Sunteți pe pagina 1din 8
Ds.nr, 13829/180/2011 ROMANIA JUDECATORIA BACAU - JUDETUL BACAU SECTIA CIVILA SENTINTA CIVILA NR. 3651 Sedinga publica de la 11.04.2012 Instanta constituita din: PRESEDINTE Dolgos Paul Dorin Grefier Vasiluga Clara Anca Pe rol fiind judecarea cauzei civile ce are ca obiect ~ pretentii-actiune formulati reclamantul LUCLAN GOGDANEL in contradictoriu cu paratul POPESCU GHEORGHE FLORIN. Dezbaterile in fond au avut loc in sedinga publica din 02.04.2012, fiind consemmate fn incheierea de sedinta din acea dati, ce face parte din prezenta senting’, c4nd instanga, pentru a da posibilitatea pinjilor si depund concluzii scrise a amAnat pronuntarea pentru data de 06.04.2012, ulterior la 11.04.2012. INSTANTA -deliberdind - Deliberand asupra cauzei civile de fata, constati urmatoarele: Prin actiunea inregistrati la data de 02.09.2011 sub nr. de dosar 13829/180/2011 reclamantul Lucian Bogdanel a chemat fn judecata pe paritul Florin Popescu solicitind instangei ca prin hotirirea ce 0 va pronunta sa oblige pe parit la plata sumei de 30,000 lei daune morale, cu cheltuieli de judecata . in motivarea actiunii reclamantul a aritat ca paritul a pubbeat pe blogul numit ,aghiusa” (site-ul wwwaaghiuta.ro) 0 serie de articole cu un conginut defaimator care au avut ca efect lezarea drepturilor sale nepatrimoniale subiective, ocrotite de Legea fundamentalz- onoarea, demnitatea si reputatia. Continutul informatiilor defaimatoare comunicate publicului 2 i-au lezat dreptul la o imagine nestirbita, atit de importanta in mediul in care fyi desfigor activitatea, astfel: -,Bogdanel implineste 2 ani de Ja crima si sinuciderea de pe Panselelor,, - 18.08.2011. In respectiva postare, este reluata cel mai recent acuzatia ca ar fi ,autorul moral,, al unei crime, respectiv a unei sinucideri care a avut loc pe str. Panselelor din Bacdu in urma cu cAtiva ani, afirmatie nesustinuta cu nici un fel de dovezi ci numai cu trimiteri la barfele ,cunoscutilor,, dar si la faptul ca in Ziarul Desteptarea al cirui director editorial sunt, nua aparut nimic cu privire la acest subiect la momentul producerii incidentului respectiv. Pardtul a ingeles sa posteze sub acelagi titli si un filmules facut la fata locului imediat dup’ momentul crimei, in care este prezentat cadavrul victimei - 0 succesiune de imag singeroase de un cinism de nedescris, Benea ( Presedintele CJ Bacau) fata cu ciudatul de pe Panselelor,,- 7.07.2011 (http:/ /wwvw-aghiuta.com/ benea-fatarcu-ciudatul-de-pe-panselclot/). Prin acest articol, reclamantul arata ca paratul reia acuzatiile descrise mai sus , dar int-un context si mai lezant pentru reputatia lui. Astfel, avand in vedere ca deyine si calitatea de moderator/realizator al unei emisiuni la postul local'TV Bacau, paratul a inteles sa critice invitagii (in acel articol- Dragos Benea, presedintele Consiliului Judeyean Bacéu) pentru ca participa la emisiunile mele, aliturarea oamenilor politici cu imaginea mea nefiind de bun augur, in opinia paratului, datorita coautoratului moral, la respectiva drama , reiterat si cu aceasta ocazie, tot fari nici o dovada in sprijinul acuzatiei aduse . -» Tinerii Sociali_ Democrat! se califica pentru munca_de jos, - 15.01.2011 (http://www. —aghiuta.com/tinerii-social-democrati-se-califica- pentruemunca de jos). In aceasta postare, paratul a criticat conducerea Tineretului Social Democrat ( aripa tanara a PSD), pentru ca reclamantul a fost invitat pentru a impirtisi tinerilor politicieni, experienta mea legata de relayia mass-media- politica- oameni politic, Din nou paratul are iesiri necontrolate, aspect ilustrat de faze gen, . .priceput, Limba i-a invitat tehnicile de mingit, lins si supt..., sau, »lipitorii de afige ai PSD vor devin Tantalaii Sociali Democrat “lk multi ani, madam. Laudietal,, - 4.08.2011 (hup://svwwaaghiuta.com/la-multi-ani-madam-laudieta/). in acest articol paratul ii continua defiimiile, de data aceasta apostrofind administratorul /actionar al Trustului de Presa Desteptarea pentru faptul ca m-a angajat, datorita alsturirii cu crima de pe strada Panselelor, cu care din nou fngelege sa mi asocieze intr-un mod nejustificat si deosebit de lezant pentru reputatia si imaginea mea. - »Rapirile sunt adevirate, : 08.07.2011 (hutp:/ /www.aghiuta.com/ rapirile-sunt-adevarate/). Din lecturarea respectivei postiri, se poate lesne constata faptul ca libertatea de exprimare a escaladat cu mult fn injurituri si calificative la adresa subsemnatului , conginut ce nu mai necesita comentarii suplimentare, dovedind nota constanta a une atitudini jignitoare , unice in peisajul media/virtual bicduan si nu numai, Mai arati reclamantul ci prin aliturarea persoanei sale la evenimentele nefericite din postura de ,autor moral,y prin jignirea constanta a invitatilor sau persoanelor cu care , prin natura meseriei sale intr in contact, considera ci i s- au adus prejudicii de netigiduit , care , chiar daca nu mai pot fi reparate, pot fi sancyionate pe misuri, descurajind astfel de emanagii intr-un medial virtual ce urebuie sa-si mentina rolul unui izvor de informare/opinii si nu a unei suse necontrolate de injurii. In contextul in care fntreaga sa munca ( director editorial, realizator de emisiune TV, anchete, reportaje, etc.) se axeaza pe principii morale bine definite ( probitate, onestitate , profesionalism), valori care insa i-au fost terfelite nepermis , soliciti si se constate incidenta faptelor ilicite in manifestirile incriminate mai sus, paratul neaductnd absolut nici o dovada in sprijinul celor afirmate in mod public, si , drept consecint’, obligarea paritului la plata daunelor morale solicitate. In sustinerea cererii a invocat dispozitiile art30 alin.6 si 54 din 2 Constitutie. A aritat ci, Curtea European’ a Drepturilor Omului s-a pronuntat in sensul ca, desi presa are datoria de a transmite informayi si idei cu privire la chestiunile de interes public, ea nu trebuie sa depigeasca intre alte limite pe aceea a protectiei reputatiei altora ( Hotararea CEDO din 8.07.1986- cazul Ligens contra Austria), (decizia nr.62/2001 a Inaltei Curgi de Casatie si Justtie- Seetia Givila, publicata in SET nr. 1/2001). - In drept, au fost invocate dispozitile art. 998-999 Cod Civil. in dovedirea actiunii a solicitat proba cu inscrisuri, martori si interogatoriul pirdtului, A depus la dosar fnscrisuri, ‘Actiunea este legal scutiti de plata taxei de timbru conform dispozitiilor art. 15 lit f/1 din Legea nr. 146/1997. Instanya este competent si solutioneze cauza potrivit art 1 alin. 1 Cciv . Prin intimpinare, paritul a solicitat respingerea cererii ca fiind nelegali si netemeinic’. Consider ci acoperirea in bani a unor prejudicii ,morale” nu inseamna decit o actiune punitiva, care nu are nimic de-a face cu funcgia reparatorie a rispunderii civile delictuale asa cum sugereazi reclamantul. Astfel actiuni, fntemeiate invariabil pe art. 998-999 Cciv. si pe textele constitutionale sau conventionale referitoare la dreptul la propria imagine, pervertesc sau schimba sensul originar al rispunderii reparatorii A aritat paritul cu nu sunt indeplinite condigille rispunderii civile delictuale, fata de urmitoarele considerente: In ceea ce priveste prejudiciul constind in “atingerea adusa imaginii nestirbite a reclamantului in mediul in cate igi desfigoari activitatea” acesta trebuie sa indeplineascd toate conditiile necesare oricirui alt tip de prejudiciu pentru a putea fi reparat. Spre exemplu, prejudiciul trebuie sa fie cert si determinat sau determinabil. Or, prejudiciul moral este incomensurabil. Daca prejudiciul moral este admisibil, ca principiu, oare poate fi acest prejudiciu acoperit in bani? Cum se cuantifica atunci despigubirile ? Cat costa suferinga sau reputatia unui om ? De unde stim cat valoreazi onoarea unei persoane fizice? Cel ce solicita acoperirea in bani a prejudiciului "moral" se afla in fata unui paradox : el va riméne cu respectivul sentiment de frustrare chiar si dup’ "acoperirea in bani" a prejudiciului, intrucdt sentimentele nu dispar dupi ce sunt plitite. Suferinga, durerea, frustrarea, dorinta de rizbunare, sunt stiti afective negative ce nu pot fi considerate prejudicii reparabile in bani, Nu se pot prefui si nici tranzactiona sentimente. Numai daca afrontul adus elementelor personalititii ar are efecte prejudiciabile din punct de vedere material, anume daca din fapta ilicita cu efect prejudiciabil asupra elementelor personalititii ar rezulta o pierdere financiara sau 0 declasare pe plan profesional, ar fi admisibila acoperirea in bani a prejudiciului "moral", Acesta este sensul adevirat al dispozitiilor referitoare ln drepturile personale prescrise de CEDO. Prejudiciul " moral " este in realitate tot un prejudiciu material. Drept dovada, insusi reclamantul sustine ca prejudiciul suferit este ireparabil, dar totusi solicita obligarea mea la plata unei sume de 300 de milioane lei. Privitor la fapta ilicta, solicita instangei de judecata sa aibi fin vedere ci pentru declansarea rispunderii nu este suficient a ne afla doar in fafa unei conduite umane. Se mai cere ca aceasta conduita sa aiba caracter ilicit, adic& nepermis, nelegitim, oprit. Jumalismul de blog este o contradictie in termini, emanata de lecturarea in diagonala a unor manuale de specialitate. Blogul este un spatiu subiectiv, unde apar opiniile detinitorului domeniului, in timp ce jumalismul prin definitie cel putin, se cere a fi obiectiv, prin prezentatea echidistanti a problemelor dezbitute. In ceea ce priveste postitile ce fac obiectul cauzei, arati ci a fost fiicute in afara sferei ilicite, In cea ce priveste yimaginea nestirbiti” pe care si-o arogi reclamantul, prin chiar prisma profesiei sia problemelor juridico-financiare ale angajatorului ale cirui interese le apari, acesta si-a asumat si situayia de a face la randul siu, obiect al criticilor, inclusiv intr-un registra pamfletar. Jin ce priveste acuzatia ci a ar fi criticat invitati din emisiunea pe care o modereazi arati ci nu a facut acest lucru in functie de “cazul panselelor”, ci vis a vis de aptitudinile sale jumalistice pe care are experienga necesari pentru a le comenta, Nu a apostrofat conducerea trustului de presa Desteptarea fn legitura cu angajarea reclamantului in contextul evenimentelor triste din 2009. Pur si simplu a critica o politica editoriala piguboasa, dus cu angajayi lipsiti de opinii propri. Jn ceea ce priveste legitura de cauzalitare fntre fapta ilicita si prejudiciul, reclamantul nu a facut absolut nicio legitura intre functia pe care acesta o ocupa Ja locul de munca, prietenia cu victimele din ,cazul de pe Panselelor” si faptul ca ela tncheiat un contract de monitorizare a presei cu Primitia Back. Cu privire la vinovatei, arati ci acest gen, “postarea pe blog", este stipulati in mod expres in prevederile articolului 10 paragraful 1 din CEDO, care garanteazi libertatea de a exprima opinii, de a primi sau transmite informagii si idei far amestecul autoritarilor publice si fart a tine seama de frontiere. ‘Termenul de ,,restrngere" include orice masura prin care, in orice fel. exercitiul libertitii de exprimare suferi un amestec din partea autorititilor, exemplu in acest sens fiind obligarea la plata despigubirilor civile. De fiecare data cand se cere restringerea libertitii de exprimare a unei persoane, prin obligarea sa la plata de despigubiri civile, este vizata mai mult decit persoana respectiva sau pagina de intemet pe care o detine acesta, existind consecinge directe asupra libertigii de exprimare in ansamblu gia rolului acesteia intr-o democratic. Fiecare persoana are dreptul de a transmite informagii si idei cu privire la chestiunile de interes public dar si opinii personale. In acest sens, in mod constant. CEDO a decis ci lezarea demnitarii sau reputatiei unei persoane nu sunt caractetistici apriorice ale unei nevoi sociale presante. Libertatea de exprimare include nu numai informayille si ideile primite favorabil sau cu indiferenga de opinia publica, ori considerate inofensive, dar si pe aceea care ofenseazi, socheazi sau deranjeaz3. Acestea sunt cerintele esenyiale ale pluralismului tolerantei si spiritului deschis, fari de care nu o societale democratica. Transmiterea ideilor si informatillor poate fi ficuti si printro manieri provocatoare, pentru a attage atentia cititorilor. Opiniile nu trebuie si fie “cuming?”, ci pot si fie socante, dure, chiar ofensatoare, provocatoare sau exagerate(Cazul Dalban vs. Romania Hot. din 28.09.1999), {in concluzie solicita instangei de judecata sa respingi actiunea aga cum a fost formulata ca fiind netemeinica, nefiind vorba de fapte ilicite generatoare de prejudicii morale sivarsite cu vinovatie, ci doar de exercitarea dreptului la libera 4 exprimare. Tn drept, a invocat art. 115 Cod procedura civila, A solicitat proba cu {nscrisur, interogatoriul reclamantului si proba testimoniala. La dosar s-a administrat proba cu inscrisuri, martori si interogatoriul paritului, astfel cum au fost solicitate la termenul din 6,02.2012. S-au audiat martorii Moraru Anca Jonela si Lupu Alexandru, propusi de reclamant, S-au depus inscrisuri respectiv: articolele mentionate in cererea de chemare in judecata, practica judiciara, articole de presi si de blog. Parle au depus concluzii scrise ce ai fost avute in vedere la deliberare. Analizind probele administrate in cauzi, instanta retine c& actiunea este intemeiata in parte pentru urmatoarele considerente: Potrivit Art. 998 Ceiv.: ” Orie fapti a onus, care cmzeizd altuia preiudicin, obligi pe aca din a cin grseil s-a ovzional, al repara.” jar potrivit Art. 999 Civ Ona este resporsabil mu muni ce prejudiciud ce a caveat prin fapta sa, dar si de ace ce a catzat prin neglijenta sau prin imprudenga sa.” Pe de o parte, instanja refine ci rispunderea civila a unei persoane este angajata {n cazul fn care aceasta sivryeste cu vinovitie un fapt ilicit cauzator de prejudicii fagi de o alti persoani, cu conditia ca intre faptul ilicit si prejudiciu si exist o legituri de cauzalitate, Legea se refera la orice fel de prejudiciu, ceea ce duce la concluzia ca, indiferent de natura lui, patrimoniala sau morala, poate si trebuie sa fie reparat pe cale pecuniara, deoarece unde legea nu distinge, nici omul nu trebuie sa disting’. Paratul a postat pe site-ul pe care {l administreazi www: cursul anului 2011, mai multe articole considerate de ctre reclamant aritind ca acestea i-au afectat grav imaginea, onoarea si demnitatea. Potrivit dispozigiilor art. 30 din Constivutie, libertatea de exprimare a gindurilor, a opiniilor sau a credingelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare {in public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisa. Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particular a persoanei si nici dreptul la propria imagine. De asemenea, potrivit art. 31 din Constivuie, dreptul persoanei de a avea acces la orice informatie de interes public nu poate fi ingradit. Mijloacele de informare in masa, publice si private, sunt obligate si asigure informarea corecti a opiniei publice. La aprecierea acelor articole scrise de paratul Popescu Florin, instanga are in vedere cele reyinute in mod constant in jurisprudenta CEDO, adica rolul indispensabil de "caine de pazi" care revine presei intr-o societate democratica (Goodwin impotriva Marii Britanii, Hotirirea din 27 mai 1996 gi Bladet Tromso si Stensaas impotriva Norvegiei ). Presa nu trebuie s depageasca anumite limite, yindnd in special de protectia reputatiei si drepturilor celuilalt. Totusi ii revine sarcina de a comunica, pentru indeplinirea sarcinilor si responsabilititilor sale, informagii si idei asupra unor chestiuni politice, precum si asupra altor subiecte de interes general (a se vedea, printre multe altele, De Haes si Gijsels impotriva Belgiei, Hotirirea din 24 februarie 1997, Thoma impotriva Luxemburgului, si Colombani si alti impotriva Frangei,). Trebuie amintiti jurisprudenta constant a 5 Canii, conform citeia, pentru aprecierea existengei unei "necesititi sociale imperioase" care si justifice existenga unei ingeringe in exercitarea libertitii de exprimare, este necesar si se facd distinctia clara intre fapte si judeciti de valoare. Dac materialitatea primelor poate fi dovedita, cele din urmi nu pot fi supuse unei probiri a exactititii lor [ hotarfrile De Haes si Gijsels impottiva Belgiei, si Harlanova impottiva Letoniel. ‘Atunci cand este vorba de afirmatii privind comportamentul unui ter, fin unele cazuri poate fi dificil si se faci distinctia dintre acuzayii de fapt si judeciti de valoare. Nu este mai putin adevarat ci si o judecata de valoate se poate dovedi excesivi daci este lipsiti de orice fundament de fapt (Jerusalem impotriva Austriei, Cererea nr. 26.958/95, paragraful 43, CEDO’ 2001-1). Libertatea de exprimare nu este si nu trebuie sa fie absoluta, iar dreptul la libera opinie si exprimare, ca orice alt drept, trebuie exercitat in limitele sale firesti, neputind prejudicia drepturile si interesele legitime ale altor persoane. in speti, privitor la articolele ,Bogdanel ‘mplineste 2 ani de la crima si sinuciderea de pe Panselelor,, si, Benea fata cu ciudatul de pe Panselelor, publicate de parat pe site-ul pe care il administreaz’ www.aghiuta.ro, prin care se afirma ci reclamantul este autorul moral ,al unei crime, respectiv a unei sinucideri”, fara ca aceste articole si aibi vreun fundament de fapt, instanta apreciazi ca limitele libertatii de exprimare au fost depisite. Nepublicarea in cotidianul ,Desteptarea” a carui director editorial este reclamantul a respectivei tragedi, nu duce la concluzia ca acesta a fost autorul moral al faptei. Referitor la articolele ,Tinerii Sociali Democragi se califica pentru munca de jos” , ,La multi ani, madam Laudietal, si ,Rapirile sunt adevirate,, prin modul de prezentare a conginutului ideilor (, e prost dar e prostul nostru”; nia invitat tehnicile de mintit, lins si supt”), instanga constata ci pardtul a folosit un limbaj vulgar si jignitor de naturi a si aduci atingere onoarei, reputatiei si demnitigii reclamantului. Atingerea adusa onoarei sau reputatiei trebuie si aibi caracter efectiv gi obiectiv, nu si prezinte aprecierea persoanei vitimate. Infitisarea publica a unei imagini negativ deformate a unei persoane {i cauzeazi acesteia sulerinte psihice, pe de o parte, modificari ale relajillor sociale -nepatrimoniale - pe de alta parte, modificiti producitoare, la rindul lor, de zbucium, neliniste, durere sufleteasca, Ca s-a produs acest rezultat si in ceea ce il priveste pe reclamant, rezulta din declaragile martorilor audiati in cauza, Moraru Anca Ionela si Lupu Alexandru. Vinovatia reprezinti latura subiectiva a faptei, prin atitudinea subiectiv’ pe care autorul ei_a avut-o fata de fapta si de urmirile acesteia, la momentul la care a savargit-o, In speta, pozitia culpabila a paratului rezulti prin modal in care finjelege sa-si exercite Indeletnicirea de blogger fri pistrarea nici unei limite/rezerve, nici miicar a celor reglementate imperativ de prevederile constitutionale mai sus invocate, pozitie exprimata in rispunsurile la imterogatoriu, ‘De asemenea, instanja retine caracterul continu al manifestitilor vexatori, blogul administrat de citre parat cuprinzind informayii/opinit jignitoare gi prejudiciate pentru drepturile subiective nepatrimoniale ale reclamantului,jignirile neaviind un caracter sporadic, singular ci unul constant, repetat. Prejudicial reprezinta paguba efectiva suferita de citre victima, Pentru a fi angajati rispunderea unei persoane este necesar ca fntre fapti si prejudiciu si existe un raport de cauzalitate, in sensul ci acea fapti a provocat acel prejui In cauzi, reclamantul solicit repararea prejudiciului moral. Dat fiind caracterul subiectiv, intem a prejudiciului moral constind in atingerea onoarei, a demnitatii ori a reputatici, proba sa directa este imposibila. Prin urmare, avand in vedere principiul reparirii prejudiciului moral, principiul efectivititii ocrotirii drepturilor recunoscute de lege si principiul echitati, instanga constati ci probarea fapteiilicte reyinute in sarcina pérdeului este suficienté pentru a prezuma prejudiciul suferit de citre reclamant si raportul de cauzalitate. Cu privire la cuantumul prejudiciului, instanga retine urmitoarele: Prin chiar definigia sa, dauna morala nu se preteazi, strict vorbind, unei evaluiti pecuniare, fn stabilirea cuantumului despgubiri, instanga fiind chemata doar si fixeze 0 sumi de naturi si ofere victimei o satisfactie cu caracter compensatoriu fn raport cu prejudicial moral suferit, avand in vedere criterii precum povitia sociala a reclamantului, calitatea piritului, gravitatea afirmasiilor acestuia, cuantumul veniturilor medii ale unui ziarist. Obligarea unei persoane la plata de daune-interese, substantiale ori simbolice, pentru exercitarea dreptului la liber exprimare cu depisirea limitelor recunoscute de lege, reprezint o ingeringé a statului in exercitarea dreptului la libertatea de exprimare care trebuie si indeplineasci exigentele alineatului 2 al Articolului 10 din Conventie. Astfel, in speti, instanja constata ci ingerinta este ,previzuti de lege”, vizeazi unul sau mai multe scopuri legitime mengionate fn alineatul 2 si este s»mecesari intr-o societate democratic3”, In consecingé, va cuantifica prejudiciul moral al reclamantului la suma de 5000 lei, avand fn vedere faptul ca acuzatia adusi reclamantului nu are vreun fundament de fapt; faptul ci afirmayile au fost ficute pe blogul parétului nu poate constitui sub nici o forma un motiv exonerator de rispundere pentru orice informatie publicata. In consecini, instanga , urmeazi a admite in parte actiunea, Va lua act ci mu s-au solicitat cheltuieli de judecata. PENTRU ACESTE MOTIVE, iN NUMELE LEGII HOTARASTE: Admite in parte cererea de chemare in judecata formulati de reclamantul Lucian Bogdanel, domiciliat in Baciu, str. Cremenea, nr.2, sc.B, ap.8, judepul Baciu in contradictoriu cu piritul Popescu Gheorghe Florin, domiciliat in Bacau str. Letea, nr.2, sc.A, ap.7, judequl Baciu, str. Nuffrului, b19, sc.E, ap.12, judeyul Bacau. Obliga paritul la plata cite reclamant a sumei de 5000 lei cu titlu de daune morale. Ta act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecati, Gu apel in 15 zile de la comunicare. Pronungata in sedinga publica, azi, 11.04.2012. Presedinte, Grefier, Dolgos Paul Dorin Vasiluya Clara Anca bh jae Red, DPD/ da. VA, 11.08/ 21082012,