PERSPECTIVE TEORETICE Sl CONCliP'l'UAI.

I'

80

ci de orientari universaliste catre 0 anumita versiune a binelui public. (;rallitele dintre

public ~iprivat sint estompate deseori in vechile poliarhii, dar insa~i ideea de granita este
larg acceptata ~i, de multe ori, afirmata puternic atunci dnd ea pare afectata de autoritali
publice care actioneaza din motive particulariste. Acolo unde domina particularismul,
aceasta idee este mai slaba, mai putin insu~ita ~i rareori aplicata.
Dar poliarhia are sens, chiar in sferele institutionale care, in ciuda regulilor formale,
sint dominate de particularism. In parlament, puterea judecatoreasca ~i unele actiuni ale
executivului, ritualurile ~i discursurile dau de inteles ca regulile formale sint cele care
ghideaza comportamentul. Consecinlele sint duble. Pe de 0 parte, inchinindu-se regulilor
formale, aceste ritualuri ~i discursuri incurajeaza cere rile ca regulile sa fie cu adevlirat
respectate ~i ca manifestlirile comportamentale ale guvernului orientate catre public sa
domine. Pe de alta parte, ipocrizia ostentativa a multora dintre aceste ritualuri ~i
discursuri hrane~te cinismul cu care sint privite institutiile poliarhiei, detinatorii functiilor
publice ~i "politieienii", in general. Atita vreme dt aceasta a doua consecinta este foarte
vizibila, particularismul este acceptat ~ipracticat ca principala metoda de a ci~tiga ~i de a
exercita puterea politidi. In asemenea poliarhii, particularismul este 0 componenta importantlia regimului24.Poliarhiile sint regimuri, dar nu toate poliarhiilesint acela~itip de regim.
Vedem aici ambiguitatea asertiunii Iacute de Juan J. Linz, Adam Przeworski2S ~i de
aItii care sustin ca la stadiul de consolidare se ajunge cind democratia devine "singurul
joc acceptat" (the only game in town). Este clar ca ace~ti autori se refera la regulile
formale ale poliarhiilor. Mai general, chiar dadi pot sa nu se refere la "institutionalizare",
autorii care se limiteaza la termenul "consolidare" afirma, totodata, mai mult sau mai
putin implicit, aceea~i sincronizare intre regulile formale ~i comportamentul real26. De
exemplu, Przeworski sustine ca se ajunge in etapa consolidarii democratice "dnd nimeni
nu se poate vedea actionind in afara institutiilor democratice ". Dar aceasta nu impiedica
posibilitatea ca joeurile "din interiorul" institutiilor democratice sa fie diferite de cele
dictate de regulile formale. Przeworski afirma, de asemenea: "Mai tehnic vorbind,
democratia este consolidata atunci dnd acordul (operarea din interiorul cadrului institutional) constituie echilibrul strategiilor descentralizate ale tuturor fortelor relevante"27.
In mod clar, Przeworski presupune ea exista doar un singur echilibru, cel generat de 0
strinsa sincronizare intre regulile formale ~i comportament. Totu~i, oricit de inferioare
pot fi in termenii performantei ~irezultatelor pe care Ie valorizlim, ~i situatiile pe care Ie
descriu eu constituie un eehilibru28.

Un limb teoretic
Daca principalul criteriu pentru consolidarea democratiei sau pentru institutionalizare
reprezinta, mai mult sau mai putin explicit, 0 sincronizare rezonabil de strinsa intre
regulile formale ~i comportamentul real, atunci ce putem spune despre tari precum
Italia, Japonia ~i India? Acestea sint poliarhii de durata unde, dupa toate semnele, se
manifesta cu violenta diverse forme de particularism. Totu~i, aceste tari nu apar ca
problematice in literatura pe care 0 iau in discutie. FaptuJ ell ele sim considerate ca fiind
"consolidate" (sau, cel putin, nu sint cataJogatc ea "llCCOllsolidatc")sugereaza cit dc
puternicli, dar ~i dt de inconsistclltli este accaslll pcrllpl(livn. Ea al(l~Caz1lclichela
"consolidate" lInor eazuri care 'in mQdclar nu IlC pOlllv('lH'('II.11'I~1I11'IClllclc
salc, ciaI'care.:
au I'c.-;isllIlp\,:Jlll'll p<.lriolldllSClllllificlllivJlwi IIIIIIINdt'l il
1I1c1l1'
0 pillllllCllIHlloil"
(l

1111

ILUZII

I)I\SPI{I\ CONSOLlDAREA

81

DEMOCRATIEI

illlllhll. Al,;l.:Hsta
esle 0 anomalie paradigmatic~ lipid. Ea trateaza aceste cazuri trimitindu-Ie
1111Ull Ihuh l.corelic29, de parc~, pentru c~ sint cumva considerate "consolidate" , marile
dl~III\IHlIlle dinln: regulile formale ~i comportamente ar fi irelevante. Este pacat ca se
IIIIIIIJIIIIa~a. pcntru c~ variatiile care sint importante teoretic ~i empiric pentru studiul
1I1111)1.ului sel de poliarhii existente r~in,
astfel, intr"..qn con de umbra.
I) 111111
chesliune care stirne~te confuzii este generat~de necesitatea "legitimitatii", pe
I III ullllck dcfinitii ale consolidarii 0 adauga. Cine trebuie sa accepte regulile de:rnocratice
111111111 k :)i cit de profunda
trebuie sa fie aceastl:i acceptare? Aid, literatura oscileaza intre
\ IlIHlllcc1tnumai anumiti lideri trebuie sa adere la principiile democratice ~i a argumenta
I" l'II\lIll1i multi cet~teni ai unei tari trebuie sa fie democrati, pe de 0 parte, ~i a afirma
III I I'Idtlltca accept~rii normative a acestor principii ~i a continutului rlimas, cu simpla
1"'11 ('pere cll nu exista nici 0 alternativa
fezabiIa a democratiei,
pe de alta parte.
11l1l1l1llsiuneaacestei aderente este, de asemenea, problematica:
e suficient ca ea se
II I"l II la institutiile formale ale regimului sau ar trebui sa fie extinsa ~i catre alte zone,
I lIut Ill' fi cultura politica democratica imparta~ita la scara larga?
1)111 riind acest impas conceptual,
nu e surprinzator faptul ca este imposibil sa, se
i'llllkc clar dnd 0 democratie a devenit "consolidata". Pentru a ilustra acest lucru, sa
11I1I1i\(lcr5m"testele" pe care Ie propun Gunther, Diamandouros ~i Puhle. Se presupune
Il'CIlICleste ajuta la diferentierea cazurilor consolidate din sudul Europei de cele
1111
Illlsolidate din America Latina, din Europa de Est ~i din Asia. Indicatorii care "pot
1111111
dovczi d un regim este consolidat" sint ~ 1) "alternanta la putere a fo~tilor
dVilII"10; 2) "sprijin ~i stabilitate continue ~i largi in timpul perioadelor cu dificultati
t 1IIIIIIIIIice extreme";
3) "infringerea reu~ita ~i pedepsirea unor rebeli din pozitii
lllilogice"; 4) "stabilitatea regimului in fata restructurarii
radicale a sistemului de
1lIlIlldc" ; ~i 5) "absenta unui partid sau a unei mi~diri antisistem semnificative,din punct
Iii Vl'dcre politic" (pp. 12-13).
II ccca ce prive~te America Latina, trebuie comentat in legatura cu fiecare dintre
III mHOpuncte c~: 1) alternantele la guvernare prin procese electorale pa~nice au avut loc
II Alilcrica Latina la fel de des ca ~i in sudul Europei; 2) in prima, sprijinul pentru
IlIhllllatca regimului a persistat (in Argentina, Brazilia ~i Bolivia, intre alte tari) chiar in
Illlldlllilc unei recesiuni mult mai acute dedt in Europa de Sud ~i in contextul unei
lIJla(1Ide patru ori mai mari; 3) dovezile de pedepsire sint foarte putine, de~i cu exceptii
IllpIlI'tante in ambele regiuni; 4) chiar atunci cind ne gindim la Italia din zilele noastre,
l'/lIl' )\f'Cli s~ ne imaginam restructurari
ale sistemului de partide mai radicale dedt cele
11110 uu avul ]oc in Bolivia, Brazilia ~i Ecuador;
~i 5) partidele politice "antisistem" sint
III lei de absente in poliarhiile din America Latina ca ~i in cele din sudul Europei.
Illttlrnforii consolid~rii democratice invocati de ace~ti autori (~i cu care sint de acord
llllllti lll(ii) sufer~ de 0 ambiguitate extrema31 incele din unna, s-ar putea observa ca
IIIH\llIlcnlarca lor ne indreapta in directia reducerii la absurd, pentru ca s-ar putea sustine,
1''' l)lI'l,a logicii sale, d po]iarhiile latino-americane
sint, de fapt, "mai consolidate"
IIh IIdl 1111 trecut prin mai multe
"teste severe" (p. 12) decit corespondentele lor din

lit

1111I

opn.

<It;

Sud .

.'

82

PERSPECTIVE

TEORETICE

$1 CONCEPTUAI.1(

Poliarhii, particularism i responsabilitate

Aproape d1 nu mai este nevoie sa spunem ca toate cazurile reale prezinta diverse variam
de combinatii de-a lungul diferitelor dimensiuni relevante. Totu~i, ~ceasta observatie fiu
ar trebui sa conduca la solutia procustiana de astringe laolaIta toate cazurile. Diferentel
in grad, in care fiecare caz aproximeaza un pol sau altul, pot justifica c1asificarea $1
analiza lor separata. Desigur, am putea prefera, din motive variate, un proces politic co
adera destul de indeaproape la regulile formale din pachetul institutional al poliarhiei.
Cu toate acestea, exista poliarhii, unele la fel de vechi precum Italia, India ~i laponia
sau, in America Latina, Columbia ~iVenezuela, care sint inca trainice, de~inu functioneazn
dupa cum dicteaza regulile lor formale. Pentru a intelege aceste cazuri, trebuie sa ~tim
ce jocuri sint, in realitate, jucate ~i dupa ce reguli.
In multe tari din estul sau sudul mapamondului exista 0 fractura veche ~i adinca intre
pays reel ~ipays legal. Astazi, dnd multe dintre aceste tari pretind ca sint democratii Si
adopta un cadru constitutional, persistenta ~i marea vizibilitate a acestei fracturi poate sa.
nu ameninte supravietuirea poliarhiilor, dar nici nu faciliteaza vindecarea fracturii.
Institutiile sint viguroase, mai ales dnd au adinci radacini istorice ~i particularismul nll
este 0 exceptie. El este 0 trasatura permanenta a societatii umane. Numai de curind Si
numai in unele contexte institutionale s-a reusit temperarea lui prin norme ~i reguli
universaliste. in multe dintre noile poliarhii, particularismul sali!~luie~te in cele mai
multe institutii politice formale, totu~i ocuparea posturilor guvernamentale inalte este
decisa de procesul universalist al numararii corecte a voturilor. Acest lucru poate suna
paradoxal, dar nu este a~a. El arata ca acestea sint poliarhii, dar ele nu sint nici cele pe
care teoria democratiei Ie imagina cind se nastea din reflectia asupra regimurilor politice
din nord-vest ~i nici ceea ce multe studii ale democratizarii presupun ca ar trebui sa fie
sau sa devina democratia.
Faptul ca anumite poliarhii sint institutionalizate informal are consecinte importante.
Doresc sa accentuez aici una care este strins legata de estomparea granitelor dintre
sferele publica si privata: responsabilitatea, un aspect crudal al poliarhiei institutionalizate formal, este serios obstructionata. Institutionalizarea alegerilor inseamna ca
exista 0 responsabilitate electorala retrospectiva, iar 0 presa rezonabil de libera ~i
diversele segmente active ale societatii se ingrijesc ca unele acte strident de ilegale ale
guvernului sa fie expuse publicului (chiar daca rar sanctionate). Poliarhia, chiar daca nu
este institutionalizata formal, marcheaza 0 victorie uria~a asupra regimurilor autoritare
de toate tipurile. Ceea ce lipseste foarte mult totu~i este 0 alta dimensiune de responsabilitate, pe care eu 0 numesc "orizontala". Prin aceasta inteleg controlul pe care institutiile
publice ar trebui sa-l exercite unele asupra altora. Toate poliarhiile institutionalizate
formal inc1ud diverse agentii dotate cu 0 autoritate legal definita pentru a sanctiona
actiuni ilegale sau nepotrivite ale institutiilor statului. Aceasta e 0 expresie deseori
trecuta cu vederea a domniei legii intr-o zona in care este cel mai greu de implantat,
adica impotriva institutiilor de stat ~i mai ales a inaltilor functionari. Ideea de baza este
ca institutiile formale au granite bine definite ~i legale care delimiteaza exercitarea
autoritatii lor ~i ca exista agentii de stat imputernicite sa controleze si sa corectezc
trecerile ilegale ale acestor granite de catre vreun functiollar SlIlI vrco agcntic. Acesto
granite sint strins legate de granita public-privlll, prill liiP/1I1 l:N cci care indcplillCI:lC
roluri publice trebuie sa rcspcctc rcgulile univorllllli'il, ~Iill it'lIlldo (;lHropuhllc, $i Uti lilt

lLUZlI

DESPRE CONSOLlDAREA

83

DEMOCRATIEI

llmllreasc~ propriile interese. Chiar dac~ functionarea realli a acestei granite este
dl'l'lIl'tll de a fi perfectli, aceastli retea de granite ~i responsabilitliti reprezintli 0 compoIHIIIIIIill1porlantli a institutionalizlirii formale a intregului pachet al poliarhiei32
II sChimb, in cele mai multe dintre noile poliarhii existli putinli responsabilitate
11Il'/,()lllal~, In plus, in multe dintre ele executivul face eforturi aprige ~i, deseori,
1II'llllunaie de succes pentru a eroda urmele de responsabilitate orizontalli care intr-adevlir
~IHIIl.Combinatia de alegeri institutionalizate, particularism ca institutie politicli domilIlilltll Si 0 mare discrepantli intre regulile formale ~i maniera in care cele mai multe
Ilritllll(ii politice functioneazli in realitate face sli existe 0 afinitate puternicli fatli de
1Ii1(lulliledelegative, ~i nu reprezentative ale autoritlitii politice. Prin aceasta inteleg un
I ~1'l'lItiv dictatorial ~i plebiscitar care, 0 datli ales, se considerli imputernicit sli guverneze
\1111iu1Ja cum crede el cli e bine. Consolidindu-~i pozitia in contextul presiunii crizelor
IIt'lot;conomice accentuate ~i fiind in acord cu vechile conceptii neindividualiste, volkisch
dllNprt;politicli, practicile delegative se luptli cu toate puterile impotriva institutionalizlirii
I" )lllice formale. Puterea legislativli, cea judeclitoreascli ~i diversele agentii de stat cu rol
dtl conlrol sint considerate obstacole plasate in calea unei preluari a sarcinilor pe care
dl1glllorii Ie-au delegat executivului. Eforturile sale de a sllibi puterea unor asemenea
Iititlllllii, de a trece peste autoritatea lor legalli ~i de a Ie diminua prestigiul reprezintli un
1111 olat' logic al acestei perspective33
Pe de altli parte, ~a cum avertiza Max Weber,
11/1111 lI(iile deposedate
de putere i responsabilitate reale tind sli actioneze in moduri care
li,li' ~n confirme motivele aduse in spriJinul acestei deposedliri. In cazurile care ne
1lll'OClipliaici, particularismul devine chiar mai agresiv in interiorul parlamentului ~i al
PUIdodor politice, tribunalele e~ueazli in a administra justitia, iar agentiile de control
III rcduse la a avea doar un rol pasiv. Acest context incurajeazli continuarea erodlirii
illiorilatii stabilite prin lege, face ca granita dintre public ~i privat sli fie din ce in ce mai
il'l1vn Si creeazli tentatii enorme in sensul coruptiei.
um reu~e~te oare sli supravietuiasca procesul universalist de alegeri corecte ~i
I Olllpclilive in aceasta mare de particularism ~i granite inceto~ate? Guvernele care
dtlrllsc sa violeze legea nu sint garante solide ale integritatii proceselor electorale. 0
lIi\l'll.la raspunsului, cel putin in legatura cu alegerile pentru pozitiile-cheie ale statului,
II I'oprczinta atentia internationala ~i procesul de relatare in strainatate a neregulilor
I,locIorale. Alegerile corecte sint principala, daca nu chiar singura trasatura care atesta in
IIi'lilllIltor guverne Si ai opiniei publice internationale faptul ca unele tari sint democratice.
II 'I.lIcle noastre, aceasta ate stare prezintli avantaje importante pentru tlirile in cauza ~i
plllllru cei care Ie guverneaza. In interiorul tarii, alegerile reprezinta un moment cind
I\lll<.;(ioneazliceva similar responsabilitlitii orizontale : partidele opuse celui de la guvernare
III prczente in sectiile de votare, avind interesul comun de a preveni fraudele. Alegerile
, 11.l1.l1l'l.l1 0 concentrare
maxima asupra problemelor de natura politica, dar ~i asupra
Illholurilor ~i ritualurilor care insotesc actul votarii. In acest moment, simtul cetatenilor
1I1l111l'U
0 corectitudine elementara se manifesta cu 0 intensitate speciala. Violarile de
"I It'll lip sint imediat anuntate public. Confruntate cu protestele care ar putea urma ~i cu
lllJllll'Cusiunile acestora in presa international a si tinind cont de dificultatile suplimentare
11 IIr rllzulla
din incercarca de a maslui rezultatele votului, cele mai multe guverne
dOlcsc sa-~i aNllInc r.iscurih.: unor alcgcri corecte i competitive.
l'urliClIl:lrlSl1Iul dOlllillalll. gIlVlll'lIl\n.llldclcgarivn Si ~Iaba responsabilitate orizontala
III 1,;(,1 plI(11IdOlllt ('OIlNOt:lIl(lJIll.lgntivll Nl.:I'i()llNC,
.l'l'itnu csl.C ell nnscn(n gcncralizalli a
L

84

PERSPECTIVE TEORETICE

$1 CONel!!"!'1

JAI

controlului face posibil ca practicile autoritare sa se reatirml:.Iil Cl:lIde :1 doua cstc C",
in tarHe care au adoptat poliarhia in conditii de inegalitate prof"und~~i cl'usdnda, crearca
~i implementarea politicilor devine din ce in ce mai favorabila grupurilor de interes"
extrem de bine organizate ~i de puternice din punct de vedere economic.
In tarile de care ne ocupam aici, sint in vigoare libertatile democratice pur politice :
vot lipsit de constringeri; libertatea de opinie, mi~care ~i asociere ~i altele deja enumerate. Dar, pentru mari segmente ale populatiei, libertatile fundamentale liberale sint
inexistente sau dilcate in picioare in mod curent. Drepturile femeilor agresate de a-~i da
in judecata sotii ~i drepturile taranilor la un proces cinstit impotriva detinatorilor de
pamint, inviolabilitatea domiciliilor in cartierele sarace ~i, in general, drepturile celor
saraci ~i ale diverselor minoritati la un tratament decent ~i la accesul liber in agentiile
publice ~i in salile de judecata sint deseori nerecunoscute. Eficienta intregului ansamblu
de drepturi (democratice ~i liberale) sta la baza cetateniei politice ~i civile depline. In
multe dintre noile poliarhii, indivizii sint cetateni numai in relatie cu 0 singura institutie
care functioneaza intr-o maniera apropiata de ceea ce prescriu regulile sale formale,
alegerile. Cit despre cetatenia deplina, numai membrii unei minoritati privilegiate se
bucura de ea35. Poliarhiile institutionalizate formal prezinta diferite combinatii de
democratie, liberalism ~i republicanism (inteles ca 0 perspectiva care concureaza cu
liberalismul in trasarea unei distinctii clare intre public ~i privat, dar care adauga 0
conceptie innobilanta ce solicita participarea individului in sfera publica). Poliarhiile
institutionalizate informal sint democraticein sensul care tocmai a fost definit. Cind
adauga, a~a cum fac deseori, componenta plebiscitara a guvernarii delegative, ele sint ~i
puternic majoritariste. Insa componentele lor liberale ~irepublicane sint extrem de slabe.

Eliberarea de unele iluzii

Am acoperit cu mare rapiditate un teren complicat36 Ca sa nu fie nici 0 neintelegere, voi
insista asupra faptului ca ~i eu prefer situatiile care se apropie de respectarea reala a
regulilor formale ale poliarhiei, cetatenia care aproba ferm procedurile ~i valorile
democratice, aplicarea corecta a legii in toate mediiIe sociale ~i geografice, precum ~i 0
inegalitate sdizuta. Exact datorita acestei preferinte am argumentat in sprijinul necesitatii
de a ne imbunatati instrumentele conceptuale pentru complexa sarcina de 'a studia ~i
compara intregul set al poliarhiilor existente. Numai printr-o analiza pozitiva, non-teleologica ~inon-etnocentridi a caracteristicilor principale pe care Ie au poliarhiile putem noi,
cercetatorii, sa contribuim la un progres atit de necesar. Acest lucru este in special
adevarat dnd vorbim de poliarhiile institutionalizate in moduri pe care nu Ie agreem ~i
pe care, deseori, Ie trecem cu vederea, chiar daca ele nu se aseamana indeaproape ~i
chiar dad unele dintre ele p,oate ca nu se vor asemana niciodata cu "democratiile
consolidate" din nord-vest.
In acest scop, trebuie sa incepem sa ne eliberam de unele iluzii. In calitatea mea de
autor ce a comis cele mai, multe dintre gre~elile pe care Ie critic aici, cred ca noi,
cercetatorii democratizarii, sintem inca influentati de spiritul epocii noastre potrivit
caruia multe tari au depa~it recent, mai mult sau mai putin, cclc rnai mari dificllitati.
Credem ca democratia, chiar sub masca destul de modcsill tl pOlial'hiei, estc de dcpal'lc
preferabiHi varietatii de regimuri alltoritarc pc care 10-11 11110(:,111. Arn /i)SI f"criciliallillci
cind acestc I'egimllri s-au pr1\busit, inr unii dillll'l' lIol IHI pili Iklplll chillI' It! lICl:Sl"

ILUZII DESPRJ,i CONSOUDAREA

DEMOCRATIEI

8S

"111111('1110
iSlorice. Au fost momente pline de speranta ~i de un uria~ entuziasm.
1I11(llIIlIt,:Ill cerut democratie, iar opinia publica internationaHi i-a sprijinit. Cererea
1"'111111
dClllocralie a avut multe intelesuri, dar in to ate cazurile ea a avut un numitor
, 111111111
1I)11I'le
pUlemic: "Nu mai vrem sa ne intoarcem de unde am plecat! ,,37. Oridt de
11111111"1,
Iltopicc ~i limitate erau ideile sustinute in privinta democratiei, era clar ca toata
IIIIIlI'Ii ,10I'C:1sa scape 0 data pentm totdeauna de despoti. Democratia, chiar daca sau
1""i11 locl1lai din pricina cit avea atit de multe i diferite inlelesuri ataate, a constituit
IIIll'i IIlllvlI1mobilizator central care trebuia sa fie atins ~i pastrat pe termen nelimitat. Se
1111111
t'lIl1lva ca aceasla democratie va ajunge curind sa se asemene tipului de democratie
'''lIIi1l1t" IIIlarHe din nord-vest (admirate pentm regimurile lor trainice ~i pentm bogatia
"" I dltl Illai ales pentm faptul eli ambele lucruri pareau sa mearga mina in mina). In
I 1'.1f t~ri, dupa tranzitie, democratia avea sa fie stabilizata sau consolidata; nord-vestul
1,1 \InwI en un punct final al traseului care a1' fi in mare parte traversat prin indepartarea
, 1I11111l('n10rilor
autoritari. Aceasta iluzie era extrem de folositoare in perioadele incerte
dllllllll't.llici. Ramaitele sale sint inca destul de puternice pentm a face ca democratia ~i
, 11I1~1I11t1l\rCa
sa fie termeni puternici ~i, in consecinta, valizi din punct de vedere prag""1111,ni tliscursului politic38. Puterea lor analitica de convingere este un cu totul all subiect.
1'\1tit altlt parte, intrucit valorile ce au inspirat nevoia de democratie sint mai imporHIIII ('1I niciodata, articolul de fata reprezinta un efort de a deschide cai mai ordonate
I" lilt II Nludierea unei teme ~i a unei preocupari pe care 0 impartaesc asemenea celor mai
11111111
dillfrc autorii pe care i-am discutat aici: calitatea (ce in unele cazuri este destul de
d, I" hllllnl5) a vietii sociale care se intrepatmnde cu functionarea dive1'selor tipuri de
1't1l1ndtll. Modul cum aceasta calitate ar putea fi imbunatatiUi depinde intr-o anumita
III,hlll/! de tit de realist intelegem trecutul ~i prezentul fiecarui caz in parte.

Note
111I~11'1nd
(ipsa criteriilor clare din literatura de specialitate, David Collier ~i Steven Levitsky
1\1fl1culun inventar ~i au discutat despre cele peste 0 suta de adjective care au fost ata~ate
11111lWllului"democratie". Prin multe asemenea adjective se intentioneazli sa se indice ca
11i1Illllorrespective Ie lipsesc, intr-o anumita masura, atributele democratiei depline, a~a
111111
fI fast ea definita de fiecare autor. VeziCollier ~iLevitsky, "Democracy "With Adjectives :
l'IIIlIIIISConccptual Order in Recent Comparative Research" (manuscris nepublicat, Universi11I(t'nncrkcley, California, Departamentul de ~tiinte Politice, 1995). '
Allllllcercat fira succes sa gasesc termeni potriviti pentru ceea ce literatura nume~te democratii
li~thlllionalizate versus democratii neinstitutionalizate (sau slab institutionalizate) ori demo(,"(11 consolidate versus democratii neconsolidate, cele mai vechi poliarhii incadrindu-se in
plllnll pcrcche de termeni, iar cele noi in a doua pereche. Din motive care urmeaza sa fie
durlflcUlc in continuare, am optat pentru a numi primul grup de tari "institutionalizate
111111I111",
iar pe al doilea - "institutionalizate infornlal". nu tara indoieli: in primul set de
lltll, llIullClucruri se intimpHi in afara regulilor institutionale prescrise formal, in vreme ce al
tlllilell Netinclude ~i se bazeaza aproape exclusiv pe 0 institutie foarte formalizatli, alegerile.
Act'lINI!lIistli este din cartea lui Robert Dahl, Democracy and Its Critics (New Haven: Yale
IInlvllfNlty Press, 1989), p. 221 [trad. rom.: Democra{ia ~i criticii ei, la~i: Institutul
1!llI'opelln,2002 - n.t.]: eititorul poate cerceta mai multe detalii legate de aceste atribute,
dIN~:llllllcde J)nlll In cullClI loclIIlIicitlllll.
Vllt.llllllllllllNJ. SlIllInl.llVnlllm:lIllln,"J)IlIll()CfnlleConNolidlltionin Post-Transitional Settings:
Nutlun, Jlllll:ll/l~.IUIII JI/ldlltllllnl\
('\lII(1illoIlN".111Seoll MllltlwllI'illH.(]ullh;rlllo o'nollllcll :;i

"

87

Ii

PERSI'!:cnVE

TUORI!TI( 'It W t '11I~1'1I"

IUJZII DI2SPRI'. CONSOLIDAIU~t\

11\1I

J. Samuel Valenzuela (cds.), Issues in Democratic COII,I'/llltltt(!tIf/. 'nli' Nelv South Americoll
in Comparative Perspective (Notre Dal1ll.:,IlidIII1111
: lJnlvl.:rsit.yof Notre Dam
Press, 1992), pp. 57-104, ~iPhilippe C. Schmitter ~i Terry Lynn Karl, "What Democracy Is...
and is Not", Journal of Democracy 2 (vara 1991), pp. 75-88 [trad. rom.: "Ce este ~i... ce nu
este democratia", Revista romana de ~tiinle politice 2 (1) (aprilie 2002) - n.t.].
YeziTerry Lym Karl, "The Hybrid Regimes of Central America", Journal of Democracy 6 (iulle
1995); pp. 73-86, ~i "Imposing Consent? Electoralism vs. Democratization in EI Salvador",
in Paul Drake ~i Eduardo Silva (eds.), Elections and Democratization in Latin America,
1980-1985 (San Diego: Center for Iberian and Latin American Studies, 1986), pp. 9-36.
Yezi in special Juan J. Linz ~i Alfred Stepan, Problems of Democratic Transition anll
Consolidation:
Southern Europe, South America, and Post-Communist Europe (Baltimore:
Johns Hopkins University Press, 1996), i Philippe Schmitter, "Dangers and Dilemmas of
Democracy", Journal of Democracy 5 (aprilie 1994), pp. 57-74 [trad. rom.: "Pericole l
dileme pentru democratie", Polis 3 (1994) - n.t.].
Pentru 0 Iista utila a acestor variatii institutionale, vezi Schmitter ~i Karl, "What Democracy
Is... and is Not".
Pcntru 0 discutie detaliata a institutiilor, vezi articolul meu, "Delegative Democracy", Journal
of Democracy 5 (ianuarie 1994), pp. 56-69 [trad. rom.: "Democratia delegativll", Polis 3
(1994) - n.t.].
Rccllnosc ca termenul "rezonabil" este ambiguu. Aceste libertati nu sint nicliieri complet
neafectate, daca nu prin altceva, macar prin consecintele politice ale inegalitatii sociale. Prill
"rczonabil" inteleg ca nu exista nici interdictii de jure asupra acestor libertati, nici eforturi
sistematice ~i, de regula, pline de succes ale guvernului sau actorilor privati de a Ie anula.
Pc de aha parte, alegerile pot deveni in mod autentic mai competitive prin, sa spunem, adoptarea
unor mllsuri care sa diminueze avantajele celor care se afla in functii publice sau ale partidelor
pllternice din punct de vedere economic. Desigur, acestea sint chestiuni importante. Dar ceea co
vreau sa arat acum este ca aceste diferente intervin in tarile care sint deja catalogate ca poliarhii.
JuanJ. Linz, "Transitions to Democracy", Washington Quarterly 13 (1990), p. 156. Sintagma
"singurul joc acceptat" presupune unele ambiguitllti, pe care Ie voi discuta in acest artico!.
Chiar daca cele mai multe definitii ale consolidarii democratice sint centrate pe problema
"institutionalizarii" (fie explicit, fie implicit, prin afirmarea acceptllrii sau aprobllrii institutiilor democratice ~i a regulilor lor formale), ele ofera 0 mar varietate de criterii aditionale.
Numai eu am numarat peste 12 astfel de criterii, la 0 recenta trecere in revista a Iiteraturii de
specialitate. Yezi Doh Chull Shin, "On the Third Wave of Democratization: A Synthesis and
Evaluation of Recent Theory and Research", World Politics 47 (octombrie 1994), pp. 135-170.
Chiar dacl1el nu se exprima in ace~ti termeni, 0 exceptie 0 constituie definitia consolidarii
{kmocratice oferite de J. Samuel Valenzuela. Definitia lui se concentreazll asupra a ceea ce eu
llUll1eSC
institutionalizarea alegerilor ~iabsenta puterii de veto. Yezi studiul sllu, "Democratic
onsolidation in Post-Transitional Settings", p. 69.
A venit timpul pentru 0 autocritica. Termenul "subdezvoltate" I-am folosit impreunll cu Scott
Mainwaring ~i J. Samuel Valenzuela in introducerea volumului nostru Issues in Democratic
'onsolidation, p. 11. in plus, in capitolul meu din acela~i volum (pp. 17-56) am oferit 0
dofinitie minimalistll a consolidarii democratice i am propus conceptul de "a doua trallZitie" ,
dll In guvcrnul ales democratic la un regim democratic consolidat. Aceste concepte fac parte
dill tdeologia pc care 0 critic aici. Aceastli perspectiva teleologica este omoloagll celei folosite
II multe studii despre modernizare in anii '50 ~i '60. La vremea respectivl! a fost criticatl\
Ibulldllllt, dar, evident, nu decisiv. Pentru 0 critidl a concl.:plulul de "consolidare delllocrlltlcll", ce este convergent cu al meu, vezi Ben Ross SChllUldul',,,()ulllocratic ConsolidatioJls :
~ome Broad Compurisolls and Sweeping Argumenl1f', '111111 AIII,.,'I/nn Research Review 30
199:5), pp, 215-234. SChneider concluzionen:dl prill II lIVI'llI/llhllJ'lIldvll "I.:rorij ulIlVl.:rSlIlls
1IIIIIuluxe\,llllv"(p. 231).
Democracies

5.

6.

7.
8.

9,

10.

11.
12.

13.

14.

\1

DEMOCRATIEI

l'ltlllppll C. Schmitter ~i Terry Lynn Karl, "The Conceptual Travels of Transitologists and
('IIlISlIlld()IO!;isIS:Bow Far to the East Should They Attempt to Go?", Slavic Review 63
(pI\lllllvIII'll1994), pp, 173-185.
1(\11;111'0
GUllther, P. Nikiforos Diamandouros ~i Hans-Jiirgen Puhle (eds.), The Politics of
1//11/111l'T'tlllc
COllsolidalion: Southern Europe in Comparative Perspective (Baltimore: Johns
IllIpkllls University Press, 1995).
,..I IIchill s1\ne amintim eiteva tipologii care au fost propuse pentru poliarhiile institutionalizate
1.111111I1.
Yezi in special cartea lui Arend Lijphart, Democracies: Patterns of Majoritarian and
"I/I,I'/'/IS1lSGovernment in Twenty-one Countries (New Haven: Yale University Press, 1984)

# consensuala In douazeci ~i doua de

fost extrem de utiUipentru intelegerea
II nllllll'pOliarhii, intrueit subliniazll necesitatea unor eforturi similare pentru intregul set de
plllllll'hiicare, de acum, s-a extins extrem de mult. Pentru 0 incercare flicutllin aceastli directie,
VI'I,ICarlos Acuna ~iWilliam Smith, "Future Politico-Economic Scenarios for Latin America",
II William Smith, Carlos Acuna ~i Eduardo Gamarra (eds.), Democracy, Markets, and
S(/fu'llImL Reform in Latin America (New Brunswick, New Jersey: Transaction, 1993), pp. 1-28.
r\dl\lll Przeworski ~i colaboratorii slii au descoperit ca 0 dezvoltare economicll puternicli ~iun
I\lfllillparlamentar cresc media ratei de supravietuire a poliarhiilor. Acestea sint descoperiri
1I1\II)rlfllltc, dar autorii nu au testat impactul inegalitlitii socioeconomice ~i al celei produse
Ill' IIISlitu\iona!izarea informalll pe care urmeaza sa 0 discut. in a~teptarea unei cercetliri
IIlld IIl11plc,este imposibil sll identificam acum directia cauzalli ~i greutatea tuturor acestor
VIIIIII.hill.:.
Presupunerea mea este ca inegalitatea socioeconomicll puternica este in strlnsa
\ Il\lCX
lunc cu institutionalizarea informalll. Dar nu ~tim daca fie una dintre ele, fie ambele,
dln'CI SflU indirect, afecteazll ~ansele de supravietuire ale poliarhiei sau dacll ar putea amina
i'h'CICII.:
dezvoltliriieconomice pe care Przeworski et al. Ie-au descoperit. Yezi Adam Przeworski
tlurllando Limongi, "Modernization: Theories and Facts" (Working Paper nr. 4, Chicago
(\'\lllll' for Democracy, University of Chicago, noiembrie 1994), ~i studiul lui Przeworski
I Il/. din acest volum.
lill subiect care nu ma preocupll in acest articol este mlisura in care regulile formale sint
IlIsdllllionalizate in diversele poliarhii mai vechi i in cadrul a diverse arii problematice din
11\l.l'lorullor, dei variatiile par destul de importante in ambele cazuri.
HI IIII\(;1oru I multor tliri este intesat de glume despre strliinul naiv sau despre "fraierul" aborigen
IllIll intrli in incurcliturli urmind regulile formale pe care Ie presupune 0 situatie datll. Am .
\ 1'1Clllataccastli chestiune in legllturli cu Brazilia ~iArgentina in "Democracia en la Argentina:
Micro y macro" (Working Paper nr, 2, Helen Kellogg Institute for International Studies,
Nlltrl.:Dame, Indiana, 1983); "Y a mi que me importa? Notas sobre sociabilidad Y politica
\111 Argentina Y Brasil" (Working Paper Uf.
9, Helen Kellogg Institute for International
SIIl(\ies, Notre Dame, Indiana, 1984); i "Micro-escenas de la privatizaci6n de 10publico en
'"'lIsll" (Working Paper nr. 21, cu comentarii de Roberto DaMatta ~i J. Samuel Valenzuela,
1I\l101lKt.:IloggInstitute for International Studies, Notre Dame, Indiana, 1989).
'I t II IlCOpU
I argumentllrii generice prezentate in acest eseu ~i nu full 0 ezitare provocatll de
1'lIllll.:lerlilsliu vag, de acum inainte voi folosi termeriul "particularism" pentru a ma referi la
H'\lSlefcnomene. Pentru relevanta contemporanli a clientelismului, vezi Luis Roniger ~i Ayse
(ltllll.:ll-Ayata(cds.), Democracy, Clientelism, and Civil Society (Boulder, Colorado: Lyme
HIQlIllcr,1994). Pelltru studii despre America Latinli care sint apropiate de perspectiva mea,
Vl"!'\ III special Roberto DaMatta, A Case e a rua: Spaco, cidadania,
mulher e morte no
""'.I'll (S~o PMllo: Editora Brasiliensc, 1985) ; Jonathan Fox, "The Difficult Transition from
('IICIIICllslIIto Chl'l,ljJlship", World Politics 46 (ianuarie 1994), pp. 151-184; Francis Hagopian,
.:rhe COlllpromlsed'1'lIIlIslllolI:Thl.:Polhicul Class in the Brazilian Transition", in Mainwaring
11 ,".,
{.I'.\'II/',I'
1/1 /)"1/1(/1'/(/(11'
Ct",,\'O fltltt IIIJII , pp, 21\,3-293; ~i Scoll Mainwaring, "Brazilian
/'1/11111'111Sri/'I1I'/'
O/lMIi'fly
1m Iil II' 1\"
"llllv \Jlld~\I'(hwl,lllpllil\111
1\1('(lIIlPIII'lldv\lP\lIllpt.:I'!lVQ",
\ 1IIIlI, rom. : Democralii. Modele de guvernare majoritara
I,~/I, ('hl~in1\u: Sigma 16,1996 _ n.t.]. Aeeastlllucrare a

"

HH

1'1':H.';I'H("nVI; 'f'1;(j/(ln'IGI~

[JI t

INI I "II It'd ,I

II ,IJZII J)I\SPRC

1\)\)2 19\)J), rp. 677-707, Acestea ~i alte slu<llllllllin ~'n/1111111

111I1lj~1I1111
~1/i.:llolllellelc care Ie
11lsO(csc nu sint ignorate de cereetlitorii buni. Dar, dellH)lIlllr Ilid 101(11leoriilor dominante
despre dellloeratizare, in aeeastli literaturli, date/e ~i descopedrllu
hO}~:llecare rezuWi din
asemcl1ea studii de caz I1Uslnt procesate conceptual ca 0 pane illtrillseeii a problematic;;
direCJii a schimbarii.
cfemocratizarii sau slnt considerate doar ca "obstacole" ce intervin pc drumul presupusei

22, Desigur, relatii particulariste pot fi glisite ~i in poliarhiiIe institutionalizate formal. Aici, arat
diferentele de grad care par destul de mari pentru a necesita 0 recunoa~tere conceptuala. Un
semn important al aces tor diferente este extraordinara
ingaduintli cu care, in poliarhiile
institu(ionalizate informal, liderii politici, cea mai mare parte a opiniei publice ~i chiar eurtile
de
interese trateazli
foarte serioase.
de justitie
situatiile ce in celelalte poliarhii ar fi considerate ca presupunind conflicte

~I

Prill "regim" inteleg "setul de tipare efectiv dominante (nu neaparat formalizate legal) care
~ ,slahilcsc modalitatile de recrutare i accedere la roluri guvernamentale, precum ~i resursele
\ ({cJ'llIisibile care formeaza baza ateptlirilor de aecedere la aceste roluri", a~a cum am definit
I'), carica mea Bureaucratic Authoritarianism .. Argentina, 1966-1973, in Comparative Per\>'lJ
'live (Berkeley:
University of California Press, 1988), p. 6.
,Ad~1
'zeworSki, Democracy and the Market .. Political and Economic Reforms in Eastern
/:imJ/Je an
atin America (Cambridge:
Cambridge University Press, 1991).

~/Vezi,
f>rintre ulti alti autori ce ar putea fi citati (unii dintre ei inclui in articolullui
Shin,
"Oll Ilie Third ~ve of Democratization "), defrnitia consolidiirii democratiee propusa de Gunther,
Di:lll1andouros i Puhle, in Politics of Democratir: Consolidation,
p, 3: "Obtinerea unui
spf'ijill atitudinal substantial pentru acordul comportam'ental cu noile institutii democratice i cu
piliru pagini.
definitie mai larga, dar echivalentli este oferitil dupli
H,;gulile pc care acestea Ie stabilesc".
1'/
I'lzewof'ski, Democracy and the Market, p. 26,

flllf'.o alta discutie foarte influentil, Philippe C. Schmitter, chiar daca nu folosete acest'termen,
:xprirn!i 0 viziune similarli a consolidilrii democratice. Vezi articolul sau "Dangers and Dilemmas
o/Democracy",
Journal of Democracy 5 (aprilie 1994), pp, 56-74. Schmitter incepe prin a
ii/nil:!: In America de Sud, Europa de Est i Asia, spectrul care bintuie tranzitia ... este
lIecOIl/iOlidarea, .. Aceste tliri sint sortite" sa ramina democratice doar in lipsa altei variante
(/lspollihile", EI recunoa~te cli atributele poliarhiei pot fi valabile in aceste tari, dar aceste
llpare IlU se prea cristalizeaza" (pp. 60-61), A spune cli democratia exista "aproape din
11lllI1plarc" (adica este negativ definitii) i cli nu e "cristalizata" (adica nu formal institutiona_
11~lIlil)COllstituie 0 alta modalitate de a afirma viziunea generalizata pe care 0 discut ~i eu.
I), IlxccPl if! 0 constituie lucrarea lui Gunther el al., Politics of Democratic Consolidation, in care
II1111aCste unul dintre cele patru cazuri studiate. Maniera in care trateaza evenimentele recenle
."~l(.:exernp/arli pentru problemele de natura eonceptuala pe care Ie discut aicL Ei afirmli cli,
II Jllllia, "ci'teva importante regimuri paqiale ... au fost contestate, s-au deconsolidat i ;lU
I.lIrllllntr-un proces semnificativ de restructurare incepind cu anu11991" (p. 19). La acceai
plig/llil, cititorul aflli ca aceste regimuri paqiale includ nu mai putin dedt "sistemul electoral,
Sisfemul de partide ~i insai structura statului". (Mai tirziu, la acestcli S-au adaugat "natUI'll
pl'ill1f1rli a relatiilor dintre executiv ~i legislativ" [po 394),) lb(lI~i, "democra{ia italiall/l
d1111ineputernica i plinli de mobilitate",
dupa ce, pmetlc, fOlI/~'ItSI)\,:cte/e importallte Ill"
VOl' Nilspllnll cll,
f\':J\;mului sllu i chiar ale statului s-au "deconsolidlll" (p, III 'J), , )11('/11111101'1;
II ciuda unei crize severe, poliarhia italianll este pro/mllil ~Il 1/1'"1111
/l1l1l1ldl, ~lrll do lIcofd ell oi,
H

DEMOCRATIEI

89

III 1)1' 11Ipt, acest prim "tcst" este destul de ambigull. Chiar inainte de articularea Iistei lor de
Ie'sk' ell aecsta pc prima pozitie, autorii afirmll. ca "resping [alternanta panica la guvernare a
111101Ilanide care in trecut s-au aflat intr-o opozitie violenta] ca 0 condilie absolut necesara
pl'lIllll a considcra cll un regim este consolidat" (s,n.). Vezi Gunther et al., Politics of
J I,'/l/o('ml/c
Consolidation, p. 12,
II 111Icxlul pc care il comentez, problema este amplificatli de folosirea unor categorii precum
"l'ollsolidarc paqiaill" i "consolidare suficienta" (despre care autorii spun cll precedli "consolidUll'Udcplillii" in unele dintre cazurile sud-europene). Ei chiar vorbesc de un stadiu al "persistentei
dl'lIltlcralice" care se presupune ell urmeaza atingerii stadiului de "consolidare [democraticll]
III'plll,1\",

I'

.I. Perllru 0 disculie a perspectivei neopatrimoniale, vezi articolul meu "Transitions, Continuities,
alld Paradoxes", in Mainwaring et al" Issues in Democratic Consolidation,
pp, 17-56.
cfiscutie interesanta mai recenta a neopatrimonialismului este cea propusa de Jonathan Hartlyn
111art icolul sau "Crisis-Ridden Elections (Again) in the Dominican Republic: Neopatrimonialism,
1/1 (i:lrna 1994), pp, 91-144.
I'n::sidentialism, and Weak Electoral Oversight", Journal of Interamerican and World Affairs

NSOUOAREA

St' Ilontc ca eu sa fi parut naiv in comentariile mele anterioare asupra modului in care indivizii
1'1111.'
I~i Indeplinesc rolurile publice trebuie sa fie ghidati de orientari universaliste catre 0
1IIIIIIIililversiune a binelui public. Acum pot adauga faptul ca, dupa cum tiau i cei care au
II IN'nw Federalist Papers, aceasta nu este numai (sau in cea mai mare parte) 0 problema legata
iiI' 'lilellliilc subiective ale acestor indivizi, Ea depinde in mare mlisurli de aranjamentele institll\!Dllale In privinta controlului i a responsabilitatii,
precum i de a~teptarile construite in
1IIIIIIIcc8tor aranjamellte, ele furnizind imperative (inclusiv amenintlirile cu sanqiuni severe i
dllll'rcditarc publicli) pentru acest tip de comportament.
Faptul ca aceste imperative sint
dl'~,,'llri insuficiente nu ar trebui sa permitll estomparea diferentelor in cazurile in care aranja1I11'IIIcll;institutionale sint nonexistente sau ineficiente. Aceste situatii ofera tentatii enorme
1111,'lIeNcori acompaniaza detinerea puterii politice. Doresc sa Ie multumesc lui Adam Przeworski
IiII M idtacl Coppedge di mi-au atras atentia asupra acestei chestiuni in conversatii particulare.
:'l obscrvat, cu sigurantli, cli ma refer la tilri cu regimuri prezidenliale
~i ca, in consecintii,
I 'if 1101'111
111'\ Illpid peste argumentele (propuse pentru prima data de Juan J. Linz i adoptate de alti
I I'll efillori) rcferitoare la avantajele parlamentarismului
in comparatie cu prezidentialismul
ce
1'IIII1l'leri7.eazll America Latina, Dei, in mod teoretic, aceste argumente ma conving ~i pe
111111\',
din pricina caracteristicilor
pe care Ie descriu sint sceptic in legatura cu consecintele
1"IH'tice pc care Ie-ar presupune incercarea de implantare a parlamentarismului
in aceste tari.
'II 1",,111111I11alizeale unora dintre aceste situatii, vezi Paulo Sergio Pinheiro, "The Legacy of
Ailihorilarianism in Democratic Brazil", in Stuart S. Nagel (ed,), Latin American Development
II/II /'IIMic Policy (New York: St. Martin's, 1995), pp. 237-253; i Martha K. Huggins
(I d ). ViRi/antism and the State in Modern Latin America .. Essays on Extralegal Violence
bazata pe date ale Freedom
(Nl'W York: Praeger. 1991), Vezi i 0 analiza ingrijoratoare,
IllIll/lt', pe care 0 face Larry Diamond in articolul sau "Democracy
in Latin America:
111'll,eCN,IIII1SioIlS,and Directions for Consolidation", in Tom FareI' (ed.), Beyond Sovereignty ..
'1IIII't'l/vely Defending Democracy in the Americas (Baltimore:
Johns Hopkins University
I'II'N~, 1996). in ultimii ani, indicii Freedom House dezvliluie faptul ca mai multe tari din
1\1III'dcli Lal inli mai degraba au regresat deci't au avansat. Pentru 0 discutie a diverselor
IINIII'I'I~'Icgate de distnigerea domniei legii i sllibirea cetliteniei, vezi Guillermo O'Donnell,
'.lIllIc Slate, Democratization and Some Conceptual Problems: A Latin American View with
111l1lC~'N
lit Some Post-Communist Countries", World Development 21 (1993), pp. 1355-1369.
1',lsll1 0 lem1\ adiacentll uriaa pe care nu 0 voi discuta aici: legatura acestor probleme cu
Itlklll 1l1l1rterllsplnditll ~i,chiar mai mult, cu inegalitatile profunde de diverse tipuri,
I" l'vllll'lIl. avell1 ncvoie de analize care sa fie mai nuantate, mai cuprinzlitoare ~i mai dinamice
ill I II ,'ell f?lcuta aici de mine. Lista de teme pe care Ie propun a fi studiate mai in profunzime
1'~Ii~11I1ll111()al'(:lI:
oportlillitati!e care pot fi determinate de cererile pentru un comportament
f1IIY1'llIlllllelllalmai universalist ~i mai orientat catre public; strania coexistenta a particularis1I11111d
dOlldn:tnt ell 1110duri de decizic foarte tehnocratice in zona politicilor economice;
1 11'111.1\,
cCI'~'I'ilt)r'inlCl'llllllolllllc (In special ale cclor care privesc coruptia i incertitudinea din
II 1"11111\11
. ~i (Iill procedllrlll.l dll Jlldecarc) de II uxlsto 0 lI'lai marc concordantli intre comporta1111111111
01\(01111
11l1lllol'pllhlicll ~IIClllllill.l fillJ1ll1ll.l; ~l dezllgrcgllrell diverselor liruri de institlltii
f

90

PERSPECTIVE

TEORETJCE

~I t'(\Nl'I',I'1 \lA' I

ale clientelismului ~i particularismului.

altll chestiune majol'll pc CIII'Il() I'idic aici, propuslt
de Larry Diamond intr-o conversatie particulara, este de a 10caJjz:a pUllcl.ul in care violarea
drepturilor liberale ar trebui interpretatll ca 0 anulare sau 0 diminuarc a Iibcrtlltilor politice
conexe procesului electoral. In cele din urmll, Philippe C. Schmitter emite 0 opillie interesantll
atunci cind recomandll ca poliarhiile s~ fie dezagregate in diverse "regimuri partiale". Cele
mai multe dintre acestea ar arata destul de diferit cind ar fi comparate cazurile institutionalizate
formal cu cele institutionalizate informal. Vezi Schmitter, "The Consolidation of Democracy
and Representation of Social Groups", American Behavioral Scientist 35 (martie-iunie, 1992),
pp. 422-449.
37. Acesta a 'fost sloganul din rapoartele comisiilor care au investigat cazurile de violare a
drepturilor omului din Argentina ~i Brazilia. Pentru 0 discutie mai amplll a ceea ce eu numesc
starea antiautoritara dominantll din timpul tranzitiilor, vezi articolul meu "Transitions, Continuities,
and Paradoxes" ~i articolul lui Nancy Bermeo, "Democracy and the Lessons of Dictatorship",
Comparative Politics 24 (aprilie 1992), pp. 273-291.
38. Ilustrind simptomatic rama~itele discursului ~i sperantelor tranzitiei, precum ~i influentele
reciproce dintre discursurile politice ~i cele academice, de citeva ori guvernele din tarile pe
care Ie cunosc mai indeaproape (Argentina, BraziIia, Chile ~i Uruguay) au proclamat triumflitoare ca democratiile lor au devenit "consolidate".

"\