Student Cristea Alexandra

An 3, Științe Politice

AFECTEAZĂ ȘOCUL BREXIT STABILITATEA UNIUNII EUROPENE?

Brexit reprezintă un șoc puternic asimetric, de o excepțională magnitudine și adâncime.

Pentru UE, Brexit a creat o problemă suplimentară care, dacă este abordată și negociată ca o
oportunitate de adâncire a actualelor reforme, nu va ajunge să zdruncine stabilitatea financiară,
monetară și politică a Proiectului European. Însă, pentru Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei
de Nord, Brexit a generat o sumă enormă de incertitudini în aproape toate domeniile: politic,
militar și de securitate, economic și financiar, comercial și vamal, social, educațional, în viața de
zi cu zi a cetățenilor care trăiesc și muncesc pe teritoriul britanic.

1. Stabilitatea în Uniunea Europeană Dicționarul limbii române definește stabilitatea ca fiind

,,însușirea de a fi stabil, solid, trainic, statornic, ferm, durabil’’ [1]. BCE califică stabilitatea
financiară ca fiind ,,situația în care sistemul financiar, format din intermediari financiari, piețe și
infrastructuri de piață, are capacitatea de a face față șocurilor și corecțiilor dezechilibrelor
financiare. Aceasta reduce posibilitatea apariției, în procesul de intermediere financiară, a unor
perturbări de o severitate capabilă să genereze un impact nefavorabil asupra activității economice
reale’’ [2]. Stabilitatea financiară și stabilitatea monetară sunt atribute esențiale pentru creșterea
economică. Unul din principiile fundamentale ale construcției UE este asigurarea unei dezvoltări
durabile bazată pe o creștere economică echilibrată, pe stabilitatea prețurilor și pe o economie de
piață competitivă ale cărei fundament este liberul schimb favorizat de piața unică și stabilitatea
sistemului financiar european. De ce contează atât de mult stabilitatea monetară? Istoria
ultimului secol a arătat că, perioadele îndelungate cu inflație sau deflație excesivă au avut efecte
negative asupra economiei și, deci, a sistemului financiar. Ca urmare, lupta împotriva inflației,
respectiv a deflației, este vitală, iar cel mai bine o poate face, la nivel instituțional, banca
centrală. În Uniunea Europeană (UE), obiectivul principal al oricărei bănci centrale membră a
Sistemului European al Băncilor Centrale este menținerea stabilității prețurilor, ceea ce înseamnă
că, prețurile ar trebui să nu înregistreze fie creșteri semnificative, adică inflație, fie scăderi
continue și generalizate ale prețurilor, adică deflație; în vreme ce inflația erodează puterea de
cumpărare, o cădere prelungită a prețurilor, mai ales dacă nu se datorează eficientizării
procesului de producție, poate produce o spirală a scăderii prețurilor, a cererii și a șomajului,
reflectată, în bugetul național, printr-o scădere a veniturilor, a investițiilor și a cheltuielilor
publice cu sănătatea, educația, infrastructura, etc.. De performanțele economice ale unui stat și de
stabilitatea sistemului său financiar depind, atât în vremuri bune cât și în vremuri de criză,
stabilitatea sau instabilitatea sistemului politic național. Ceea ce a contat pentru UE, mai ales
după criza din 2008-2009, a fost și este evitarea șocurilor de mare amplitudine și, în cazul în care
apar, îmbunătățirea capacității de răspuns la crize. Însă, un șoc neașteptat și de proporțiile Brexit-
ului poate fi mai mult decât atât, poate fi șansa maximizării beneficiilor Proiectului European.

2. Șocul Brexit și prelungirea incertitudinilor

2.1. Cum evenimentul Brexit s-a transformat în șocul Brexit ?Brexit este denumirea generică
asociată rezultatului referendumului organizat în data de 23 iunie 2016 prin care cetățenii
britanici au optat în favoarea ieșirii Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (pe scurt,
UK) din UE . Premierul britanic Theresa May a declanșat articolul 50 la data de 29 martie 2017,
concomitent cu începerea negocierilor cu Consiliul European (Consiliul) cu privire la termenii
retragerii, proces care ar fi trebuit să dureze doi ani .Pe parcursul acestei perioade, discuțiile
dintre Guvernul britanic și Comisia Europeană (CE) au inclus două scenarii de referință: ,,hard
Brexit’’ și ,,soft Brexit’’. Pentru UE, ,,hard Brexit’’ înseamnă că, Regatul Unit va continua să
deruleze relații comerciale cu UE în conformitate cu regulile Organizației Mondiale a
Comerțului (OMC), dar fără a conferi UK dreptul de liberă circulație a persoanelor în cadrul
pieței unice europene. ,,Soft Brexit’’ semnifică faptul că, relațiile comerciale britanice urmează
regulile Spațiului Economic European (SEE), ceea ce conferă UK posibilitatea de a rămâne
membru al pieței unice europene și, implicit, beneficiar direct al celor patru libertăți europene
(libera circulație a persoanelor, a capitalului, a bunurilor și a serviciilor). Există mai multe
modele privind tipul de acord UE-UK ce se va semna (dacă se va semna): (i) aderarea Norvegiei,
Islandei și Liechtensteinului la Acordul privind Spațiul Economic European (SEE), (ii) Acordul
privind spațiul european de liber schimb (AELS) – cazul Elveției se apropie de statutul de stat
membru al UE cu drepturi depline în piața internă a UE.(iii) Al treilea model ar fi o uniune
vamală în stil turcesc care ar acoperi majoritatea sectoarelor de comerț cu bunuri, dar, ca și în
cazul elvețian, modelul turcesc exclude serviciile financiare. (iv) Acordurile de liber schimb,
cum ar fi cele cu Mexic sau Coreea de Sud, ar stabili, de asemenea, accesul liber la piața internă
a UE, cel puțin pentru comerțul cu bunuri. Cum negocierile nu s-au putut concretiza până la data
de 29 martie 2019, Consiliul a convenit să acorde UK o prelungire până la data de 31 octombrie
2019 . În eventualitatea unui scenariu fără nici un fel de acord cu UE, Regatul Unit va deveni o
țară terță pentru UE, nu va avea parte de o perioadă tranzitorie, iar legislația primară și secundară
europeană va înceta să se aplice pe teritoriul britanic .

2.2. Șocul Brexit și vulnerabilitățile generate asimetric

Studiile de impact elaborate atât în UK cât și în UE în ultimii doi ani arată anvergura,
ramificațiile și implicațiile enorme ale Brexit-ului. Deși sunt oarecare diferențe la nivel de cifre,
majoritatea analizelor arată cum un eveniment democratic de tip referendum național poate
declanșa un șoc enorm la nivel european și chiar global prin magnitudinea, adâncimea, și
complexitatea efectelor generate pe plan: a/ sectorial, b/ național și, c/ regional. a/ Din punct de
vedere al analizei sectoriale, impactul Brexit ar arăta astfel: Pentru UK: o sumă mare de
incertitudini în ceea ce privește:  Situația economică. Tabloul general al impactului Brexit arată
tendințe spre: o slăbire a cererii și a ofertei, un curs de schimb mai scăzut și o inflație mai mare,
cu următoarele efecte: - Eventuale bariere specifice unei economii mai puțin deschise vor
conduce la scăderea volumului schimburilor comerciale și a fluxurilor investițiilor străine
directe, cu efect asupra reducerii productivității. - O economie mai puțin deschisă și mai puțin
productivă va avea tendința spre o monedă mai slabă (adică, un curs de schimb real mai scăzut).
- Deprecierea cursului de schimb ar putea avea un efect mai prelungit asupra prețurilor de
consum. În schimb, eventuale alte modificări fiscale, cum ar fi taxele și tarifele comerciale, s-ar
putea transmite mai repede în prețurile de consum. - Scăderea economică este asociată adesea cu
condiții financiare mai stricte și cu o creștere a incertitudinilor, ceea ce ar putea avea impact
asupra cererii agregate (ajustarea structurală semnificativă ar spori rata naturală a șomajului iar
condițiile economice mai slabe ar tinde să reducă migrația netă spre interior).

- În prezent, pe baza statutului de stat membru al UE, companiile britanice își pot vinde și pot
cumpăra bunuri și servicii în mod liber, fără taxe sau tarife, oriunde în UE; ținând cont că, în
ultimii 20 de ani, UE a negociat 36 de acorduri de liber schimb cu 58 de țări din afara UE, Brexit
va afecta și expunerea comercială a companiilor britanice pe acest piețe extra-comunitare.

- Migrația (in/out). Conform statisticilor britanice, se estimează că, în prezent trăiesc în UK

aproximativ 1,2 milioane de cetățeni membri ai UE; fluxul mare din ultimii ani provine din
fostele state comuniste: Polonia (853.000 persoane), România (175.000 persoane) și Lituania
(155.000 persoane). La un an după votul Brexit, imigrația anuală netă în Marea Britanie a scăzut
cu circa 100.000 persoane, în special din rândul statelor din Europa de vest. Cel mai important
efect al migrației în UK este de natură fiscală: există o relație pozitivă între, fluxurile
migraționiste și creșterea economică. Migranții din UE care lucrează pe teritoriul britanic au
plătit, în medie, mai multe taxe și impozite bugetului UK decât beneficiile primite . Astfel,
migranții care au sosit în UK după anul 2000 au contribuit cu mai mult de 20 miliarde de lire
sterline la bugetul UK; mai concret, aportul migranților la bugetul UK din 15 state membre a fost
de cca. 64%, iar a celor din fostele țări comuniste de apx. 12% în plus față de beneficiile primite
de la statul britanic . De partea cealaltă, se estimează că între 1,4 și 1,8 milioane de cetățeni
britanici trăiesc în statele membre ale UE; dacă doar o fracțiune s-ar muta înapoi în UK, atunci ar
crește presiunea pe serviciile de asistență de sănătate și de servicii sociale, împovărând în
continuare un sistem deja cu probleme (NHS). Pe lângă dreptul de a trăi, de a lucra și de a avea
proprietății în celelalte state membre, cetățenii britanici care beneficiază de pensii de stat în UK
și care au dreptul la asistență medicală în celelalte state membre, pierd aceste beneficii;
suplimentar, pierd și alte drepturi sociale și cetățenești, inclusiv dreptul de a vota în alegerile
locale, naționale și europene din UE

 Aspecte juridice, de securitate și diplomație. Fiind în afara UE, UK nu va mai putea face parte
din Curtea Europeană de Justiție, și nici din alte organisme internaționale dar, va putea negocia
propriile sale acorduri comerciale, vamale, de securitate, etc..
  Piața unică - serviciile financiare: având în vedere dimensiunea extraordinar de ramificată
sectorului financiar britanic, precum și gradul de integrare adâncă în piața unică europeană,
impactul Brexit asupra pieței unice este analizat din perspectiva stabilității financiare europene și
globale.

Pentru UE – impact asimetric, mai mare în sectoarele cu grad înalt de dependență: - Politicile,
relațiile și schimburile comerciale: UE, prin ea însăși, a devenit cea mai mare piață comercială,
cu peste 60% din comerțul european tranzacționat intra-statal; în plus, UE are acorduri care
permit comerțul liber cu 53 de alte piețe comerciale și cu alte țări terțe (de exemplu: Canada,
Japonia, Norvegia, Elveția, Africa de Sud și Coreea de Sud). Spre deosebire de UK, impactul
comercial al Brexit asupra economiei UE este probabil să fie relativ redus. UK este un partener
comercial important dar nu vital pentru UE, cu un total net comercial în valoare de aproximativ
5% din PIB-ul UE. Unde se va resimți Brexit mai mult ar putea fi pe partea cererii, prin scăderea
solicitărilor de bunuri și servicii europene. Cele patru state membre ale UE afectate de Brexit ar
putea fi: Irlanda, Olanda, Belgia și Germania, țări care exportă semnificativ mai mult decât
importă din UK, pericolul iminent fiind o posibilă creștere a costurilor la tranzacțiile comerciale.
Un caz aparte este Irlanda unde, reintroducerea frontierei vamale nu ar avea numai impact fiscal,
dar ar re-tensiona relațiile de la granița cu Irlanda de nord.

În cazul unui ,,soft Brexit’’ (via scenariul Acordul de Liber Schimb) impactul pare a fi mai puțin
sever, greu de cuantificat pentru că depinde de detaliile particulare ale viitorului acord. În oricare
însă din aceste cazuri, CE a pregătit deja un set de 14 măsuri sectoriale reunite sub forma unui
Plan de contingență al UE prin care să întărească capacitatea UE de gestionare a impactului
Brexit și a riscurilor asociate, precum și de coordonare a politicilor și instituțiilor implicate .

Impactul asupra localizării, lichidității și costului serviciilor financiare: pe de o parte, Brexit

subminează însăși poziția competitivă globală a City-ului londonez; pe de altă parte, Brexit
afectează majoritatea guvernelor statelor membre, conglomeratele financiare europene și globale,
firmele și clienții din întreaga Europă. Relocarea instituțiilor și a tuturor angrenajelor din spatele
acestor instituții, respectiv din spatele piețelor, este nu numai foarte costisitoare dar are nevoie de
timp căci, indiferent de orașele de relocare, până la atingerea aceluiași nivel concurențial,
competiția ar fi disruptivă și ar contribui la adâncirea fragmentării

 Dimensiunea național-identitară, o problemă istorică care a alimentat fracționările: -

Chestiunea Irlandei: problema nerecunoașterii dominației engleze și mișcarea de emancipare
națională și de extindere a drepturilor politici pentru catolici, mai puțin în Ulster, unde
protestanții din Irlanda de nord, au refuzat statutul de autonomie față de majoritatea catolică -
Radicalizarea dimensiunii național-identitare a fost omniprezentă în societatea britanică, atât pe
vremea imperiului cât și după dizolvarea abruptă a imperiului ceea ce a întreținut tensiuni
segregaționiste constante.
 O societate ordonată, asociată cu pluralismul, democrația dar și cu rigiditatea și paternalismul: -
Rețelele și structurile de influență care domină viața politică/diplomația, sectorul economic și
viața social-culturală; cultul istoric al gentlemanului și al paternalismului își găsește
contrapondere în etica muncii și meritocrație, în modernitatea și progresul moralei clasei de
mijloc, aspirația la schimbare și la solidaritatea claselor sociale.

 O economie a cărei deschidere a oscilat de la imperiu la stat membru insular confruntat cu

conjuncturi politice dificile, episoade de inflație, inegalități regionale și sectoriale, creșteri
frecvente ale șomajului și tensiuni sociale. - UK reprezintă a doua cea mai mare economie a UE
(18% din PIB-ul UE) și demografică (13% din populația UE). [33] - UK continuă să fie o putere
financiară globală: lira sterlină și City-ul londonez reprezintă pivoții capitalismului internațional
și motorul sectorului financiar european (6,8% contribuție în PIB, din care City-ul financiar
londonez generează 50% și 44% pondere în exportul UK către UE – cifre la 2016) - UK practică
un capitalism intern și internațional original bazat pe: intervenționismul statului, concentrare
industrială, pragmatismul liberal, valorile liberului schimb, migrație in/out și ,,conștiința
imperială’’.

UE fără UK ar juca un rol mai redus în ceea ce privește chestiunile diplomatice,

strategice, de securitate, militare regionale și globale. Totul depinde de cum viitoarea CE și
viitorul PE vor avansa în direcția reformei UE și a guvernanței UEM. În funcție de tipul
eventualului acord de ieșire UE și UK cu privire la circulația mărfurilor, a serviciilor, a
capitalurile și a forței de muncă, este posibil să apară diferențe între UK și țările terțe (Elveția,
Norvegia, Islanda, Turcia, Canada, Japonia, Coreea de sud), ceea ce ar putea degenera în
frustrarea ca, un membru din afara UE care dorește relații mai strânse cu UE este probabil să fie
tratat mai bine decât un fost membru al UE care a solicitat voluntar ieșirea din UE și care, timp
de decenii, a contribuit la dezvoltarea UE. Ca urmare, descurajarea viitorilor posibili doritori să
activeze articolul 50 din TFUE ar trebui să aibă ca punct de plecare costurile ieșirii din UE care,
pot fi mai mari decât beneficiile. Fără ,,Marea Britanie veșnic nemulțumită’’, procesul de luare a
deciziilor la nivelul UE poate deveni relativ mai simplu, în special în domeniile în care este
necesară unanimitatea, cum ar fi Cadrul financiar multi-anual post 2020. Acest lucru însă nu ar fi
neapărat pozitiv și din punct de vedere politic pentru că, deciziile pe politici semnificative (piața
comună) pot fi chiar mai dificile fără UK ca stat membru decât cu UK ca stat membru - ponderea
blocului considerat cel mai liberal din UE (care acum este format din UK, Olanda, Suedia,
Danemarca și Estonia) s-ar diminua, afectând pilonul politic liberal al UE . Riscul politic cel mai
periculos ar fi nu ,,efectul de turmă’’ generat, ci efectul asupra conceptului de bază care stă la
baza actuale reforme a UEM: ,,o uniune tot mai strânsă’’, ceea ce ar îngreuna și mai mult
avansarea negocierilor pentru politici comune în domeniile de apărare, politică externă, apărarea
granițelor externe ale UE, migrație, etc. Starea de spirit anti-UE/Establishment din unele state
membre ale UE, avansul partidelor naționaliste și populiste din UE nu trebuie subestimată pentru
că, pe fondul concretizării Brexit,s-ar putea adânci separatismul regional ( din Flandra/Valonia,
Catalonia, Țara Bascilor, Tirol/Italia de Nord) sau, chiar s-ar putea ajunge la respingerea
formelor instituționale și de reglementare supra-naționale transfrontaliere, cu efecte asupra bunei
funcționări a zonei euro și a Proiectului European însuși .

BIBIOGRAFIE:

[1] Dicționarul limbii române, Dexonline, litera S, disponibil aici:

https://dexonline.ro/definitie/stabilitate

[2] Banca Centrală Europeană, Financial Stability Review disponibil aici

https://www.ecb.europa.eu/ecb/tasks/stability/html/index.ro.html

[3] Comisia Europeană, 2019, ,,Acordul de retragere dintre UE și Regatul Unit explicat’’,
disponibil la adresa: https://ec.europa.eu/commission/sites/beta