Plictiseala este o stare mentală și emoțională negativă, în
decursul căreia individul resimte lipsa dorinței de acțiune, dar și senzația subiectivă că trecerea timpului are loc cu dificultate. Cel mai adesea copiii se plâng de plictiseală atunci când este vorba de făcut teme sau altceva ce le solicită depunerea unui efort fizic sau mental. Copiii se plictisesc când timpul lor liber în care au posibilkitatea de a face orice doresc este foarte limitat, copiii fiind implicați permanent în activități structurate în care sunt ghidați de un adult și îngrădit de reguli. Ei își pierd creativitatea și spontaneitatea. O altă cauza a plictiseli la copiii este atunci când aceștia au o frustare pe care nu știu sau nu pot să și-o exprime decât prin plictiseală, ca de exemplu atunci când au nevoie de atenția și afecțiunea părinților sau când se manifestă gelozia fraternă. Cum putem resimți plictiseala la nivelul corpului nostru? Apăsând degetele ( trosnit degete) Joaca cu degetele Joaca cu obiecte (de ex. pix) Uitatul la ceas
Plictiseala este indicată de înclinarea capului într-o parte
Ochii privesc direct la vorbitor, dar privirea devine ușor nefocalizată. Degetele bătând Pixurile rotindu-se între vârfurile degetelor Piciorul mișcându-se înainte și încoace Umeri lăsați Ținutul capului cu mâna Maxilarul încordat „Meh” este o interjecție folosită ca expresie a indiferenței sau a plictiselii. (Este adesea privită ca o ridicare verbală a umerilor).