3

Dezvoltare ~i cultura democratidi *

Robert A. Dahl

Robert A. Dahl este Sterling Professor of Political Science Emeritus 1a Yale

University. E1 a tacut parte din consiliul Academiei Americane de Arte ~i Stiinte
~i a fast pre~edinte a1 American Political Science Association. Printre lucrarile
sale se numara: The New American Political (Dis-)Order (1994), Democracy
and Its Critics (1989) ~i Polyarchy: Participation and Opposition (1971)**.

Juan Linz ~i Alfred Stepan definesc democratia consolidata drept un sistem politic in
care, printre altele, "din punct de vedere atitudinal, democratia devine singurul joc
acceptat (the only game in town) atunci dnd, chiar ~i in fata unor crize politice Si
economice severe, majoritatea covir~itoare a populatiei considera eli orice schimbare
politidi suplimentadi trebuie sa se realizeze in limitele procedurilor democratice"l. Cli
alte cuvinte, procesul de consolidare democratica necesita existenta unei culturi demo-
cratice puternice, care sa ofere suportul emotional ~i cognitiv adecvat pentru adeziunea
la procedurile democratice2. Analiza pe care am Iacut-o culturii democratice are la baz
doua presupozitii. Prima este ca orice sistem politic, inc1usiv sistemele democratice, sc
confrunta, mai devreme sau mai tirziu, cu crize puternice. Cea de-a doua presupozili"
este ca existenta unei culturi democratice rebuste va ajuta la depa~irea crizelor intr-o tar
democratica. In timpul unei crize, guvernantii care se bucura de sprijinul opiniei publicc
continua sa adere la procedurile democratice chiar atunci dnd se afla in situatii-limit~.
Depa~irea unei crize poate chiar adinci increderea in procedurile democratice3.
Cum ar putea lua na~tere 0 cultura democratica robusta, daca acest lucru este ell
adevarat posibil, intr-o tara in care ea a fost in mare parte absenta sau nedezvoltata, CUIll
este cazul in cea mai mare parte a lumii nedemocratice din zilele noastre, precum ~i 31
unora dintre noile democratii? Pe dt de importanta este aceasta intrebare, pe atH se pare
ca raspunsurile satisflicatoare lipsesc. Mai degrabli dedt sa incerc sa gasesc un raspuns,
voi cauta pur ~i simplu sa comentez un raspuns la care se apeleaza destul de des ~i care,
de~i e foarte plauzibil, in opinia mea este fals.

* Acest articol i§i are originea in mare parte in capitolul "Political Culture and Economic Develop
ment", in Ragnvald Kalleberg §i Frederik Engelstad (cds,), SOl'Ifll Tillu' (llId Social Chnllgl' :
HistoricalAspects in the Social Sciences (in curs dc apnrillr III chilli ptlhliclldi articolului de Ih(lI),
. ** Ultimele doua volume au fast publicate ~iin Iimbu !'()11I~1l1l ' , )/'/IIlIr '1/(111 ~'ll'1f'f('lIl'i (ra~i: Itlst it 1I1li I
European. 2002) Si Poliarhiill'. I'nrriclfJ(1f(' ~'IOf/lIlltll' (,,,.1 III~thllltll hIlH\11!:illl,2(01)).
 DEZVOLrARE.')1 CUI..:fURA D1~MOCRATICA 69

1111I1 dllllnJ inLCrpret~rile Funclamentate pe un numar mare de dovezi empirice este ca

, '111111111" de piat1 rcprczintli 0 conditie atit necesara, cit 1?isuficienta ca sa putem vorbi
j. I ~11i.llllt:!ullci cullllri c1cmocratice solide. Legatura empirica strinsa dintre democratia
I' 111111111 XX Iii cxistcnta unei economii de piata avansate nu poate fi contestata. in ciuda
dldhl1(l1 Indisclllabile a acestei leg:Huri empirice, natura exacta a relatiei dintre moder-
III 111It Ilociocconomica, democratizare ~i na~terea unei culturi democratice este astazi
"'\lldpll III rei de nedeslu~ita cum era ~i in urma cu un sfert de seco!.
I~~llllldevarat di multe trasaturi sistemice ale economiei de piatli ~i societatii avansate
1,1 'ldll\II~,!l, In general, dezvoltarea unei culturi democratice. Printre aceste trasaturi se
1II1111~dt:UII sislem juridic stabil ; descentralizarea considerabilli a deciziilor economice ;
'IIIII/1I1\.l1llurga a informatiilor, persuasiunii, stimulentelor ~i recompenselor, mai degrabli
I II cocrciliei, pentru influentarea comportamentului actorilor economici; na~terea
I IIINClllijlocii; accesulla informatii destul de credibile ~i a~a mai departe. Cu toate
11'11,YII opinia mea, ar fi 0 gre~eaHi sa presupunem ca 0 economie de piatli avansata
I' lit· slriCl necesara, fie suficienHi pentru crearea unei culturi democrat ice solide.
IHIOl'll,democralizarii in Statele Unite, Canada, Noua Zeelanda, Australia, Elvetia,
HI Ill' /ll':!lldinave - ~i, tara indoiaUi, lista ar putea continua - demonstreaza cu siguranta
I flllllille s1'iapara 0 societate avansata de piata, existau deja conditiile propice demo-
IIt/Nlli ~i dezvoltarii unei culturi democratice solide. Toate trasaturile sistemice asociate
, II 1I 1l1l0111iiJe de piata avansate mentionate anterior erau prezente in aceste tari, chiar
illllli I <.;Ynd ele se aflau in faza preindustriala, predominant agrara. Cu mult inaintea
11.111'111IIIIiz1'irii, existau deja structuri care facilitau tranzitia catre democratie ~i catre con-
,," 1.1111('II accsteia prin acceptarea larga a ideilor ~i a dezvoltarii unei culturi democratice4•
Nil cSlC greu sa consideriim aceasta istorie a inceputurilor democratiei ca irelevanta
I' 111111 contemporaneitate. Pentru muIte tari poate ca este cu adevarat irclevanta. Totu~i,
II Important sa reflectam asupra acestor experiente istoricecare ne pot ajuta sa
.1111I IIlCIlI mai clar tipurile de structuri ce faciliteaza na~tereaunei culturi democratice
11111 Il (11t'1l unde aceasta a fost inexistenta.
I II rei cum societatea avansata de piata nu este strict necesara pentru existenta unei
• 11111111 dcmocratice solide, ea nu este nici suficienta. Un motiv ar fi ca sistemele de
I II dlll(u care fac parte integranta din trasaturile structurale ale. economiilor de piata pot,
11I11Idl1lll, s1\ genereze sustinere pentm ierarhie ~i inegalitate, cum s-a intimplat in trecut
I 11111se intimpla in continuare, de pilda, in cazul conducerilor din cadrul intre-
I'llwlt-rHor economice. Chiar mai important este faptul ca nu exista nici un motiv sa
IH'!IHl(lIl.l1CIU ca, in calitatea sa de produs al modernizarii socioeconomice, cultura politica
d'"I1IC1'llicli se va na~te automat, ca un fel de deux ex machina politic.
1)lIuli practici de sorginte culturala sint cruciale pentru supravietuirea democratiei in
III1111lldc de crizli. in primul rind, principalele forte publice de coercitie organizata, armata
I plllltin. lrcbuic sa se afle sub controlul ferm al conducatorilor ale~i in mod democratic.
I _II' Plltin probabil ca 0 tara democratic a sa urmeze 0 tranzitie sigura prin perioade de
I 11/,1\, dac1 aceaslll norma nu este atit de profllnd inradacinaH'i incit idee a unei lovituri de
HII IIdlit~'rc sllle para pur ~i simplu irealizabila civililor ~i militarilor deopotriva.
() II dOlla practic~ de sorginle culturalll, de 0 importanta cruciala, care este foarte
lilliI'll lIll I4l1slinuf 'in orice tarl1.. csle capaCilalCa de a tolera ~i. chiar mai mult, de a
I'loli'ln rtf'lU (Ill h;lzlllcglll!1 upi IIIilc 1)ierellillleic di ferile, potential conil iCluale. Acordul
Illlpl'lIlCHlIlllOJ' vielll 1>01111('1- IIII pnalll f'i gl'lIl1rlll SlIlIIlH.llIIIIIIII
111conditii1c 1I110rdiferentc
.'
 70 PERSPECTIVE TEORETICE SI CONCI!I"I'III\I,1

fundamentale de opinie asupra substantei politicilor sau identilllLll 1I11(lollalc. Trecind

peste problemele morale complexe, nu cred ca putem specifica foarte precis limitele
empirice de toleranta mutual1LCu toate acestea, ~tim, cu sigurantli, unele lucruri despre
tipul de "sol" pe care limitele exterioare vor putea fi identificate. Dupa cum demonstreaza
foarte bine perioadele care conduc la colapsuri ale democratiei ~i la razboaie civile,
competitia politica asupra unor stiluri de viatli care se exclud reciproc este putin probabil
sa ramina in limitele tolerantei mutuale;

Trei cai posibile

De la observatia ca 0 economie moderna de piata nu este 0 conditie nici necesara, nici
suficienta pentm existenta democratiei nu mai ramine dedt un pas foarte mic pina la a
realiza ca nu exista nici 0 solutie unica de legatura intre dezvoltarea socioeconomica,
regimul politic ~i cultura democratica.
Dovezile istorice de pinli acum par sa fie in concordanta cu un numar de cai posibile.
Eu voi pune accentul aici doar pe trei dintre acestea, de~i nu ma indoiesc aproape deloc
de faptul ca ele simplifica prea mult complexitatile istorice.
1) Succesiunea occidentala obi~nuita: democmtizarea ~i cultura democratica preced ~i,
In cele din urma, favorizeaza dezvoltarea socioeconomica. A~a cum am sugerat anterior,
aceasta cale a fost urmata de Statele Unite, .larile scandinave §i multe aite state. Ea ne este
atit de familiara, incit poate nu mai este nevoie sa mai spun nimic in plus despre ea.
2) Succesiunea modernizarii autoritare: dezvoltarea socioeconomica preceda ~i
favorizeaza democratizarea ~i cultura democratica. 0 prezentare schematieli a procesului
de modernizare autoritara care conduce la democratizare ar putea fi urmatoarea: prin
generarea unei economii de piata avansate cu trasaturile-cheie descrise anterior, regi-
murile autoritare creeaza conditiile ce stimuleaza, in rindurile elitelor §i publicului larg,
cererea de democratizare. Formele anterioare de coercitie devin tot mai dificile, pericu-
loase ~icostisitoare pentm ca liderii sa Ie mai poata impune in fata unui public din ce in
ce mai mobilizat, informat §i increzator in propriile puteri. Conducerea insa§i ajunge sa
fie impartita intre duri ~i moderati. Aceasta inseamnli eli, dupa ce au provocat, au asistat
~i s-au bucurat de beneficiile noii ordini sociale ~i politice, unii lideri din fruntea
regimului autoritar, constituindu-se intr-o factiune moderata, nu mai doresc sa ia masuri
dure care ar putea prezenta riscuri serioase pentm ci~tigurile anterioare ale regimului,
mai ales in conditii de expansiune economica.
Dezbaterile politice, care au devenit deja larg raspindite, chiar daca precaute, acum
ajung sa se bucure de 0 toleranta tot mai larga. Deja eliberata dt de dt de constringeri,
presa i§i d~tiga autonomia, Liderii opozitiei sint acceptati sa participe in viata politica.
Mi~carile politice clandestine se transforma in partide politice. Se adopta 0 noua
constitutie. Apoi, mi~earea eea mai radicalli dintre toate este reprezentaHi de organizarea
unor alegeri relativ libere ~i coreete. Oficialii ale~i dintre membrii fostului regim sau din
opozitia democratica guverneaza mai muIt sau mai putin in conformitate Cll practicile ~i
institutiile democratice. Pe scurt, regimul autoritar a fllcut Joe ulloi guvernliri substantial
democratice.
3) Democratizarea are lac treptat, pc ml1suri1 ('(' tfl':'1Ylflm'(!" ,I'of'lo(1COIIOllllcti~'I t'ert
politicd se stlmuleazn recipro('. Stl IlInn. un cX<.llllplll IJiPII'lh , lldl" Ii TIlCcllrcll 111Illod
 I)nZVOI:J'ARE $1 CUU'URA DEMOCRATICA 71

;IClIlenlC ale economiei de piat1l, s1l promoveze exporturile §i sli

1111, I "'rJflHL~lI economic1l rapid1l. Profitind de avantajele generate de noile oportu-
,I 1111111 pII'lIorii, oamenii de afaceri §i baneherii prospera. Apoi, aceste grupuri fac
111l1111Nllpill f\\Iyernantilor pentru a determina 0 mai ampUi expansiune a economiei de
III I 11111 III/It hl.llleficiilor conferite de cre§terea economica, guvernantii raspund aces tor .
hili! I'll 0 cOIIsccin(1l, are loc 0 cre§tere a gradului de urbanizare, agricultura se
III ,'Illsn de mijloc §i cea muncitoare se extind. Cresc cererile de educatie, de
II ltplillidini specializate, de acces la informatie §i mijloace de comunicare.
'111101111 Il1llpund acestor cereri. Noua §i, de acum, mai numeroasa clasa mijlocie
II.j NIlIIl'lil1() mai mare libertate a cuvintului, a presei §i acees la informatii.
,ltlllltnl"o de comunicare §i exprimare, fie ele legale, cvasilegale sau tehnic ilegale,
Ii"", ('111I'rlle care ies acum la suprafata vizeaza respectarea domniei legii, alegerii
Ii, I ~IIHI'1l11l unui legislativ responsabil in fata ceUitenilor, reforma constitutionalli §i
liEd il, pili f0. Astrel, tara ajunge la un prag de la eare conduclitorii trebuie fie sli
l(ljl 11'1('11:1Ide democratizare, fie sa se confrunte cu premisele reinstalarii unui
liil lllllllNiy care, in Jipsa legitimitatii §i a eapacitatii de a asigura eontinuitatea
!WI t 11'"lllIliee, ar provoca dezordine, opozitie violentli §i, poate, revolutie. Guvernantii
leil!n "'lIld, franzilia democratica este completa intr-o tarli care are aeum 0 populatie
liii~illllNn, 1I1fllhctizaHi§i educata, ce poate sa sustina idei.le §i practicile democratice.
I)q_IIII'I'"Nll1dcscriere este schematic a §i ipoteticli, ea pare sli rezume mult mai corect
I 1I11ldl'llIizllriiautoritare decit am flicut-o anterior §i este in concordantli, in opinia
I II ilm'l'rI0rea acestui proees a§a cum a avut elloc in Asia. Prezentarea schematicli
i :11111111 InClll-Osolutiei modernizarii autoritare ar putea fi u§or reconstituita pentru a
Ih, II, t IIINI'1I1 gradual, cu stimulare reciprocli.
I, , I lit' IillIl.lIIIfel de interesant faptul ca formula graduala pare mai apropiatli de experienta
,"11'11llllllicciJentale decit succesiunea rigidli sugerata in primul scenariu descris mai
I I" plldll, ea este in mai mare armonie cu raspindirea sufragiului universl:ll, cu
It ,lIldllll'l1 pllrlidelor politice §i cu dezvoltarea unei culturi politice de tip democratic.
"IlIPll1l clWyn conclllzii pe care Ie putem trage in mod logic atunci cind vine yorba
1'1111 !tUMtul'lldintre cultura politicli §i dezvoltarea socioeconomicli. in primul rind,
111'11 dtH'" II economic de piata avansata aduce cu sine multe structuri §i credinte utile
1'"111111I1/nl,(I astrel de societate de piata nu este nici strict necesarli, nici suficienta
I" 111111 111'lIlllHunei culturi politice destul de robuste pentru ca demoeratia sli nu fie
III Iliin III Iimpul momentelor inevitabile de criza §i conflict.
II Iii dollclt rilld, nu exista, de fapt, nici 0 secventa unic1i de tranzitie de la un regim
11.01,111111'11111<; In inaugurarea institutiilor politice democratice.' De§i este diferita de
., \'1 11\11 \ll'(.:ldelltall1obi§nuita, cea a modernizarii autoritare a generat 0 democratizare
Itll lldtllllhlill ill citeva l1lri, cu preclidere in Coreea de Sud §i Taiwan.
II III II'llllcH rind, inlrucit conditiile institutionale ale democratiei moderne sint de
I Illllltllllll'\I110scllte ~i nu este nevoie sli fie reinventate, procesul tranzitiei §i consolidarii
11'11111\ lillII'l' nil elr lrebui sl1 fie la fel de indelungat ca in Occident. Chiar in cazul in care
111111111111\ lllodcrlliza re este mai rapid, lntr-o tara care nu a cunoscut deloe sau care a fost
IIplllln d~, l.lxpl.lrkm\1Idemocraticl:t, acest proces nll poate fi unul de scurtli duratli. In
I 1111t'll dll Slid ~i ill l1tiwlIII, de exemplu, democratizarea a durat aproape 40 de anis.
II III plllluiull rind, IIC!)l inlrodllccr\Jn imllilutii10r democratice intr-o tar1l lipsita de
'III 111~1I111 cllllllOCllIll('111I!IIChell:!.1l
0 schilllllllrc c.lxlraordinarll, en nu asigllrll ~j ell aeeste
L
72 PERSPECTIVE TEORETICE SI C()NCHI'I'\I/\ I I

institutii vor fi inradacinate intr-o cultura democratica sol ida. Int roduccrea instituli ilor
politice democratice este un pas important in consolidarea unui sislem politic democratil',
dar nu este suficienta pentm crea 0 cultura politica in stare sa suslina puternic democralilill
In al cincilea rind, intrucit nu exista doua tari care sa aiba experiente istori('
identice, nu este rezonabil sa gindim ca toate tarile democratice au ~i culturi polili('I\
identice. Culturile politice par sa varieze considerabil intre statele democratice dill
Europa ~i America? ~i este foarte probabil sa difere chiar mai mult in alte colturi uk
lumiL
In al ~aselea rind, daca institutiile politice dintr-o tara nu sint sustinute de 0 culluJ'
politica solida, autoritarismul poate reveni atunci c1nd au loc crize puternice ~i, mil
devreme sau mai tirziu, aproape toate statele se confrunta cu asemenea tipuri de criz(',

Note

1. Vezi capitolul scris de Juan J. Linz ~i Alfred Stepan ~i indus in acest volum.
2. Prin "cultura" inteleg un corp de norme care ghideaza comportamentul, valori ce influenlea7.n
judecalile ~i harli cognitive larg raspindite care tind sa persist'e din generalie in genera tit:,
Aceasta definilie larga este in mare parte in concordanla cu cea oferita de A.L. Kroeber ~
Clyde Kluckhohn in 1952, dupa ce au trecut in revista citeva sute de definilii ale "culturii",
in efortul de a ajunge la un concept care sa fie general acceptat. Vezi Milton Singer, "Culture:
The Conqept of Culture", in David Shills (ed.), lnternational Encyclopedia of the Socill/
Sciences (New York: Macmillan, 1968), pp. 527-543.
3. Cea de-a doua presupozitie a mea este altceva decit 0 presupozilie. Problemele metodologict:
derivate din verificarea acestei presupozilii sint foarte serioase, intmcit propozilia empiricN
devine cu u~urinla circulara. Cum yom putea ~ti dadi sistemul de credinte politice sau cultul'll
politica dintr-o tara democratidi sint suficient de robuste pentm a sustine cum se cuvillc
procedurile democrat ice in timpul unei crize severe? Stirn ca raspunsul la aceasta intrebare
este pozitiv pentm ca democratia a reu~it sa supravieluiasca in urma crizei. Cum se poate
explica aceasta supravietuire? Prin taria credinlelor democratice. De~i propozilia nu este ill
mod inerent circulara, puterea relativa a credinlelor este foarte greu de masurat. Daca 0 lad\
democratica s-a confmntat cu multe crize in timp, se poate ajunge la conc1uzia logica potrivit
careia cultura ~i credinlele democratice sint sufieient de puternice pentm a consolida procc·
durile democratice spre a face fala altei crize viitoare. Cu toate acestea, in contextul in care
tranzitia catre democratie s-a incheiat de putina vreme, cum soar putea determina profunzimca
§i trainieia credintelor democratice? Probabil ca, in aceste conditii, putem afirma ca procesul
de consolidare democratica a avut cu adevarat loc intr-o tara care a trecut printr-o criza foarte
severa ~i care ~i-a pastrat totu~i intacte institutiile democratice.
4. Gordon S. Wood trage conc1uzia, in urma unor recente studii istorice, ca economia agricolN
de piala nu a apamt in Noua Anglie pina in anii 1780. EI sustine mai departe ca schimbarclI
institutiilor ~i a ideologiTlor a fost cea care a avut drept rezultat 0 "explozie a puterii
antreprenoriale" in agricultura regiunii. Vezi "Inventing American Capitalism", New York
Review of Books, 6 iunie 1994, pp. 44, 49.
5. Nu am luat aiei in discutie costurile modernizarii autoritarc sau ale oridirui tip de modernizare.
Totu~i, este important de retinut ca aceste costuri sint apllsllioarc. i\marlya Sen arata ca. (il:~i
speranta de viata este mai ridicata in China clccil III 111(1 ill, (Ii.:clud accasta din until! $11I
ci§tigat independenta nu au mai jn~ervcnit pt:riondc d(' 11l11l1l('ll', Iilpl pc cart: el II illrihult'
existentei unui sistem democratic multipHrlitisl. Spit' d(IIIN(·hli,·iI,\Uilllil(illdill Ilidill, III ('"hill!l
f'oamctca II ucis. III pcriondll 195H-1961, IIpl(~lIllIlI() III' 11I11lD.II,O iI,' 1l11I1ll'III,
dlillN ('11111 lit.
'l1clIzll III ,,I'rcc(IWlls IlIlll N('('ds", N(IIII /«'/111/1/11, III Wi II 1111111,11h· I (1)'1, JIll II 1/1