 Evoluţiei Bolii parodontale, este greu de determinat pentru fiecare

pacient de la începutul tratamentului şi depide de o multitudine de

factori. Între aceştia, cel mai important de amintit ar fi tipul afecţiunii
care urmează a fi tratată. Alţi factori ar fi gradul de
dexteritate,determinarea pacientuluide a se trata, vârsta, afecţiuni
generale, efecte secundare de la medicamente, răspunsul la tratament,
etc.
 Gingivita cronică simplă poate evolua în absenţa unui tratament sau a
unui tratament incorect în parodontită marginală cronică sau poate avea
perioade de exacerbări şi remisiuni.
 Evoluţia gingivitei în PMC nu este o regulă, dar poate apărea prin
influenţă unor factori locali favorizanţi : traumă ocluzală, igienă,
obiceiuri vicioase, fumat.
 Parodontita marginală cronică superficială evoluează spre formele
profunde, distructive, ce produc pierderea dinţilor. În formele profunde,
evoluţia şi prognosticul depind de gradul de resorbţie osoasă şi gradul
de mobilitate dentară. Atunci când există o resorbţie osoasă mai mult de
½ din lungimea rădăcinii şi o mobilitate de grad III, prognosticul este
rezervat, iar evoluţia este spre avulsia dinţilor.

 Complicaţiile pot fi împărţite în :
➢Locale ;
➢Loco-regionale ;
➢Generale sau la distanţă

 Complicaţiile locale sunt :

- Abcesul parodontal marginal;
- Hiperestezia dentinară ;
- Lacunele cuneiforme ;
- Necroze pulpare ;
- Parodontite apicale acute sau cronice
  Abcesul parodontal marginal
 Apare datorită suprainfectării unei pungi
parodontale, fiind o complicaţie a PMC şi este
localizat cel mai frecvent pe faţa vestibulară a
dintelui, dar poate apărea şi pe feţele orale.
 Din punct de vedere simptomatic, subiectiv
pacientul descrie o jenă dureroasă la
atingere, uneori spontană, localizată, de
intensitate medie. Rar apar dureri intense,
care iradiază în zonele învecinate
 Obiectiv, la examenul clinic, se observă
- tumefacţie circumscrisă, rotundă, cu
dimensiuni variavile între 1 şi 2 mm ;
- mucoasa acoperitoare este întinsă, lucioasă,
edemaţiată, şi poate prezenta în zona de
bombare maximă o porţiune de culoare alb-
gălbuie, ceea ce indică fie un orificiu fistulos
fie o viitoare perforare a abcesului ;
- consistenţa abcesului situat vestibular sau
lingual este moale, depresabilă, iar al celui
palatinal, în primele faze este mai fermă ;
- dinţii vecini sunt indemni de carie ;
- pot apărea fenomene de celulită ale buzei
sau obrazului ;
- percuţia transversală a dintelui este mai
dureroasă decât cea verticală ;
- teste de vitalitate pozitive ale dinţilor
limitrofi, dar la intensitate mai mare ;
- adenopatii loco-regionale.
 Reprezintă senzaţia dureroasă, de intensitate
redusă, medie sau intensă, provocată de
contactul unor agenţi termici (rece, cald),
mecanici (alimente dure), chimici( dulce, acru)
cu suprafeţele radiculare .
 Hiperestezia poate apărea în urma retracţiilor
gingivale, a detartrajului, gingivectomii,
planare radiculară.
 Sunt localizate la coletul dinţilor, mai ales
vestibular, şi apar ca o lipsă de substanţă de
formă triunghiulară, cu baza spre exterior şi
vârful spre apexul longitudinal al dinţilor.
 Factorii care determină aceste lacune pot fi :
- Bruxism ;
- Traumă ocluzală ;
- Uzura cementului şi a dentinei prin
periaj excesiv ;
- Eroziuni chimice acide.
 Pot fi produse prin traumatisme mecanice
repetate ale pulpei dentare la dinţii
parodontotici cu mobilitate excesivă sau prin
leziuni directe în timpul unor intervenţii
chirurgicale la nivelul pungilor parodontale
adânci, fără devitalizarea în prealabil a
dinţilor.
 Celulite ;
 Osteite şi osteomielite ale oaselor radiculare ;
 Sinuzită maxilară ;
 Adenite ;
 Tromboflebita sinusului cavernos ;
 Abces cerebral.
 Apar extrem de rar şi pot fi :
- Reumatism articular acut ;
- Boală de focar ;
- Septicemii ;
- Colecistite prin piofagie în condiţii de hipo
sau anaclorhidrie.