Sunteți pe pagina 1din 3

Tocqueville TEMA TIRANIEI MAJORITATII

Alexis de Tocqueville a fost autorul a doua carti fundamentale, care i-au adus o binemeritata glorie inca in timpul scurtei sale vieti. El a intrat in istorie ca autorul celei mai bune carti scrise vreodata despre democratia de peste Ocean, Despre democratie in America, aparuta in doua volume, in 1835 si 1840. Tocqueville in a celei de-a doua Republici franceze,a servit pentru un scurt timp ca ministru al Afacerilor Externe. Venirea la putere a lui Napoleon al III-lea a pus capat carierei politice a lui Tocqueville. Se spune despre opera lui Alexis de Tocqueville c a trecut testul timpului datorit refleciei active.Profeiile lui Tocqueville despre democraie i revoluie s -au adeverit ntr-o proporie mult mai mare dect ar fi crezut contemporanii si, ori chiar autorul nsui. Cititorii i interpreii lui Tocqueville au gsit n monumentala descriere a Americii democrate, ca n cea a Franei Vechiului Regim i a Revoluiei, nu doar viziunea unui istoric att de diferit de ceilali mari autori ai perioadei Restauraiei franceze, dar i ipotezele fascinante ale unui gnditor politic, critica modernitii din perspectiva unui moralist modern i prediciile unui analist al istoriei civilizaiei. Toate acestea, nmnuncheate n personalitatea unui geniu politic lipsit de carier politic, care, ancorat genealogic n spiritul aristocraiei, a idealizat democraia, demonstrnd ns c ea ar putea nate noul Leviathan, sub nfiarea tiraniei majoritii. Citind lucrarea lui Tocqueville aduce de fiecare dat o lumin nou asupra Americii, celei de la nceputuri i a celei de azi. Istorie originar a democraiei i modernitii, exemplu al viitorului, nu ns ultimul, de dezvoltare plenar a umanitii, America lui Tocqueville este o interpretare anamorfotic a Franei. nainte de a face descrierea exemplului democraiei, Tocqueville i urmeaz maestrul, pe Montesquieu, cel care n Scrisori persane, (re)vizita Frana printr-un discurs al celuilalt, respectiv folosind o perspectiv oriental asupra Occidentului. Tietura alteritii, pentru a spune aa, este practicat de Tocqueville n maniera maestrului su. Exist ns i diferene. Tocqueville pornete spre cellalt capt al Vestului, dinspre centru spre periferie, pentru a descoperi viitorul Occidentului n ceea ce trecea nc o parte slbatic a sa, natural i deopotriv ambigu. Prsirea centrului este recurent n cteva secvene pe care le-a numi ale rennoirii timpului. n naterea Romei, a cretinismului, a Evului Mediu, ori a modernitii iluministe prin revoluiile englez, american, francez.

Esena guvernrilor democratice, spune Alexis de Tocqueville, e reprezentat de caracteru labsolut al stpnirii majoritii. Majoritatea este un fel de axis mundi a vieii politice democratice. Dar care este presupoziia pe care se ntemeiaz aceast preeminen a majoritii, ce anume credin st la baza acestei dominaii absolute? Presupoziia este ceea ce Tocqueville numete. Teoria egalitii aplicat inteligenei, adic ideea c mai muli oameni la un loc sunt mai luminai i mai nelepi dect unul singur, c numrul prevaleaz asupra calitii. Aceast dominaie a majoritii, deci a numrului asupra calitii, aceast egalitate aplicat inteligenei, poate avea consecine funeste pentru viitor. De la dominaia normal a majoritii se poate ajunge la o adevrat tiranie a acesteia:Ceea ce reproez cel mai tare guvernrii democratice, aa cum e ea organizat n Statele Unite, nu e slbiciunea ei, cum muli susin n Europa, ci dimpotriv, fora ei invincibil. i ceea ce mi displace ce mai mult n America nu este extrema libertate care domnete acolo, ci puinele garanii mpotriva tiraniei. De altfel, autorul nostru descoper aceast influen total, adic tiranizant amajoritii nu numai n plan politic, ci i n planul gndirii:Nu cunosc vreo ar unde s domneasc, n general, mai puin independen a spiritului i o mai veritabil libertate a discuiilor dect n America, spune Tocqueville.Acest lucru nseamn c libertatea nu este suficient pentru a asigura nalimea i independena spiritului. n ciuda unei liberti totale, spiritele americane sunt dependente de influena enorm a majoritii, a opiniei acesteia. n America, mai aflm, majoritatea zvorte gndirea ntr-un cerc formidabil. Toate aceste formule care sun amenintor ne previn c nu exist, nici mcar n patria ideal a libertii i democraiei, o veritabil libertate de gndire. Mai mult, este de observat cum tocmai principiile liberale pe care se ntemeiaz democraia american suprim, dincolo de un prag, exact temeiul ce se presupune a fi la baza acestei democraii, adic libertatea. n America nu exist libertate a spiritului, spune filosoful de care ne ocupm. Numai in ultimii cinci ani, in spatiul anglo-saxon au aparut nu mai putin de patru noi traduceri engleze ale capodoperei sale, Despre democratie in America (mai existau alte doua traduceri anterioare, ceea ce ridica la sase numarul traducerilor engleze existente la ora actuala).Cheia fascinatiei exercitate de opera sa sta in temele abordate, teme ce sunt mai actuale decat niciodata: societate civila, raportul intre religie si democratie sau intre libertate si egalitate, centralizare si descentralizare, mecanismele revolutiei, moravurile democratice, individualismul, patriotismul sau rolul intelectualilor in politica. Tocqueville a inteles ca nimeni altul importanta societatii civile. O democratie, in opinia sa, nu e cu adevarat autentica decat daca exista in sanul ei o societate civila puternica, formata din numeroase asociatii civice si politice prin care cetatenii participa la viata publica. Tocqueville a inteles, de asemenea, mai bine decat multi alti liberali ca intre democratie si religie nu exista o incompatibilitate funciara, ca democratia are
2

nevoie de suportul religiei si moralei, pentru a contrabalansa influenta nociva a formelor extreme ale individualismului in viata publica. Nu in ultimul rand, critica pe care Tocqueville a facut-o centralizarii si pledoaria in favoarea descentralizarii administrative sunt exemplare pentru cercetatorii societatilor postcomuniste de astazi, dupa cum la fel de relevanta este si analiza pe care a facut-o tensiunilor generate de procesul globalizarii democratice la care asistam si astazi, cuprinsi de anxietati si sperante diverse.