2.1.

Functii; functii numerice

1) Operatii cu multimi:
a)reuniunea: A  B={ x x  A sau x  B}
b)intersectia: A  B={ x x  A si x  B}
c)diferenta: A\ B={ x x  A si x  B}
d)diferenta simetrica :A  B=(A\B)  (B\A)
Obs.: Mulţimi disjuncte sunt mulţimi care verifică A  B  
Obs. :complementara unei multimi(doar pentru A  E)
CE A={ x  E x  A}=E\A
Obs 2. :E\A exista intotdeauna,insa CE A doar daca A  E
2) Părţile unei mulţimi P  A    M M  A
Obs.: card  P  A    2
cardA
, deci numărul submulţimilor unei mulţimi cu n elemente este 2n
Obs 2:  este submulţime a oricărei mulţimi, deci   P  A

Dacă A şi B sunt submulţimi ale lui R funcţia f : A  B este o funcţie numerică sau funcţie reală
de variabilă reală.
A = domeniul de definiţie
B = codomeniul sau mulţimea din care funcţia ia valori
x= abscisa; y= f(x) = ordonata

Graficul unei funcţii f : A  B este mulţimea :

Gf    x, f  x   / x  A si y  f  x   B

Ex: f : R  R, f ( x)  x  3 ; f : [0,2]  R, f ( x )  4 x  3 ;

Punctul A ( ,  )  G f  f ( )  

1) Intersecţia cu axele
a) Gf  Ox  y  0  f ( x)  0   x  . . .  A( x,0) ;
b) Gf  Oy  x  0  y  f (0)  . . .  B(0, y ) ;

2) Intersecţia graficelor: f(x)=g(x) => x=?

Gf  Gg={A(x, f(x)}

3) Compunerea funcţiilor f : A  B şi g : B  C este funcţia :

h : A  C , h( x)  ( f  g )( x)  f  g ( x) 

2.2.Functia de gradul I

1) Def: f : R  R, f ( x)  ax  b, a  0
Ex: f : R  R, f ( x )  2 x  1

2) Intersecţia cu axele
b b 
a) Gf  Ox  y  f ( x)  0  ax  b  0  x 1  A ,0  ;
a  a 
b) Gf  Oy  x  0  y  f ( x)  b  B(0, b) .

3) Monotonia funcţiei de gradul I