ii cu "iciorul
rin lovirea mingii cu piciorul înţelegem transmiterea intenţionat%, conştient%, dirijarea
mingii cu ajutorul unei p%rţi a piciorului2.

"olosit Lovirea mingii cu4proape

cel mai "recvent. piciorulîneste
toateelementul tehniccapacitatea
"a$ele jocului de ba$% aljuc%torului
jocului dede"otbal,
a lovimijlocul
mingea
cu piciorul poate "i valori"icat% cu succes. Lovirea cu piciorul este util% at#t ap%r%torului, pentru
a îndep%rta pericolul din "aţa propriei porţi, c#t şi atacantului care se preg%teşte de "inali$are.
osibilit%ţile sunt aproape nelimitate în ceea ce priveşte distanţa loviturii.
)eşi repre$int% un element tehnic, datorit% "aptului c% e"ectuarea sa are loc predominant
în cadrul unei colabor%ri cu partenerii, lovirea mingii cu piciorul, se trans"orm% prin aceasta în
 pas%, noţiune şi element de tactic%. În terminologia curent% lovirea mingii cu piciorul şi pasa tind
s% se identi"ice, pasa "iind interpretat% ca un element de tehnic%, deşi di"erenţa dintre ele este
evident%, ea preci$#ndu-se în "uncţie de scopul cu care "iecare se reali$ea$% 4st"el, în timp ce
lovirea
 pasa aremingii cu piciorul
loc numai pentru asetransmite
e5ecut%, balonul
în a"araunui
pasei, şi în vederea degaj%rii şi trasului la poart%,
partener.
>iomecanica lovirii mingii cu piciorul
Becanismul de ba$% al lovirii mingii cu piciorul este înt#lnit la toate procedeele de lovire
şi el se re"er% la acţiunea pe care o au di"eritele segmente ale corpului în reali$area e5ecuţiei.
)eşi mişcarea de lovire a mingii este aparent continu%, "luent%, ea se poate descompune în mai
multe elemente.
Becanismul de ba$% al lovirii mingii cu piciorul este înt#lnit la toate procedeele de lovire
şi el se re"er% la acţiunea pe care o au di"eritele segmente ale corpului în reali$area e5ecuţiei. În
timpul jocului aceste procedee de ba$% se e5ecut% în condiţii variate de dinamic%, po$iţie a
 juc%torului, traiectorie a mingii etc., determin#nd apariţia unor procedee derivate. rincipalii
"actori care duc la apariţia procedeelor derivate sunt@
- traiectoria pe care soseşte mingea@ pe jos, la semiîn%lţime, pe sus C
- direcţia din care soseşte mingea@ dinspre înainte, oblic, lateral, înapoiC
- traiectoria pe care se loveşte mingea @ pe jos, la semiîn%lţime, pe susC
- direcţia spre care se loveşte mingea@ spre înainte, oblic, lateral, înapoiC
- în%lţimea de la care se loveşte mingea@ de jos, de sus 1din voleu2, din drop 1demivoleu2C
- dinamica juc%torului, care se poate a"la@ pe loc, în alergare, pe sol, în s%ritur%.
oţi aceşti "actori determin% o varietate "oarte mare a procedeelor derivate. Fiecare dintre
ele su"er% adapt%ri particulare impuse de condiţiile concrete de e5ecuţie.
/. Lovirea !in(ii cu ca"ul
Lovirea mingii cu capul este un element important al tehnicii jocului de "otbal. &u
ajutorul s%u se pot re$olva sarcini tactice ca respingerea mingii, pasarea şi "inali$area. Bai mult
ca alte elemente jocul cu capul cere curaj şi iniţiativ%. Lovirea corect% a mingii cu capul este
condiţionat% de trei aspecte importante@
6upra"aţa de lovire
În principiu mingea poate "i lovit% cu orice parte a capului cu condiţia ca ea s% ajung% la
locul dorit. 4vantajele cele mai multe le o"er% îns% lovirea mingii cu "runtea. În primul r#nd,
"iindc% partea "rontal% a craniului este cea mai de$voltat% din punct de vedere anatomic, cea mai
 puternic% şi, în consecinţ%, cea mai re$istent% la i$bire. &iocnirea mingii cu "runtea rareori

http://slidepdf.com/reader/full/referat-fotbal-istoric-si-tehnica ! 10/15
8/10/2019 Referat Fotbal, istoric si tehnica

 provoac% dureri. Folosirea "runţii este motivat% şi prin "aptul c% supra"aţa mare şi relativ neted% a
ei înlesneşte dirijarea precis% a mingii.
Bişcarea capului, atunci c#nd loveşte cu "runtea, "ace parte din mişcarea dinapoi-înainte a
trunchiului, pe care o întregeşte şi din care îşi procur% o "orţ% de lovire superioar%. e l#ng%
considerentele de mai sus "olosirea supra"eţei "rontale este justi"icat% şi de alte aspecte. 4st"el,
mingea care vine poate "i urm%rit% cu privirea, "%r% nici o di"icultate, pe tot parcursul traiectoriei
sale. În acelaşi
mult mai mare atimp, st#nddec#t
terenului cu "aţa la terenul
dac% de joc,"aţ%
am sta lateral vederea peri"eric% poate controla o porţiune
de acesta.
0. Aruncarea de la !ar(ine 
4runcarea de la margine este un mod de reluare a jocului atunci c#nd mingea a dep%şit pe
 p%m#nt sau în aer o linie de margine a terenului de joc.+
În condiţiile "otbalului actual, c#nd este din ce în ce mai greu s% p%trun$i spre poarta
advers%, aruncarea de la margine poate deveni o arm% redutabil%. )e alt"el, în ca$ul juc%torilor
unor echipe europene 1engle$i, suede$i, norvegieni etc.2 repunerile mingii de la margine în
terenul advers au devenit veritabile lovituri de la colţ sau centr%ri care valori"ic% alte dou%
oportunit%ţi@
-- mingea
în primapoate
"a$%, "ilamai precis dirijat%
aruncarea cu m#na
de la margine nudec#t cu piciorulC
este o"said.
4runcarea mingii de la margine are dou% procedee de ba$%@
- aruncarea mingii de la margine de pe locC
- aruncarea mingii de la margine cu elan.
 Aruncarea mingii de la margine de pe loc. 7uc%torul ţine mingea în ambele m#ini ast"el ca
ea s% "ie susţinut% de degetele puţin des"%cute, rela5ate pe supra"aţa mingii. Bingea este spijinit%
de palme în partea ei posterioar%. )egetele mari şi ar%t%toarele sunt apropiate unele de altele. La
începerea mişc%rii picioarele stau "ie pe aceeaşi linie, uşor dep%rtate "ie într-o uşoar% "andare,
unul înaintea celuilalt. Bingea este ridicat% deasupra capului cu braţele rela5ate puţin "le5ate din
cot, pe urm%, "le5#nd mai mult cotul este cobor#t% în spatele capului. În acelaşi timp trunchiul
este puternic aplecat pe spate din umeri, şolduri şi genunchi. Întreg corpul va "orma un arc
 puternic îndoit spre spate. )in aceast% po$iţie porneşte mişcarea. ; dat% cu întinderea braţelor
are loc "le5ia energic% a corpului înainte, pornit% din gle$ne şi genunchi. 4runcarea mingii se
reali$ea$% atunci c#nd ea se a"l% deasupra capului. =reutatea corpului este reparti$at% uni"orm pe
ambele picioare. În ca$ul arunc%rii mingii de la margine de pe loc elanul necesar arunc%rii se
obţine prin mişcarea trunchiului cu braţele în prelungirea sa. Forţa arunc%rii provine pe de o
 parte din arcuirea rapid% spre înainte a trunchiului, pe de alta, din mişcarea de a$v#rlire a
 braţelor, reali$at% în punctul "inal al revenirii înainte a trunchiului. Iltimul impuls înaintea
arunc%rii este dat de mişcarea suplimentar% a braţelor, e"ectuat% din articulaţia m#inilor care
însoţeşte0 mingea.
 Aruncarea mingii de la margine cu elan. Este un procedeu prin care se urm%reşte m%rirea
distanţei de aruncare prin valori"icarea vite$ei elanului. ehnica sa de e5ecuţie nu di"er% prea
mult de tehnica arunc%rii de pe loc. 4runcarea se e5ecut% similar procedeului precedent dup% o
alergare treptat accelerat% de  – < m. entru menţinerea unei po$iţii relativ naturale în timpul
alerg%rii mingea este ţinut% în dreptul trunchiului şi numai pe ultimii doi paşi este ridicat%
deasupra capului şi spre spate.
Fa&ele atacului
rin "a$ele atacului se înţelege succesiunea acţiunilor individuale şi colective întreprinse
de atacanţi, precum şi relaţiile dintre aceştia, de la intrarea în posesia mingii şi p#n% la "inali$are

http://slidepdf.com/reader/full/referat-fotbal-istoric-si-tehnica  11/15
8/10/2019 Referat Fotbal, istoric si tehnica

sau pierderea mingii. 4cţiunile se di"erenţia$% între ele prin scopul, conţinutul, mijloacele de
reali$are şi, mai ales, prin $onele în care au loc. E5istenţa tuturor "a$elor nu este permanent
necesar%, "iind situaţii în care una sau alta dintre ele pot lipsi. &onvenţional îns%, este acceptat%
împ%rţirea în cele trei "a$e pe care le vom descrie mai jos.
 Faza I - Intrarea în posesia mingii şi trecerea din apărare în atac
&onsider#nd c% echipa a"lat% în ap%rare a recuperat mingea în $ona  sau * 1prin portar
sau deposedare2
 poate "i e"ectuat%juc%torii pot acţiona
în "uncţie prin contraatac
de dispunerea momentan%sau atac rapid. recerea
a adversarilor, din ap%rare
de reacţia în atac
lor 1eventual
 presing2 – prin degajarea portarului sau iniţierea atacului de c%tre unul din juc%torii a"laţi în
 posesia mingii.
 Faza a II-a - Pregătirea şi desfăşurarea atacului
4cţiunile acestei "a$e se des"%şoar% de obicei în $onele * şi ' prin atacul rapid sau atac
 po$iţional 1ca "orme de atac2. 4şe$area juc%torilor în teren va "i cea con"orm% cu sistemul de joc
înv%ţat, în scopul de a dep%şi adversarul prin acţiuni coordonate şi incisive.  Faza a III-a –
 Finalizarea atacului
)up% o succesiune de acţiuni tactice individuale şi colective prin care echipa în atac a
ajuns în apropierea porţii adverse se va reali$a "inali$area prin juc%torul cel mai bine plasat.
III. Re(ulile jocului
 A"licabilitatea re(ulilor
Legile principale ale jocului sunt în num%r de ?. 4celeași legi se aplic% la toate nivelurile
"otbalistice, chiar dac% pre"ața regulamentului permite "ederațiilor naționale s% modi"ice anumite
 pasaje pentru diverse categorii 1juniori, seniori, "emei, etc.2 e l#ng% cele ? legi, numeroase alte
deci$ii și directive 8F4> contribuie la reglementarea jocului de "otbal. Legile pot "i g%site pe
site-ul o"icial al F8F4.
uc,tori și echi"a!ent
Fiecare echip% este alc%tuit% din ma5imum  juc%tori 1e5clu$#nd re$ervele2, dintre care
unul trebuie s% "ie portarul. 9egulile spun ca minimul de juc%tori acceptat într-o echip% este de ?
E5ist% o varietate de po$i ții în care juc%torii sunt amplasați de c%tre un antrenormanager, acestea
ne"iind prev%$ute în regulamentul "otbalistic.
Fiecare echip% trebuie s% desemne$e un portar. 4cesta este singurul c%ruia i se permite s% ating%
mingea cu m#inile. otuși, nici el nu are voie s% "ac% acest lucru în a"ara supra"e ței de pedeaps%
1careul de  metri2 din "ața porții sale.
Echipamentul de ba$% al juc%torilor este "ormat dintr-un tricou, pantaloni, ciorapi
1jambiere2 și ap%r%toare. 7uc%torilor le este inter$is s% poarte altceva ce ar putea "i periculos
 pentru ei sau pentru alt juc%tor 1inclusiv bijuterii sau ceasuri2.
In anumit num%r de jucatori pot "i schimba ți în timpul unui joc. Aum%rul ma5im de
înlocuiri, în meciurile internaționale și la nivel de ligi naționale, este de '. La alte niveluri acest
num%r poate varia. Botivele cele mai înt#lnite ce cau$ea$% o schimbare sunt accident%rile
oboseala, schimb%rile tactice sau tragerile de timp pe "inal de joc. La nivelul seniorilor, un
 juc%tor înlocuit nu poate reintra în joc.
Oficiali
In joc este condus de un arbitru. 4cesta de ține Mîntreaga autoritate de a pune în aplicare
Legile 7ocului, în concordanț% cu meciul la care a "ost delegatM 1Legea +2, iar deci$iile sale sunt
"inale și indiscutabile. 4rbitrul este ajutat de * arbitri asistenți 1popular denumiți tuș ieri2. În

http://slidepdf.com/reader/full/referat-fotbal-istoric-si-tehnica * 12/15
8/10/2019 Referat Fotbal, istoric si tehnica

http://slidepdf.com/reader/full/referat-fotbal-istoric-si-tehnica 13/15
8/10/2019 Referat Fotbal, istoric si tehnica

2olul de aur și (olul de ar(int

La s"#rșitul anilor NG!, 8F4> a e5perimentat di"erite metode de a evita stabilirea echipei
înving%toare prin e5ecutarea loviturilor de departajare. 4cest mod de a pierde un meci este "oarte
nepl%cut pentru orice club.
Betodele au constat în încheierea jocului în prelungiri, mai devreme de cele '! de minute
obișnuite. Fie c#nd se marchea$% primul gol 1gol de aur2, "ie la s"#rșitul primei repri$e de
 prelungiri, în ca$ul
argint2. 4ceste în care una
e5perimente dintre
au "ost echipe
retrase are îndeacel
destul moment avantaj pe tabela de scor 1gol de
repede.
=olul de aur a "ost "olosit la &ampionatul Bondial din *!!* 1&oreea de 6ud-7aponia2, iar golul
de argint la &ampionatul European din *!!( 1ortugalia2.
Faultul și co!"orta!entul nes"ortiv
In arbitru acord#nd unui jucator cartona șul galben pentru o intrare nesportiv%. Faultul se
 produce în momentul în care un juc%tor comite o "apt% nesportiv% citat% de 9egulamentul de
"otbal, în timp ce mingea se a"l% în joc. Ele se reg%sesc în Legea *. Faptele mai grave, cum sunt
hențul 1jucarea mingii cu m#na2, tragerea unui adversar, împingerea unui adversar etc., se
 pedepsesc cu lovitur% liber% direct% sau lovitur% de la  metri 1dac% Min"racțiuneaM se produce în
careul de  metri2. &elelalte
&omportamentul se pedepsesc
nesportiv cu lovitur%
poate ap%rea liber%
oric#nd, at#t indirect%.
la juc%torii a"la ți pe ga$on, c#t și la
re$erve. Faptele ce conduc la un ast"el de comportament sunt considerate a "i împotriva spiritului
 jocului și se pedepsesc cu cartonaș galben sau cu cartonaș roșu 1eliminare2.
În ultimul timp, în "otbalul pro"esionist a ap%rut o nou% problem%@ simularea. 4ceasta const% în
c%derea unui juc%tor cu scopul de a ob ține o lovitur% liber% 1eventual un penaltD2, chiar dac% nu a
e5istat în prealabil contact între el și  juc%torul advers 1presupus c% l-ar "i "aultat2. Fiind un gest
greu de sesi$at de arbitri, simularea este acum considerat% Mgest nesportivM și este sancționat% cu
cartonaș galben. 3lad 9obu e maestru in a simula "aulturile.
Avantajul
4vantajul presupune ca arbitrul s% permit% continuarea jocului 1s% nu-l opreasc%2 chiar
dac% la un moment dat se produce o Min"rac țiuneM împotriva unei echipe. 4cest lucru se int#mpl%
doar dac% acea echip% poate bene"icia de nesanc ționarea greșelii adversarului. )ac% nu se pro"it%
de avantajul l%sat, arbitrul poate reveni asupra deci$iei și poate întoarce "a$a la momentul inițial
acord#nd lovitur% liber%. impul scurs între acordarea avantajului și revenirea la "a$a
 premerg%toare nu poate dep%și (-+ secunde.
&hiar dac% se utili$ea$% aceast% clau$% a avantajului, la prima întrerupere a jocului, arbitrul poate
sancționa 1dac% este necesar2 juc%torul ce a comis "aultul 1gestul nesportiv2.
Ofsaidul
Legea o"saidului limitea$% posibilitatea atacanților de a se po$iționa at#t în "a ța mingi
1mai aproape de linia porții2, c#t și în "ața penultimului juc%tor advers. 4desea se spune c%
aceast% regul% a "ost creat% pentru a evita ca juc%torii s% a ștepte mingea într-un singur loc, c#t
mai aproape de poarta advers% 1popular vorbind, Ms% stea la poman%M2. )ar, în realitate, legea
este similar% celei din rugbD. )etaliile și aplicarea acestei legi sunt comple5e și de multe ori ea
naște controverse.

http://slidepdf.com/reader/full/referat-fotbal-istoric-si-tehnica ( 14/15
8/10/2019 Referat Fotbal, istoric si tehnica

 
 BIBLIOGRAFIE 
 

1. &ern%ianu &., Fotbal – Banualul antrenorului pro"esionist, >ucureşti, Editura 9otech ro,
*!!. )ata@ **..*!' ;ra@ (@*+
2. &ojocaru 3., 6trategia preg%tirii juniorilor pentru "otbalul de înalt% per"ormanţ%
>ucureşti, Editura 4:86 BIA)8, *!!!. )ata@ *'..*!' ;ra@ @'!
3. )ragomir ., 6carlat E., Educaţie "i$ic% şcolar% 9epere noi – mutaţii necesare, >ucureşti,
Editura )idactic% şi pedagogic% 9.4., *!!(. )ata@ **..*!' ;ra@ <@(!
4. )umitrescu =., eţan ., Fotbal@ introducere în tehnica şi tactica jocului modern, Editura
Iniversit%ţii din ;radea, *!!. )ata@ **..*!' ;ra@ ?@*!
5. )umitrescu =., Fotbal reg%tire şi joc, EdituraIniversit%ţii din ;radea, *!!. )ata
*..*!' ;ra@ *!@*+
6. )umitrescu =., +@!
*!..*!' ;ra@ Fotbal erminologie, Editura Iniversit%ţii din ;radea, *!!(. )ata
7. )umitrescu =., Fotbal ehnica jocului reg%tirea tehnic%, Editura Iniversit%ţii din
;radea, *!!. )ata@ *'..*!' ;ra@ +@*!
8. Economu 3., Fotbalul modern simpli"icat şi (!! întreb%ri şi r%spunsuri, >ucureşti, Editura
6tadion,G?*. )ata@ *(..*!' ;ra@ '@(+
9. actica jocului, &raiova, Editura Iniversitaria, *!!. )ata@ **..*!' ;ra@ G@'+
10. OOO."i"a.com )ata@ **..*!' ;ra@ @+

http://slidepdf.com/reader/full/referat-fotbal-istoric-si-tehnica 15/15