Bursa de Valori (BV) – principala piață financiară secundară

1. Instituția bursei: definire, premisele apariției, criterii de clasificare, funcțiile bursei.

Principii și reguli de funcționare.
2. Organizarea și funcționarea BV. Statutul și regulamentul bursei. Organele de administrare
a bursei de valori.
3. Categorii de agenți participanți la activitatea BV. Membrii bursei de valori.
4. Bursa de valori a Moldovei.
5. Organizarea și funcționarea burselor pe plan internațional.

1. Instituția bursei: definire, premisele apariției, criteria de clasificare, funcțiile bursei.

Principii și reguli de funcționare.
Apariția și formarea burselor este rezultatul unui proces evolutiv firesc care a început în urmă
cu aproximativ 2000 de ani și continuă până în prezent.
Denumirea de ,,bursă” provine din orașul Bruges, unde întâlnirile dintre comercianți se
petreceau la Hotel des Bourses, numit așa după un senior din vechea și nobila familie van der
Boursen. Aici se întâlneaua bancherii și negustorii pentru a negocia bani, metale prețioase și mărfuri.
Cu timpul, locurile de întâlnire ale comercianților au primit denumirea de burse.
Primele burse din lume, în accepțiune modernă, au fost:
1. Bursa de la Anvers, înființată în 1531;
2. Bursa de la Londra denumită ,,Royal Exchange”, înființată în 1554;
3. Bursa de la Viena din anul 1771.
Prima bursă fondată pentru obligaţiuni a apărut la Londra în 1773. Apoi au apărut bursele
americane, germane, franceze. În prezent cele mai mari burse după nivelul capitalizării sunt bursele
din Tokyo, New-York, London, Paris.
Bursele de Valori sunt pieţe special organizate, în cadrul cărora se pot încheia tranzacţii cu
valori mobiliare: acţiuni, obligaţiuni, certificate de tezaur. Bursa apare ca o asociaţie organizată a
comercianţilor, industriaşilor, agricultorilor, agenţilor de asigurări pentru negocierea de valori pe
piaţa capitalului.
Rolul burselor creşte deoarece:
1. la bursă cererea şi oferta se întâlneşte pe baza legilor liberei concurenţe;
2. tranzacţiile în cadrul bursei se încheie în baza unor reguli bine cunoscute, ceea ce confirmă
încrederea între vânzători şi cumpărători;
3. nivelul preţurilor şi cursurilor pentru valorile mobiliare tranzacţionate în afara burselor pot
fi influenţate de cotaţiile bursiere;
4. bursa este sursa de informaţie economică, financiară, politică;
5. are loc redistribuirea fondurilor de capitaluri spre domeniile de activitate cu o eficienţă mai
mare.
Bursa de valori reprezintă locul, unde vânzătorul şi cumpărătorul se întâlnesc reciproc, unde
preţurile se stabilesc conform cererii si ofertei, iar singur procesul se reglementează de anumite
norme, adică putem spune, că această piaţă are o forma organizată. În calitate de marfă apar valorile
mobiliare, iar preţurile lor sunt reprezentate de cotările acestor valori mobiliare la bursă.
Semnificaţia burselor de valori pentru economia de piaţă depăşeşte hotarele pieţei de valori
organizate. Bursele de valori au efectuat o revoluţie şi în problema lichidităţii capitalului. ”Minunea”
constă în faptul, că pentru investitor practic a dispărut diferenţa între alocările mijloacelor băneşti pe
termen lung şi scurt. În scopul dezvoltării relaţiilor bursiere s-au stabilit posibilităţi când pentru
fiecare acţionar investiţiile au un caracter într-atât de lichid, ca şi banii cash, deoarece pot fi în orice
moment vândute la burse.
 Dacă în condiţiile economiei de piaţă să ne privăm de burse, atunci resursele întreprinderilor
vor fi reduse la cele proprii, ceea ce va duce la micşorarea profiturilor. Băncile pot completa
capitalurile prin credite, însă capitalul propriu nu vor putea să-l ofere. Dar prin emisia valorilor
mobiliare ce se cotează la bursă investiţiile profitabile pot fi realizate. Astfel rolul burselor în
economie este considerabil şi practica mondială confirmă acest fapt.
Bursa de valori este una din cele mai importante instituţii ale economiei de piaţă, un segment
al pieţei financiare, o piaţă secundară organizată, transparentă şi supravegheată, pe care se încheie
tranzacţii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani. Valorile mobiliare (titlurile
financiare) care constituie obiectul principal al contractelor ce se încheie la bursa de valori reprezintă
economii financiare, disponibilităţi neutilizate ce sunt redirijate în procesul negocierilor către cele
mai productive activităţi economice.
Bursa reprezintă o instituţie care dispune de spaţii pentru tranzacţii, unde se concretizează
cererea şi oferta de valori mobiliare, realizîndu-se negocierea, încheierea tranzacţiilor şi executarea
contractelor în mod deschis, în conformitate cu un regulament cunoscut.
Bursa de valori apare ca un regulator al fluxurilor financiare, un stimulator şi diversificator al
producţiei rentabile, precum şi un detector al producţiei nerentabile. Indiferent de forma ei juridică,
care poate fi de drept public sau de drept privat, bursa de valori funcţionează sub controlul şi
supravegherea guvernului. Pe plan internaţional, în cele mai multe state funcţionează burse de drept
privat ca societăţi pe acţiuni. Bursele de drept public sunt administraţii ale statului cu caracter
nelucrativ.
Obiectul bursei de valori
La bursa de valori se negociază:
a) Valori mobiliare (titluri financiare): acţiuni, obligaţiuni, bonuri si bilete de tezaur, titluri de
renta, etc.
b) Valute selective
c) Produse bursiere derivate: contracte futures, opţiuni pe marfă, opţiuni pe titluri financiare,
opţiuni pe valute etc.
Rolul bursei de valori
Bursa de valori are rolul principal de a facilita acumularea fondurilor necesare finanţării
activităţii economice şi de a dirija fluxul fondurilor acumulate spre ramurile economice cele mai
rentabile. Ea îşi îndeplineşte acest rol mai ales prin operaţiunile de vînzare şi cumpărare de acţiuni şi
obligaţiuni emise de societăţile pe acţiuni.
Prin intermediul bursei agenţii economici care şi-au plasat capitalurile pe piaţa primară pot
reintra în posesia sumelor investite, înainte de scadenţă.
Principalul rol al bursei îl constituie, aşadar, efectuarea de tranzacţii cu VM emise de agenţii
economici şi plasate de intermediari, acestea putînd fi comercializate datorită caracterului lor
negociabil.

Criterii de clasificare a BV
1. Din punct de vedere JURIDIC se disting:
a) Bursa de valori oficială este piaţa la care se negociază valorile mobiliare admise la cotare.
Operaţiunile se desfăşoară într-un spaţiu special amenajat conform unui regulament de funcţionare.
Tranzacţiile sunt centralizate şi accesibile informării continue a clienţilor. Operaţiunile se desfăşoară
cu exclusivitate în cadrul unui mecanism, folosindu-se un personal specializat în negocierea
tranzacţiilor şi un personal tehnic care se ocupă de pregătirea negocierilor, evidenţa contractelor şi
urmărirea realizării lor. Accesul în bursă este restrictiv. Bursa de valori oficială poate fi: clasică și
modernă.
 La bursele de valori clasice se formează un curs unic, centralizat, întrucât procesul negocierilor
este supus regulamentului de funcţionare, adică este dirijat şi supravegheat, preţurile formîndu-se pe
baza de licitaţie publică.
La bursele de valori moderne, procesele de negociere sunt automatizate, pe baza de mijloace
electronice şi computere, în exclusivitate sau în combinaţie cu mijloace clasice.
b) Bursa de valori neoficială este o bursă cu un acces mai puţin restrictiv. Pe această piaţă se
negociază valorile mobiliare neînscrise la cotarea oficială. Este vorba de societăţi mici şi mijlocii
care doresc sa obţină fonduri pentru dezvoltare dar nu pot îndeplini condiţiile severe de admitere la
piaţa oficială.
Pe lîngă acestea, la Bursa neoficială mai apar:
- societăţile radiate de la cotaţia oficială;
- societăţile în dificultate, cum sunt cele în curs de dizolvare şi lichidare etc.
c) Piaţa la ghişeu (OTC - Over The Counter) este piaţa organizată direct între operatori, în afara
burselor organizate şi care se derulează printr-o reţea de telecomunicaţii. Pe această piaţă se pot vinde
şi cumpăra valori mobiliare în cantităţi oricât de mici și nu numai pachete de acţiuni care să aibă la
bază o unitate de măsură. Preţurile, deşi se formează pe baza cursurilor cotate la Bursa oficială, sunt
diferite, variind de la o firmă la alta.
2. Din punct de vedere al MODULUI DE NEGOCIERE se disting:
a) Piaţa cu amănuntul - la aceasta se încheie tranzacţii de valori mobiliare exprimate în una sau
mai multe unităţi de măsură, stabilite prin regulament.
b) Piaţa en-gros - obiectul îl constituie marile tranzacţii, negocierile de blocuri de valori
mobiliare, care presupun intermediari puternici, deţinători de importante stocuri de valori mobiliare,
în lipsa de cumpărători semnificativi.
3. Din punct de vedere ai TERMENELOR DE LIVRARE A VALORILOR MOBILIARE se disting:
a) Piaţa la vedere (piaţa „spot"). Este piaţa pe care se încheie tranzacţii cu livrarea imediată
(tehnic, în cîteva zile de la încheiere) sau cu reglarea imediată.
b) Piaţa la termen (piaţa „futures"). Pe această piaţă se încheie contracte cu livrarea sau reglarea
la termen.
4. Din punct de vedere a SFEREI ŞI IMPORTANŢEI TRANZACŢIILOR se disting:
a) de importanţă locală;
b) de importanţă naţională
c) de importanţă internaţională.
5. Din punct de vedere a FORMEI DE CONSTITUIRE se disting:
a) bursele private, înfiinţate şi organizate sub formă de societăţi pe acţiuni, asociaţii comerciale
sau camere de comerţ;
b) bursele de stat, înfiinţate sub egida guvernamentală.
În cele mai multe cazuri bursele sunt organizate sub forma de S.A.. Membrii bursei sunt, de
regulă, principalele bănci şi instituţii financiare, marele companii comerciale care, sub diferite forme
efectuează tranzacţii sau sunt interesate de operaţiunile de bursă.
6. Din punct de vedere a SFEREI DE CUPRINDERE se disting:
a) bursele generale – unde se tranzacţionează o gamă largă şi variată de mărfuri;
b) burse specializate – bursele de mărfuri (zahărul, cereale, metale etc.), burse de valori. În multe
cazuri gradul de specializare este foarte înalt, obiectul tranzacţiilor constituindu-l o singură
marfă sau gamă foarte restrînsă de produse. (de ex. Bursa de metale de la Londra)
7. Din punct de vedere al ACCESULUI LA CALITATEA DE MEMBRU AL UNEI BURSE se
disting:
a. )burse închise – presupun un număr fix de membri, locul deţinut de fiecare dintre aceştia putînd
fi vîndut, închiriat sau cedat prin moştenire. Membrul bursei are dreptul de a tranzacţiona acţiuni,
obligaţiuni şi de a vota la întrunirile bursei. Pentru a-şi păstra „locul” în asociaţia bursei, fiecare
membru trebuie să plătească o cotizaţie diferenţiată, în funcţie de categoria în care se află.
b.) burse deschise – acestea sunt instituţii care nu presupun un număr limitat de membri, aceştea
plătind o taxă de admitere şi o cotizaţie anuală. La acest tip de burse diferenţierea se face între membri
fondatori şi membri cooptaţi.
Memrii fondatori – cei care au realizat începerea activităţii bursiere şi ar putea dispune de mai multe
voturi în asociaţia bursiere;
Membrii cooptaţi - cei care au fost atraşi ulterior în asociaţie, şi care pot fi
 membrii afiliaţi, care nu au drept de vot în Adunarea generală, şi plătesc o taxă de admitere
şi o cotizaţie anuală mai mică
 membrii asociaţi care nu pot negocia direct în ringul bursei, ci numai prin intermediul unui
membru plin sau unui afiliat.

CLASIFICAREA BURSELOR DE VALORI

Din punct de vedere JURIDIC  oficială

 neoficială
 la ghişeu

Din punct de vedere al

 piaţa cu amănuntul
MODULUI DE NEGOCIERE
 piaţa en-gros

Din punct de vedere ai

 piaţa la vedere
TERMENELOR DE LIVRARE
A VALORILOR MOBILIARE  piaţa la termen

-de importanţă locală

Din punct de vedere a SFEREI -de importanţă naţională
ŞI IMPORTANŢEI -de importanţă internaţională
TRANZACŢIILOR

Din punct de vedere a FORMEI

 burse private
DE CONSTITUIRE
 burse de stat

Din punct de vedere a SFEREI

 burse generale
DE CUPRINDERE
 burse specializate

Din punct de vedere al -burse închise

ACCESULUI LA CALITATEA -burse deschise (membrii
DE MEMBRU AL UNEI fondatori, membrii cooptaţi)
BURSE
 Funcțiile BV
Funcțiile burselor de valori pot fi divizate în două mari categorii: principale și secundare.
Printre principalele funcții ale burselor de valori pot fi menționate:
 concentrarea cererii și ofertei de valori mobiliare, într-un anumit loc și la un moment dat,
realizându-se, astfel, o legătură directă între posesorii de capitaluri disponibile și nevoia de
finanțare a agenților economici, statului, administrației publice;
 efectuarea tranzacțiilor cu valori mobiliare, în conformitate cu ordinele clienților și
respectând reglementările pieței, oferind posibilitatea transformării titlurilor deținute în
lichidități;
 reflectarea conjuncturii economice a momentului, pentru spațiul economic pe care îl
reprezintă;
 urmărirea continuă și sistematică a cursului valorilor mobiliare, care, prin nivelul prețului
de tranzacționare, la un anumit moment, oferă informații privind valorile de piață ale
societăților emitente de valori mobiliare.

În ceea ce privește funcțiile specifice, acestea sunt de trei tipuri: în plan macroeconomic,
microeconomic și individuale.
1. Funcţii macroeconomice
I. Bursa are rol de releu între surplusul de fonduri neutilizate şi necesităţile economice
transformînd economiile în capital.
II. Bursa permite realizarea unor proiecte investiţionale de anvergură care nu ar putea fi înfăptuite
cu fondurile unui grup restrîns de întreprinzători.
III. Bursa este piaţa pe care se realizează evaluarea activelor financiare şi se stabileşte preţul
titlurilor.
IV. Bursa este un factor de stimulare a interesului pentru afaceri în rîndul deţinătorilor de fonduri.
V. Piaţa bursieră are un rol însemnat în reorientarea şi restructurarea activităţilor economice.
VI. Bursa este un barometru extrem de sensibil al stării economiei, volumul tranzacţiilor şi evoluţia
cursurilor reacţionînd brusc, uneori cu anticipaţie la modificarea conjuncturii economice.

2. Funcţii microeconomice
I. Bursa facilitează creşterea sau scăderea notorietăţii firmelor cotate şi prin aceasta, influenţează
motivaţia principală a întreprinzătorilor care se prezintă pe piaţă pentru a vinde sau cumpăra.
II. Bursa permite creşterea fondurilor proprii, societăţile noi care apar pe piaţă nu pot să realizeze
decît indirect o creştere de capital prin emiterea de noi acţiuni, care se vor vinde direct prin bursă
III. Bursa provoacă la o bună administrare a întreprinzătorilor în scopul unei sporiri a valorii
activelor, care să determine o creştere a profiturilor acţionarilor.
IV. Activitatea bursieră duce la dezvoltarea concurenţei dintre firme, la stimularea tranzacţiilor.

3. Funcţii individuale
I. Bursa facilitează obţinerea lichidităţii patrimoniului acţionarilor şi asigură o evaluare cît mai
exactă a averii personale.
II. Bursa asigură posibilităţile de finanţare – aport de capital.
III. Psihologia operatorilor de bursă joacă un rol esenţial în luarea deciziei de vînzare sau cumpărare.
IV. Funcţia de colectare de date si de difuzare printr-o reţea eficientă de telecomunicaţii a
informaţiilor, cu privire la prețuri, cursuri monetare, volumul afacerilor şi tendinţele
fenomenelor respective.

Principiile în baza cărorar funcționează bursele de valori:

 Lichiditatea. Îndeplinirea acestei condiții asigură funcționarea continuă a bursei de valori și
recuperarea de către investitori, în orice moment a capitalului investit.
Eficiența rezidă în derularea operativă și la costuri mici a emisiunilor pe piața bursieră. Acest
principiu influențează gradul de lichiditate al pieței.
Transparența constă în asigurarea direct și rapidă a informațiilor corecte pentru investitori.
Corectitudinea/ legalitatea are la bază reglementarea riguroasă a fluxurilor de capital în
economie, și a derulării tranzacțiilor pe piață. Acest principiu elimină tendințele de manipulare a
pieței, reduce riscul tranzacțiilor și asigură îndeplinirea celorlalte condiții pentru o bună funcționare
a bursei.
Adaptabilitatea indică gradul de adaptare a elementelor bursei la condițiile economic-financiare
din țara în care aceasta își are sediul, cât și la cele internaționale.

2. Organizarea și funcționarea BV. Statutul și regulamentul bursei. Organele de

administrare a bursei de valori
Întrucât, pe piețele bursiere contemporane, se consolidează principiul autoreglementării, s-a
hotărât ca acestea, în limitele legii, să-ți stabilească modul de organizare și funcționare. Documentele
prin care instituţiile bursiere moderne se autoreglează sunt statutul și regulamentul bursei.
Statutul bursei – actul fundamental de organizare și de funcționare prin care se stabilesc
drepturile și obligațiile membrilor bursei, forma de organizare și de funcționare a acesteia, precum și
modul de soluționare a litigiilor.
STATUTUL BURSEI – conţine prevederi cu caracter general (numele instituţiei, sediul şi
obiectul activităţii), cu privire la:
- modul de constituire;
- particularităţile conducerii generale sau executive a societăţii;
- principiile generale privind desfăşurarea activităţii (primirea ordinelor, procedura
tranzacţiilor şi de executare a contractelor);
- modul de urmărire a veniturilor şi cheltuielilor şi de control asupra gestiunii;
- alte probleme specifice (furnizarea informaţiilor , soluţionarea licitaţiilor, încetarea
activităţii).

Regulamentul bursei – actul prin care se dezvoltă principiile stabilite în statut și în care
se precizează obiectul tranzacțiilor, mecanismul de funcționare, structura organelor operative
principale și auxiliare, procedura stabilirii prețurilor și procedura efectuării plăților.
REGULAMENTUL BURSEI - conţine prevederi cu privire la:
- cotarea titlurilor;
- mecanismul tranzacţiilor;
- activitatea agenţilor de bursă.
Suportul credibilității bursei provine atât din legislația specific, cât și din statutul și regulamentul
bursei, acestea fiind menite să garanteze profesionalismul și corectitudinea tranzacțiilor bursiere,
adică să asigure perceperea bursei printr-o imagine favorabilă de către investitori.

CONDUCEREA ŞI ORGANIZAREA
Potrivit practicii internaționale, organizarea și conducerea burselor de valori se realizează diferit
de la bursă la bursă. Indiferent de caracteristicile particulare, se poate defini un model general al
managementului bursier, care include patru mari categorii de organe de: decizie, execuție,
consultanță și control.
1. Conducerea generală – organ suprem de conducere (Asociaţia Bursei sau Adunarea
Generală).
 2. Conducerea permanentă – componenţa acesteia are un caracter reprezentativ pentru bursă
şi agenţii economici ce sunt desemnaţi de conducerea generală.
3. Conducerea executivă – asigurată de Director general sau Preşedintele BVM şi aparatul
operativ (şefii direcţiilor sau departamentelor).
4. Organele de control - Comisia de cenzori a Bursei.
5. Organele consultative – au principala menire furnizarea de informaţii (de tip consultaţii,
consilieri) organelor executive de decizie. Se pot organiza sub forma unui grup de consilieri sau sub
forma unor comitete specializate pe diferite domenii. Aceste comitete pot avea un caracter permanent
sau pot fi organizate în funcţie de nevoi, pentru a răspunde unor cerinţe noi în activitatea bursei.

3. Categorii de agenți participanți la activitatea BV. Membrii bursei de valori

Bursa, fiind o piaţă de capital organizată cuprinde următoarele categorii de agenţi economici ai
participării la activitatea sa.
1. Agenţii care emit ordine de bursă – cumpărare şi vînzare de titluri. Cererea şi oferta se
pot emite prin ordine de bursă (OC şi OV) sau prin oferte publice (de cumpărare – OPC, de vînzare
OPA şi de schimb sau conversie OPS). În această categorie se înscriu şi aşa-numiţii investitori
instituţionali (societăţi de investiţii, asigurări, fonduri mutuale etc.). Aceştia acţionează în numele
propriu sau al clienţilor lor. Concentrînd sume mari de bani, ei emit ordine de Bursă în cantităţi mari
şi cu economii apreciabile la costurile de tranzacţionare.
2. Categoria intermediarilor bursieri care, avînd ca scop realizarea echilibrului dintre
cererea şi oferta de titluri:
- colectează ordinele de bursă;
- depozitează titlurile ce vor fi vîndute şi sumele de bani care vor fi plasate;
- centralizează ordinele de bursă şi stabilesc cursul bursier;
- execută ordinele de bursă şi avizează clienţii;
- ţin evidenţa titlurilor;
- oferă informaţii bursiere şi servicii de consultanţă etc.
3. Organismele de supraveghere şi control a bursei. În acest scop a fost înfiinţată Comisia
Naţională a Pieței Financiare ca autoritate administrativă autonomă, avînd misiunea de a asigura
administrarea legii şi punerea ei în aplicare, precum şi supravegherea şi controlul dispoziţiilor sale în
respectarea lor. CNPF este investită cu puteri de reglementare, decizie, autorizare, interdicţie,
intervenţie, anchetă şi sancţionare disciplinară sau administrativă.
OPERATORII DE BURSĂ
Trăsăturile operatorilor de bursă sunt:
1. Operatorii de bursă au un statut socio-profesional consacrat, ca atare, în practica afacerilor,
fiind singurele persoane certificate să încheie şi să finalizeze tranzacţii de bursă.
2. Operatorii de bursă pot lucra ca independenţi sau agenţi ai unor societăţi de bursă.
3. Agenţii de bursă îşi pot desfăşura activitatea în incinta bursei sau în afara acesteia. În
incinta bursei se pot întîlni:
a. agenţi de bursă membri ai bursei;
b. agenţi de bursă angajaţi ca reprezentanţi ai unor membri ai bursei;
c. agenţi de bursă funcţionari publici;
d. agenţi de bursă angajaţi ai Bursei (agenţi oficiali) sau acceptaţi (liber profesionişti).
Din punct de vedere al rolului pe care îl are pe piaţa bursieră şi al felului în care aceştia se
angajează în tranzacţii, trebuie să facem distincţie între brokerii de bursă (floor brokers) şi
comercianţii de bursă (dealers).
 BROKERII DE BURSĂ sunt agenţii de bursă care angajează tranzacţii în numele, pe contul şi
riscul clientului. Aceştia pot fi angajaţi la o firmă de brokeraj (brokeri de consum) sau pot lucra în
mod independent.
Brokerii de consum execută ordine de vînzare, cumpărare date de clienţii în afara bursei şi
primite de societatea de brokeri pentru care lucrează.
Brokerii independenţi execută ordinele pe care le primesc de la alţi agenţi de bursă sau de la
membrii unor firme ai căror angajaţi nu se găsesc în incinta bursei respective. Ei sunt solicitaţi în
perioadele de mare intensitate a activităţii de bursă sau atunci cînd o parte a brokerilor de comision
constată că nu pot exercita în timp util toate ordinele ce le-au fost transmise de brokerii de titluri. Ei
se mai numesc „brokeri ai brokerilor” sau „traderi de doi dolari”.
COMERCIANŢII DE BURSĂ sunt operatorii care lucrează în nume şi pe cont propriu şi sunt
numiţi dealers (traders).
MEMBRII BURSEI. Persoanele, care se asociază pentru înființarea unei burse de valori, devin
membri ai bursei, calitate care le oferă anumite drepturi și obligații.
Membrii bursei (în exclusivitate) au dreptul de a efectua direct tranzacții cu titluri pe piață.
În cazul burselor deschise, diferențierea membrilor bursei se face între membrii fondatori și
membrii cooptați (asociați) astfel:
- membrii fondatori sunt cei care au realizat începerea activității bursiere și ar putea dispune de
mai multe voturi în asociația bursei;
- membri asociați, sunt cei care nu pot negocia direct în ringul bursei, ci numai prin intermediul
unui membru deplin sau afiliat;
- membri cooptați, sunt cei care au fost atrași, ulterior, în asociație și care pot fi membri afiliați,
care nu au drept de vot în GA și plătesc o taxă de admitere și o cotizație anuală mai mică.
Calitatea de membru al bursei poate fi însă dobândită și pe alte căi. Există astfel:
- membri cu chirie, care și-au închiriat un loc de membru al bursei;
- membri parțiali, firme care pot încheia tranzacții în sala de negocieri, dar nu pot lucra ca
specialiști la bursă;
- membri aliați, sunt acționarii principali care nu pot efectua tranzacții în sala de negocieri;
- membri acceptați, sunt cei care au contribuție de capital, dar nu pot avea nici un rol în
conducerea acesteia;
-membri corespondenți, sunt acei care participă frecvent la tranzacții, ocupându-se cu gestiunea
conturilor clienților.
Componența membrilor burselor de valori diferă de la o țară la alta. În SUA și Marea Britanie,
membri ai bursei pot fi numai persoanele fizice, în Japonia – numai persoanele juridice, în Italia,
Germania – atât persoanele fizice, cât și cele juridice.
În Republica Moldova, prevederile cu privire la membrii BV sunt expuse în capitolul IV
din Regulie Bursei de Valori, art. 6-12.

Principalele deosebiri dintre piaţa bursieră şi piaţa OTC

Criterii de
Piaţa bursieră Piaţa OTC
diversificare
Conform localizarea tranzacţiilor, respectiv existenţa lipsa unei localizări sau a unei
locului unui spaţiu delimitat a unei clădiri cu sală de clădiri, tranzacţiile fiind executate în
tranzacţionării negocieri unde se desfăşoară în exclusivitate oficiile societăţii financiare care
tranzacţiile cu titluri financiare. acţionează ca dealeri.
Conform accesul direct la piaţă este limitat la accesul este mai larg atât pentru
accesului pe piaţă membrii bursei şi la titlurile acceptate în bursă. clienţi, cât şi pentru titulari, existând
 numeroşi creatori de piaţă (market-
makeri).
Conform negocierea şi executarea contractelor se tranzacţiile se realizează prin
modului de realizează de un personal specializat prin diferite negocieri directe între vânzător şi
executare a sisteme de tranzacţie bazate pe licitaţii publice. cumpărător, rolul de contraparte
contractelor revenind dealerului.
Conform realizarea tranzacţiei este supusă unor reglementarea tranzacţiilor este
reglementării reguli ferme, instituite prin legi şi regulamentul mai puţin fermă şi cuprinzătoare, de
bursei. Agenţii de bursă trebuie să respecte regulă, este făcută de asociaţiile
anumite obligaţiuni. dealerilor.
Conform Datorită concentrării ordinului şi deoarece preţurile sunt stabilite
preţului mecanismului de tranzacţionare, se formează un prin negocieri izolate, ele pot să varieze
curs unic pentru titlurile negociate. de la o firmă la alta.
Republica Moldova dispune de o piaţă extrabursieră slab dezvoltată. Astfel, conform legislaţiei în vigoare, pe
piaţa extrabursieră autohtonă, tranzacţiile de vânzare-cumpărare pot fi efectuate numai cu valori mobiliare obţinute
în cadrul privatizării. În pofida acestei restricţii, participanţii efectuează tranzacţii de donaţie sau transmitere a
valorilor mobiliare.
Deoarece, pe piaţa extrabursieră autohtonă, tranzacţiile de vânzare cumpărare sunt de proporţii reduse, aceasta,
momentan, este slab dezvoltată. Cu toate acestea, pieţei extrabursiere autohtone îi este caracteristică o anumită
tendinţă de ascensiune.

4. Bursa de valori a Moldovei

Bursa de Valori a Moldovei reprezintă o societate pe acţiuni ce desfăşoară activitate bursieră pe piaţa valorilor
mobiliare în conformitate cu Statutul Bursei şi Regulamentul Bursei conforme prevederilor Legii „Cu privire la piaţa
valorilor mobiliare”.
Bursa prezintă o serie de trăsături specifice, printre care:
- bursa este o piaţă publică;

Această calitate o diferenţiază, în mod substanţial, de negocierile de tip „de gré à gré”, care se pot realiza între
firmele private (bănci, investitori etc.) pe piaţa primară de emisiuni, sau între persoanele fizice care pot negocia între
ele şi care pot finaliza tranzacţia după reguli particulare (ce pot fi proprii fiecărei operaţiuni).
- bursa este o piaţă reglementată;

Tranzacţiile la bursele de valori au o importanţă foarte mare pentru întreaga economie, ce vizează atât economia
publică, cât şi cea privată. Tranzacţiile de acest fel, pot produce efecte foarte puternice asupra vieţii economice şi
asupra credibilităţii financiare a emitenţilor, nu pot fi lăsate la liberul arbitru al participanţilor. Aceste tranzacţii fac
obiectul unor reglementări foarte precise, cuprinzând:
– modul de stabilire şi publicare a cursului;

– mijloacele de control asupra respectării reglementărilor;

– sancţiunile (foarte aspre) pentru neregulile constatate.

- bursa este una din cele mai importante instituţii ale economiei de piaţă. Bursa de valori este un
segment al pieţei financiare, o piaţă secundară organizată, transparentă şi supravegheată, pe care se
încheie tranzacţii referitoare la valori mobiliare, derivate ale acestora, bani.

În anul 1998 BVM a fondat Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare (DNVM) - societate
pe acţiuni necomercială de tip închis. Acest eveniment a coincis cu jubileul de 3 ani al primelor
negocieri la Bursă. Odată cu dezvoltarea pieţei de capital cota parte de proprietate a BVM s-a
micşorat şi acţiunile sunt împărţite între participanţii DNVM. Implementarea în 1998 a unui nou
sistem de tranzacţionare, integrat cu sistemul de depozitare, a permis realizarea garantată şi operativă
a negocierilor. Implementarea acestui sistem, la fel ca şi crearea DNVM, a fost posibilă graţie
companiilor americane Prise Waterhouse şi USAID. La etapa iniţială numărul emitenţilor incluşi în
sistemul depozitar era de 5, la finele anului 1999 acesta a atins cifra de 48. În prezent toate valorile
mobiliare admise spre negocieri la Bursă se află în Depozitarul Naţional, cu excepţia valorilor
mobiliare ale fondurilor de investiţii. În toamna anului 2001 au fost aprobate comisioane şi taxe noi,
ele fiind impărţite între Bursa de Valori şi Depozitarul Naţional. În aceeaşi perioadă, în bază de
tender, a fost ales Preşedintele Depozitarului Naţional, precum şi banca unică de decontări pentru
ambele structuri, este efectuat monitoring-ul tuturor documentelor de constituire şi normative, se
implementează în practică Concepţia Depozitarului Naţional elaborată de Comisia Naţională a
Valorilor Mobiliare.
În luna aprilie 2000 Bursa de Valori a Moldovei a obţinut statutul de organizaţie necomercială
de autoreglementare (OAR). Fiind organizaţie de autoreglementare Bursa este o parte componentă a
mecanismului unic de reglementare a pieţei valorilor mobiliare, înzestrată cu împuterniciri
respective, elaborează reguli şi standarde ale activităţii membrilor săi.
Noile Reguli ale BVM, introduse în anul 2000, au schimbat calitativ mecanismul negocierilor.
În prezent, Regulile respective au suferit modificări şi completări esenţiale privind tehnologia
efectuării tranzacţiilor.
În cadrul cerinţelor stipulate în Reguli a fost adoptat un şir de regulamente, proceduri şi
instrucţiuni ce reglementează activitatea Bursei. În afară de aceasta, a fost creată Comisia de
respectare şi examinare a chestiunilor ce ţin de încălcarea de către Membrii Bursei a Regulilor Bursei
de Valori şi aplicarea măsurilor disciplinare.
Un moment pozitiv în dezvoltarea pieţei de capital a Moldovei şi în special a Bursei este apariţia
indicelui bursier. La începutul anului 2000 Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a introdus în
circulaţie indicele CNVM-32 (publicarea lui oficială a început în vara anului 2000). Indicele se
calculează săptămînal după închiderea şedinţei de vineri (sau a celei de luni) de tranzacţionare la
BVM. Drept bază pentru calcularea indicelui respectiv a fost luat cel mai răspîndit în lume indice -
"Dow Jones", calculat în regimul timpului real în baza rezultatelor negocierilor la bursa de valori din
New-York. Structura portofoliului CNVM-32 practic reflectă structura produsului intern brut (PIB)
în Moldova: 57,55 % din întreprinderile incluse în indice se referă la producerea produselor
alimentare şi a băuturilor; 19,42% - la industria uşoară; 15,85 % - la industria grea şi 7,18 % - la
sfera serviciilor.
Indicele bursier este necesar specialiştilor în scopul orientării lor mai precise în dezvoltarea
economiei, precum şi a urmăririi dinamicii de dezvoltare a acesteia. Investitorii autohtoni şi străini
urmăresc în baza indicelui respectiv integritatea investiţiilor sale. Specialiştii consideră acest indice
nu întru totul clasic, deoarece economia Moldovei practic nu lucrează. El indică însă o anumită
tendinţă pe piaţa de valori. Activitatea pieţei de valori în Moldova este prea redusă pentru ca indicele
într-adevar să fie orientat spre planificarea financiară, speculaţie şi alte acţiuni. Posibil ca activitatea
Bursei pe viitor să sporească odată cu limitarea considerabilă a activităţii pieţei extrabursiere. În
prezent situaţia referitoare la CNVM-32 este de aşa natură că oscilaţiile acestuia într-o direcţie sau
alta vor indica anumite tendinţe, dacă nu pe piaţă, atunci vizavi de unii emitenţi.
La 15.05.2015, a fost eliberata licenţa de depozitar central Societăţii pe acţiuni “DEPOZITARUL
NAŢIONAL DE VALORI MOBILIARE AL MOLDOVEI”, și stabilite noile REGULI ale Depozitarului
Naţional de Valori Mobiliare al Moldovei.

INSTRUMENTE FINANCIARE ADMISE

Instrumentele financiare pot fi admise în Depozitarul Naţional după cum urmează:
 a) doar în Sistemul de clearing şi decontare – în cazul în care ţinerea registrului deţinătorilor de instrumente
financiare este asigurată de un alt depozitar central, iar aceste instrumente financiare sînt admise pe o piaţă
reglementată sau MTF, pentru care Depozitarul Naţional prestează servicii de clearing şi decontare;
b) doar în Sistemul de ţinere a registrului deţinătorilor de instrumente financiare – în cazul în care emitentul
instrumentelor financiare are încheiat cu Depozitarul Naţional Contract de ţinere a registrului, însă totodată
instrumentele financiare ale acestui emitent nu sînt admise pe o piaţă reglementată sau MTF, pentru care Depozitarul
Naţional prestează servicii de clearing şi decontare;
c) în Sistemul Depozitarului Naţional în cazul în care atît ţinerea registrului deţinătorului de instrumente
financiare ale acestui emitent cît şi clearingul şi decontările pentru aceste instrumente financiare sînt asigurate de
Depozitarul Naţional.
(2) Se admit în sistemele Depozitarului Naţional:
a) valorile mobiliare emise de societăţile pe acţiuni, înregistrate în Registrul de stat al valorilor mobiliare
(acţiuni, obligaţiuni);
b) valorile mobiliare de stat, emise de organele abilitate ale statului;
c) valorile mobiliare municipale;
d) alte instrumente financiare.

ORGANIZAREA ŞI STUCTURA BURSEI DE VALORI ÎN RM

Organele de conducere ale Bursei, conform HOTĂRÎRII, Nr. 62/14 din 26.12.2008 cu
privire la aprobarea Regulilor Bursei de Valori a Moldovei, sunt:

Organul suprem de conducere al Bursei este Adunarea generală a acţionarilor, care îşi realizează
competenţele în conformitate cu Statutul Bursei, legislaţia şi actele normative în vigoare.
Conducerea unitară, ordonată şi eficientă a Bursei, în perioada dintre adunările generale ale
acţionarilor, este asigurată de Consiliul Bursei, care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu
prevederile cuprinse în art. 35-38 din Statutul Bursei, propriul Regulament, precum şi Reguli de
funcţionare.
Realizarea eficientă a obiectivelor de activitate a Bursei este asigurată de Preşedintele BVM, care
îşi realizează competenţele conform prevederilor cuprinse în art. 39 din Statutul Bursei şi Reguli de
funcţionare.
Preşedintele Bursei posedă şi exercită competenţele de administrare a Bursei, inclusiv pe cele de
angajare a personalului, de organizare şi funcţionare a Bursei, luînd decizii şi stabilind măsurile
adecvate pentru respectarea şi aplicarea normelor CNPF şi a Regulilor de funcţionare. Preşedintele
Bursei este abilitat să emită decizii pentru desemnarea a 2 vicepreşedinţi, precum şi să determine
competenţele aferente acestora. În caz de indisponibilitate temporară, Preşedintele Bursei este
suplinit de unul dintre cei doi vicepreşedinţi. În caz de suplinire, Preşedintele Bursei va desemna pe
unul din cei doi vicepreşedinţi să exercite toate competenţele sale, cu excepţia unei delegări limitate
de competenţe, făcute de acesta.
Controlul activităţii economico-financiare a BVM este desfăşurat de către Comisia de cenzori a
Bursei, care se subordonează numai adunării generale a acţionarilor şi îşi desfăşoară activitatea în
conformitate cu prevederile art. 40 din Statutul Bursei, propriul Regulament şi Regulile de
funcţionare.
Structura organizatorică a Bursei
În vederea realizării obiectivului de activitate, Bursa organizează direcţia sa executivă în
departamente şi servicii specializate în conformitate cu structura organizatorică.
Competenţa de a aproba, modifica sau completa structura organizatorică a Bursei aparţine
Preşedintelui Bursei.
Obiectivele de activitate ale Bursei se vor realiza nemijlocit de către Departamentele Bursei,
structuri organizatorice separate, care exercită competenţe bine determinate şi raportate la un anumit
domeniu al activităţii Bursei. Activitatea desfăşurată de Departamentele Bursei se realizează în baza
propriilor regulamente de organizare şi funcţionare, aprobate de Consiliul Bursei. Atribuţiile şi
responsabilităţile specifice fiecărui post pentru fiecare Departament al Bursei se stabilesc prin fişa
postului aprobată de Preşedinte. Pentru asigurarea desfăşurării în condiţii optime a activităţii curente
a Bursei, Preşedintele este abilitat să încheie contracte de colaborare cu persoane terţe, în limitele
fondului de salarii aprobat prin bugetul Bursei.
În prezent în cadrul Bursei îşi desfăşoară activitatea următoarele subdiviziuni şi departamente:
1) Departamentul Listing, Marketing si Cotare, care se ocupă de înregistrarea valorilor
mobiliare la bursă, cercetarea şi înscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei. Cota Bursei (listing)
este un sistem de susţinere a pieţei care creează condiţii favorabile pentru piaţa organizată, permite a
depista cele mai sigure şi calitative valori mobiliare şi contribuie la sporirea lichidităţii lor.
În departamentul respectiv sunt realizate următoarele obiective:
 politica de acţionariat;
 politica valorilor mobiliare
 politica dividendelor.
Ca sursă de informare şi piaţă organizată Bursei îi este atribuit un rol deosebit în răspîndirea
oricărei informaţii referitoare la valorile mobiliare. Departamentul nominalizat publică lunar în
buletinul informativ "Bursa de Valori a Moldovei" informaţia privind valorile mobiliare admise spre
circulaţie la Bursă, prezintă statistica şi analiza negocierilor bursiere, precum şi altă informaţie. Toată
informaţia privind statistica tranzacţiilor bursiere este o proprietate a Bursei.
2) Departamentul Clearing şi Decontări.
Clearing - reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse de Departamentul specializat al Bursei în
vederea colectării, verificării, corectării şi confirmării informaţiei referitoare la tranzacţionarea
valorilor mobiliare la Bursă, în perfectarea documentelor pentru executarea tranzacţiilor, precum şi
în stingerea obligaţiunilor de plată reciproce între Membrii Bursei.
Decontarea - reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse concomitent de către Membrul–Vînzător,
pe de o parte, pentru a-şi onora obligaţiunile de livrare a valorilor mobiliare şi de către Membrul–
Cumpărător, pe de altă parte, pentru a-şi onora obligaţiunile de plată, pentru tranzacţiile bursiere,
executate în cadrul unei şedinţe de tranzacţionare.
În vederea realizării decontărilor mijloacelor băneşti, toţi Membrii Bursei vor deschide în mod
obligatoriu un cont de decontare la banca de decontare, numită şi împuternicită de BVM şi DNVM
să efectueze transferurile monetare în cadrul tranzacţiilor cu valori mobiliare, executate la Bursă.
Fiecare Membru în mod obligatoriu va efectua de sine stătător decontările privind tranzacţiile sale
la Bursă şi nu poate apela la un agent de decontare, decît în cazul, în care execută o tranzacţie cu
participarea agentului de decontare prin intermediul DNVM.
3) Departamentul pentru Supravegherea Pieţei realizează următoarele funcţii:
- respectarea corespunderii normelor şi cerinţelor legislaţiei la realizarea activităţii Bursei şi a
Membrilor ei;
- supravegherea - urmărirea permanentă a activităţii Membrilor Bursei şi a activităţii cu valorile
mobiliare la Bursă în scopul asigurării comportamentului respectiv al Membrilor pe piaţa valorilor
mobiliare;
- soluţionarea problemelor juridice.
4) Departamentul Sistemul Electronic. Funcţiile Departamentului respectiv sunt supravegherea şi
susţinerea sistemului electronic pentru tranzacţionare la Bursă. Pentru efectuarea tranzacţiilor,
Bursa utilizează un program asistat de calculator numit Sistemul Automatizat Integrat de
Tranzacţionare (SAIT).
Orarul de funcţionare al SAIT-ului este de la ora 10.00 pînă la ora 15.00 de luni pînă vineri
inclusiv, cu excepţia zilelor declarate ca sărbători legale (Preşedintele Bursei este în drept să
modifice acest orar în cazurile necesare pentru buna desfăşurare a tranzacţiilor la Bursă)
Accesul sau participarea directă în SAIT este limitată doar la Membrii Bursei, care satisfac toate
cerinţele de calificare şi este condiţionat de îndeplinirea prealabilă a tuturor obligaţiunilor faţă de
Bursă. Conducerea executivă a Bursei va permite accesul Agenţilor de Bursă în SAIT numai dacă
aceştea demonstrează că cunosc perfect procedurile de operare a sistemului (în acest scop, Bursa va
organiza cursuri speciale şi va stabili, de comun acord cu CNPF, condiţiile de organizare şi
desfăşurare a examenelor şi testelor pentru Agenţii de Bursă ce urmează să opereze în SAIT).
Accesul în sala de tranzacţionare se va face numai pe baza permiselor speciale, eliberate de către
conducerea executivă a Bursei fiecărui Agent de Bursă şi care vor fi purtate permanent şi în mod
vizibil de către aceştia. Permisul de acces în Bursă nu e transmisibil şi poate fi retras oricînd se încalcă
normele stabilite.
Pentru utilizarea operativă a tuturor informaţiilor sau datelor referitoare la cotaţii şi tranzacţii în
cadrul unei sesiuni, conducerea executivă a Bursei poate autoriza ne-Membrii pentru "accesul vizual"
al SAIT-ului, eliberînd un permis de vizitator.
Accesul la SAIT este posibil doar prin utilizarea unui cod individual şi a unei parole confidenţiale,
atribuite fiecărui Agent de Bursă şi cunoscute numai de către acesta. În vederea măririi gradului de
siguranţă în operarea sistemului, fiecare Agent de Bursă va trebui să-şi modifice periodic parola de
acces în SAIT. Agentul de Bursă este responsabil de asigurarea securităţii codurilor ce i-au fost
atribuite şi a echipamentului informatic care îi permite accesul la SAIT.
Membrii Bursei poartă răspunderea exclusivă pentru utilizarea incorectă de către Agenţii lor de
Bursă a sistemelor şi mecanismelor de tranzacţionare din cadrul Bursei.
În cazul implementării la Bursă a sistemului de tranzacţionare de la distanţă, Bursa va stabili
reguli şi norme suplimentare pentru reglementarea accesului Membrilor la SAIT.

Copy protected with Online-PDF-No-Copy.com